Reziliere contract comercial Spete. Decizia 178/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 178/2009
Ședința publică de la 24 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de reclamanta - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR, împotriva sentinței comerciale nr. 2289/C din 5 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj,în contradictoriu cu intimații, și având ca obiect reziliere contract de execuție de lucrări.
La data de 20 2009, s-a înregistrat la dosar concluzii scrise din partea apelantei-reclamante - SRL.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 2009, când s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 2.289 din 5 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta B împotriva pârâților, și, iar reclamanta a fost obligată să plătească în favoarea pârâților, în solidar, suma de 416,5 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în data de 31 august 2007, prin contractul încheiat între părți, reclamanta s-a obligat să execute pentru pârâți, o construcție având o funcțiune mixtă, spații comerciale, birouri și locuințe pe șase nivele, la stadiul de roșu, până în data de 8 martie 2008. prețul lucrărilor a fost stabilit la suma de 403.425 euro pe metru pătrat, el urmând a fi achitat în funcție de cursul stabilit de către în ziua plății, pe tranșe distincte, conform graficului de plăți anexat convenției. Orice lucrare suplimentară celor consemnate în contract, urma să fie plătită în baza unor facturi separate, iar contractul urma să fie reziliat de drept dacă una dintre părți nu-și îndeplinea la timp obligațiile asumate.
Între părți au început neînțelegeri, reclamanta reproșând pârâților că nu i-a plătit lucrările efectuate suplimentar, că nu i-a mai permis continuarea lor, interzicând angajaților săi accesul în șantier, încheind un alt contract cu o altă societate. Pârâții au invocat excepția de neexecutare a contractului, reclamanta întârziind nejustificat de mult cu lucrările și efectuându-le și prost.
Prima instanta a retinut ca, in speță s-a dovedit că fără nici un motiv, reclamanta nu a respectat termenele de execuție a lucrărilor, stabilite prin anexa nr. 2 la contract în 7 decembrie 2007, nefiind turnați stâlpii de beton la etajul 2, construcția fiind la nivelul subsolului. Acest singur aspect a fost suficient pentru ca apărarea pârâților să fie primită, termenele de realizare a lucrărilor constituind un aspect deosebit de important avut în vedere la încheierea unui astfel de contract de construcție. Deci, pe bună dreptate pârâții au fost nevoiți să-și găsească un alt or, întârzierea pricinuită de către reclamantă fiind deja prea mare, existând toate motivele pentru a se putea crede că ea nu va face decât să crească. Mai mult decât atât, lucrările au fost realizate și prost, nefiind respectate nici măcar trasările inițiale făcute pe teren, fiind dezaxate șirurile A și B ale construcției, ce dacă ar fi continuat astfel, ar fi intrat pe domeniul public, ieșind de pe parcela de teren destinată ei. Personalul era cu totul insuficient pentru anvergura lucrărilor, reclamanta încercând să folosească și materiale ieftine și necorespunzătoare calitativ pentru a reduce costurile (betoane proaste și necorespunzătoare standardelor actuale). Muncitorii inițiali repartizați pe șantier au lucrat atât de prost (cofrajele pereților de sprijin de la demisol s-au spart), neavând nici materiale și nici scule corespunzătoare pârâții fiind nevoiți să găsească ei niște corespunzători pentru planșeul demisolului (care nu au fost dați jos decât după două luni de zile și nu de către angajații reclamantei), încât, în cele din urmă, la insistențele pârâților, reclamanta a adus alții din alte localități, de aici rezultând și întârzierea lucrărilor.
Martorii reclamantei nu au putut învedera instanței decât că în perioada octombrie - decembrie 2007 vremea a fost urâtă și că din cauza ei s-a lucrat greu, fapt ce nu mai trebuie oricum dovedit. Toată lumea știa că toamna plouă, iar iarna se face frig. Acest lucru îl știa evident și reclamanta atunci când a semnat graficul de lucrări și prin urmare neavând cum să constituie motiv pentru întârzierea atât de mare acumulată chiar de la bun început. În ceea ce privește acele bazine de beton existente pe teren și care a trebuit să fie scoase, de asemenea a fost evident că reclamanta știa de existența lor, pe acel teren existând anterior începerii lucrărilor alte construcții, în cel mai rău caz putându-se presupune existența lor.
Lucrările demarând greu, prost și cu întârziere, întârziere ce s-a acumulat odată cu trecerea timpului, pârâții, pe bună dreptate au angajat la începutul iernii 2007 o altă firmă pentru a face ceea ce reclamanta nu a fost în stare, interzicând astfel accesul angajaților acesteia pe șantier, deși până atunci au dat dovadă de toată bunăvoința posibilă, purtând discuții cu reprezentanții societății pentru a impulsiona în vreun fel lucrurile. În afară de amânări repetate, schimburi de muncitori și lucru de mântuială, nu au obținut însă altceva. A fost total absurd ca reclamanta să se bazeze în susținerea acțiunii pe un incident cu o pompă de betoane (de care la urma urmei ea era obligată să facă rost), ce a făcut ca betoanele să nu poată fi turnate timp de câteva ore și pe faptul că în șantier au intrat alți muncitori, aduși de către pârâți, aceasta după ce timp de câteva luni, angajații săi nefăcând altceva decât prostii. De asemenea, starea vremii a fost o scuză ce nu a putut fi acceptată decât în cazul unei calamități naturale, ceea ce evident că nu a fost cazul.
Față de aceste considerente, instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei, ea neavând nici un motiv să pretindă plata unor sume de bani pentru ceva ce nu a făcut sau a făcut prost și cu întârziere.
În final, în temeiul art. 274.pr.civ. reclamanta a fost obligată să plătească pârâților, în solidar, suma de 416,5 lei, cheltuieli de judecată, dovedite ca fiind făcute, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta prin LICHIDATOR JUDICIAR, solicitând admiterea acestuia, desființarea în tot a sentinței atacate așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului reclamanta a arătat că, instanța a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, neținând cont de prevederile contractuale și nici de probele administrate în cauză, nu a coroborat probele cu prevederile contractuale și s-a pronunțat numai în baza susținerilor pârâților, chiar dacă acestea au fost în contradictoriu cu clauzele contractuale.
Pe de o parte, reclamanta a criticat aprecierile instanței de fond referitoare la faptul că nu a respectat prevederile contractului, graficul de lucrări, anexa a contractului, acesta fiind practic, singurul motiv care a format convingerea instanței că este în culpă, iar pe de altă parte, a criticat faptul că instanța nu a ținut cont de nici unul din argumentele sale, de nici una din prevederile contractuale invocate ca fiind încălcate de pârâți, nu a luat în seamă nici unul din motivele cererii reclamantei și nu a corelat probele administrate cu susțineri sale, hotărârea primei instanței nefiind susținută cu argumente juridice, ci se mulțumește să preia apărarea pârâților fără motivație, fără raportarea acestei apărări la contract, înlăturând probe evidente și pronunțându-se pe prezumții, cum este aceea că ar fi trebuit să știe ce este sub pământul pârâților.
Referitor la această din urmă susținere a instanței reclamanta a învederat că deși din probele administrate rezultă că sub terenul pârâților-intimați existau mai multe bazine de beton care au trebuit scoase, lucru ce nu era în atribuția reclamantei conform art.2.1 lit.a din contract, iar din studiul geologic prezentat societății de pârâți reiese că a negociat termenele și în funcție de cei 200.c moloz apreciat a fi excavat de acest studiu care nu sesiza existenta unor fundatii sau bazine de beton, prima instanță a apreciat fără nici un temei si fără nici o justificare contractuală că reclamanta avea cunoștință de existenta lor pe acel teren existând anterior alte ii, în cel mai rău caz putându-se presupune existenta lor. Acest argument al instantei de fond, a apreciat reclamanta, nu numai ca nu este unul întemeiat pe o prevedere contractuală, dar contrazice clauzele contractuale, sensul contractului si probele administrate în cauza, respectiv studiul geologic, anexă a contractului si declaratiile martorilor, fiind în mod evident partinic. În acest context, reclamanta a învederat și faptul că studiul geologic care a fost în sarcina pârâților a fost eronat, nu a evidentiat existenta acelor bazine, iar contractul s-a întemeiat si pe acest studiu geologic, alături de autorizatia de ie si proiectul prezentat de pârâți, situație în care reclamanta nu putea să presupuă existenta unor bazine, numărul lor, consistenta lor si timpul care era necesar dezmembrării acestora, terenul neprezentând nici un indiciu că sub el ar exista nu o fundatie, ci bazine de vizitare, care nu tin de o fundatie, ci de suprastructura orasului.
A mai susținut reclamanta că și proiectul pus la dispozitie de pârâți a fost eronat, lucru confirmat chiar de martorul pârâților care a arătat că a trebuit modificat proiectul, pentru că asa cum era conceput, trebuia executat coltul clădirii pe terenul public, iar potrivit art. 26 din contract, acestea conduc la decalarea lucrărilor, cu timpul pierdut pentru remedierea acestor greseli.
În continuarea motivării apelului, reclamanta a prezentat diferite situații în care pârâții au încălcat clauzele contractuale, respectiv art. 26, art. 4.b, situații care au condus la nerespectarea graficului de lucrări,.
Având în vedere această stare de fapt, reclamanta a apreciat hotărârea instanței de fond ca fiind fără suport legal, aceasta neobservând nici o încălcare a prevederilor contractuale de către pârâți, rezumându-se a constata că nu s-a respectat graficul de execuție, fără a lua în considerare că interpretarea clauzelor unui contract se realizează unele prin altele, dându-se fiecărei întelesul ce rezultă din întreg, asa cum dispune art. 982.civ.
Referitor la faptul că instanța a stabilit că pârâta nu a respectat termenele de execuție fără nici un motiv, pârâta a invocat dispozițiile contractuale din care rezultă că avea obligatia să înceapă lucrările în termen de 5 zile de la data semnării contractului, dar conform cu prevederile cap. 5 din contract, care dispun prin art. 8.1 că plata se va face conform graficului de plăți, care este în concordanță cu graficul de executie, iar art. 8.6 prevede că toate lucrările se vor efectua conform graficului de plăți, deci executia contractului era conditionată de plata unor transe de bani, transe calculate în raport cu proiectul lucrării. Acelasi lucru reieșind si din Anexa reprezentând transele de bani, coroborată cu anexa reprezentând graficul de executie. Astfel, din probele administrate, respectiv Anexa 2 cu semnăturile de primire a banilor, documente depuse chiar de pârâți, reiese ca aceștia nu au achitat la timp transele de bani, reclamanta notificându-Ie acest lucru la 27 septembrie 2007, iar potrivit art. 8.1 executia era conditionată de plata acestor transe, instanta înlăturând aceste probe si apreciind că reclamanta nu a respectat graficul de executie fără nici un motiv, netinând seama de prevederile contractuale.
O altă critică formulată de reclamantă se referă la faptul că instanta nu a tinut seama nici de prevederile art. 11 din contract, prin care părtile au convenit ca termenele contractuale să fie decalate cu perioada de timp nefavorabil, aceasta fiind voința părților, care potrivit art. 969 cod civil este lege pentru părti, situație în care interpretarea instantei face inutil art. 11 din contract, ignorând vointa părtilor care au convenit asupra decalării termenelor, raportat la situatii obiective prin art. 11 si art. 26 din contract. Referitor la calitatea lucrărilor de construcții executate, reclamanta a arătat că din procesele-verbale de receptie ale lucrărilor ca si din raportul de expertiza efectuat de un expert neutru, a rezultat că lucrările pe care le-a efectuat au fost de bună calitate si că acestea corespund proiectului, deși acesta a fost modificat pe parcurs, modificări care potrivit art. 26 conduc la prelungirea termenelor de executie, lucruri pe care instanta nu le-a observat si de care nu a tinut seama, desi acestea au fost clauze insusite de ambele părti.
A mai susținut reclamanta că din probele administrate reiese că la semnarea contractului s-au încheiat două anexe, una privind transele de plăți si alta privind termenele de executie, din chiar structura lor rezultând că prima dată se achită transa de bani, apoi urma termenul de executie, dar toate aceste probe si articole din contract nu au fost avute în vedere de instanta de fond, care a apreciat că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale. Față de aceste considerente, reclamanta a solicitat admiterea apelului și modificarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta a reiterat cele menționate în cuprinsul apelului formulat, aducând aceleași critici de nelegalitate hotărârii atacate.
Prin concluziile scrise formulate, pârâții, și au solicitat respingerea apelului formulat de reclamantă ca neîntemeiat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată. În motivare, pârâții au arătat că instanța a reținut corect că față de obligațiile asumate, apelanta nu a înțeles să respecte graficul de execuție de lucrări și nici nu a făcut dovada că ar fi existat condiții care să facă imposibilă respectarea contractului, iar față de acestea, în temeiul art. 34 lit. f rap. la art. 35 din contractul existent între părți, pârâții consideră că acesta este reziliat de drept de la data constatării întârzierilor uriașe de execuție, în speță operând un pact comisoriu de grad III.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de apel retine urmatoarele:
La data de 31.08.2007, intre parti s-a incheiat contractul de executie de lucrari numarul 31.08.2007, notat de catre reclamanta apelanta cu numarul 15 pentru realizarea unor lucrari de executie la imobilul situat pe-, jud. Contractul enuntat a avut doua anexe, Anexa 1 care cuprinde graficul de executie de lucrari si Anexa 2 care cuprinde transele de plati ( 49-54). Ambele anexe sunt semnate de catre societatea reclamanta prin reprezentant legal. Intre aceste anexe, precum si intre anexe si contractul in sine exista o stransa legatura, atat cu privire la lucrarile executate cat si la data platii lor si a cuantumului platilor.
Conform anexei privind situatia lucrarilor, la data de 7.12.2007 lucrarile trebuiau sa se afle la stadiul de turnat stalpi de beton la etajul II, or la data respectiva reclamanta se afla la stadiul de placa centuri + beton pentru demisol, lucrare care conform contractului trebuia finalizata inca de la data de 27.10.2007. Termenul de predare al intregii ii propus chiar de catre reclamanta apelanta era 27.10.2007, or in situatia stadiului lucrarilor la data de 5.12.2007 respectarea termenului de finalziare contractual stabilit era imposibila.
Reclamanta apelanta nu a dovedit vreo situatie care sa o puna in imposibilitatea respectarii termenului convenit si care sa genereze intarzierile nejustificate de la efectuarea lucrarilor. Pentru a justifica depasirea termenului contractual, reclamanta apelanta a invocat doua aspecte: vremea nefavorabila, in concret precipitatii abundente si temperaturi extrem de scazute si bazinele de beton identificate cu prilejul sapaturilor pentru fundatie a caror excavare a necesitat timp si efort suplimentar.
Cu privire la vremea nefavorabila, art. 11 din contract prevede ca zilele in care nu se pot face lucrari din cauza starii neforabile a vremii (ploi, temperaturi sub -5 grade Celsius sau peste 31 de grade Celsius) nu intra in calculul termenului de executie a lucrarilor, ca atare termenul de executie a lucrarii se va prelungi cu zilele pierdute din cauza acestei cauze. Conform datelor comunicate de Administratia Nationala de Meteorologie (147-149), in intervalul de timp vizat (5.09.2007 - 5.12.2007) au existat doar doua zile cu temperaturi de sub -5 grade Celsius, in datele de 29.11.2007 si 30.11.2007 ( 148). Cu privire la precipitatii, desigur ca nu orice cantitate de precipitatii impiedica derularea lucrarilor, ci doar cantitatile consistente in acest sens. Conform informatiilor comunicate de catre institutul de specialitate, precipitatii abundente sunt considerate cantitatile de peste 10 litri intr-un interval de 24 ore, iar in intervalul de timp analizat, anterior enuntat, au existat doar 5 zile cu cantitati mai mari decat acest volum (144). In consecinta, conditiile meteo nefavorabile nu justifica intarzieri de aproximativ 40 de zile de la calendarul convenit. De asemenea, din situatia de turnare a betoanelor pe care chiar reclamanta a depus-o la dosar reiese ca nu au existat zile in care activitatea pe santier sa trebuiasca sa fie intrerupta total.
Cu privire la lucrarile suplimentare determinate de identificarea unor bazine de beton care au trebuit scoase, instanta de apel apreciaza ca, in conditiile identificarii unor lucrari suplimentare neprevazute initial care ar fi impiedicat intr-o maniera obiectiva respectarea termenului contractual graficul de esalonare al lucrarilor precum si valoarea contractului ar fi trebuit modificate printr-un nou acord al partilor. Faptul ca un astfel de nou acord nici macar nu a fost solicitat de catre reclamanta apelanta (nu exista nici o proba in acest sens) dovedeste faptul ca reclamanta a acceptat executarea contractului in vechile conditii insusite de parti, inclusiv in ceea ce priveste graficul de lucrari. In aceste conditii, depasirea termenelor contractuale este pe deplin imputabila reclamantei, nefiind justificata de motive pertinente.
Un aspect foarte important pe care reclamanta apelanta il ignora cu desavarsire se refera la situatia emiterii facturilor pentru plata lucrarilor finalizate. Astfel, conform art. 8.1 din contract,plata se va efectua esalonat pe transe de plata distincte, conform graficului de platicare este in concordanta cu graficul de executie, beneficiarul fiind anuntat cu 3 zile inainte de efectuarea platilor, Iar conform art. 8.2, platile se vor face in numerar sau prin virament, in contul indicat de catre executant in cuprinsul facturii . In baza acestui text reiese obligatia pe are reclamanta apelanta si-a asumat-o de a emite facturi fiscale pentru incasarea sumelor pretinse in baza lucrarilor executate. Mai mult, emiterea facturilor fiscale era obligatorie si prin prisma respectarii normelor contabile incidente si a disciplinei financiare.
Contrar acestei obligatii in primul rand legale si apoi contractuale, reclamanta apelanta desi a incasat in intervalul 31.08.2007 - 3.12.2007 suma de 180.528 Euro a inteles sa elibereze doar un numar de 28 de facturi pentru suma de aproximativ 30.000 Euro din suma totala. Reprezentantul statutar al reclamantei, anterior deschiderii procedurii de insolventa, a semnat pe verso la anexele contractului de executie de lucrari pentru sumele incasate. Nu pot fi acceptate explicatiile reclamantei apelante oferite cu prilejul administrarii probei cu interogatoriul
Acest comportament al reprezentantului reclamantei apelante a facut obiectul unei cercetari penale ca urmare a sesizarii facuta de catre Garda Financiara C si care a inaintat Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj solutionarea dosarului (adresa nr. -/CJ/29.08.2008 - 76). Avand in vedere acest comportament ilicit prin care reprezentantul legal al reclamantei apelante a nesocotit atat prevederile contractuale cat si dispozitiile lagale incidente din materia disciplinei financiar contabile, promovarea cererii de chemare in judecata nu reprezinta altceva decat invocarea propriei culpe, atitudine inadmisibila prin prisma principiului unanim admis in dreptul privat conform caruia nimeni nu-si poate invoca propria culpa sau incorectitudine (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
Nu sunt de neglijat nici deficientele constatate in activitatea reclaamntei apelante. Astfel, la dosar au fost depuse doua note explicative din 4.10.2007 si 15.10.2007 prin care se stabilea stadiul lucrarilor si faptul ca reclamanta a lucrat dupa un proiect care nu corespundea proiectului general si totodata ca reclamanta a lucrat in prima luna fara a avea un reprezentant tehnic asa cum s-a obligat prin contract (art. 3 lib b si j). Aceste inscrisuri nu au fost combatute de catre reclamanta apelanta prin administrarea vreunei probe.
In baza starii de fapt expuse si a probelor administrate, instanta de apel apreciaza ca sentinta primei instante, desi deficitara sub aspectul motivarii, este in esenta legala si temeinica. Trebuie enuntat faptul ca nu sunt indeplinite conditiile pentru a dispune rezilierea contractului deoarece reclamanta apelanta isi invoca propria culpa, iar paratii intimati, in baza tutoror argumentelor expuse, pot invoca cu succes exceptia de neexecutare a contractului,exceptio non adimpleti contractus,
Pentru aceste considerente, in baza dispozitiilor art. 296. apelul declarat va fi respins si sentinta apelata va fi mentinuta ca fiind pe deplin legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta prin LICHIDATOR JUDICIAR C-N, cu sediul ales la Cabinet de avocat, B, P-ța - Unite, nr. 3-5, -. C,. 69, sector 4, in contradictoriu cu intimatii, si, toti cu domiciliul procesual ales in C-N,-,. 5, jud. C împotriva sentinței comerciale nr. 2.289 din 5 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR GREFIER
- - - - - - -
Red.I/Dact.
8 ex./21.01.2010
Jud.fond:
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu
