Reziliere contract comercial Spete. Încheierea /2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar nr-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 4 mai 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
Grefier:- -
S-a luat în examinare, la a doua strigare a cauzei, recursul declarat de pârâta - House SRL T împotriva sentinței civile nr.16/16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL, având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâta recurentă, avocat, lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că reclamanta intimată a depus la dosar, prin registratura instanței, un înscris denumit "răspuns", care se comunică și cu reprezentantul pârâtei recurente.
Instanța, având în vedere obiectul cererii și susținerile părților, pune în discuție calificarea căii de atac din prezenta cauză, respectiv dacă este apel sau recurs și acordă cuvântul asupra acestui incident procedural.
Reprezentantul pârâtei recurente arată că lasă la aprecierea instanței calificarea căii de atac întrucât conform deciziei nr.32/09.06.2008 a ÎCCJ - Secțiile Unite calea de atac este recursul, iar dacă instanța apreciază că valoarea litigiului este determinată de chiriile stabilite pe întreaga durată a contractului de închiriere atunci calea de atac este apelul.
CURTEA
În deliberare, raportat la modul în care instanța de fond a calificat obiectul cauzei ca fiind acțiune necomercială și neevaluabilă în bani, califică ca fiind apel calea de atac incidentă în cauză și completul de judecată va fi format din judecătorii - - și - -, motiv pentru care;
DISPUNE
prezenta cauză din condica de recursuri în condica de apeluri, termenul de judecată fiind 4 mai 2009, complet de apel format din judecătorii - - și - -.
Pronunțată în ședința publică din 4 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.tehn./1ex./04.05.09
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.90
Ședința publică din 4 mai 2009
Președinte:- -
Judecător:- -
Grefier:- -
S-a luat în examinare, la a treia strigare a cauzei, apelul declarat de pârâta - House SRL T împotriva sentinței civile nr.16/16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - SRL, având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru pârâta apelantă, avocat, lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul pârâtei apelante depune la dosar copia certificatului de înregistrare nr.-/05.03.2007.
Nemaifiind formulate alte cereri instanța acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul pârâtei apelante solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate și respingerea acțiunii reclamantei, iar în subsidiar anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la udecătoria Timișoara, în primă instanță, cu cheltuieli de judecată. În motivare se arată că pârâta și-a îndeplinit obligațiile contractuale până în luna martie 2009, proporțional cu suprafața din imobil pe care reclamanta i-a dat-o în folosință, respectiv a achitat chiria parțial întrucât reclamanta intimată nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale de a finaliza lucrările de amenajare și predare a depozitului închiriat, care, potrivit contractului trebuiau efectuate până la data de 01.03.2007.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.16/16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a respins excepția prematurității, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâta - House SRL, având ca obiect reziliere contract și s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr.1/19.01.2007 încheiat între părți.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr- reclamanta - SRL Tac hemat-o în judecată pe pârâta - House SRL T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 1/19.01.2007 întrucât pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a chiriei.
În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că prin contractul de închiriere a pus la dispoziția pârâtei spațiul aflat în T, Bd. - - I nr.12, camera 2 în suprafață de 66,56 mp precum și o altă suprafață de 270 mp care urma să fie folosită ca depozit.
Durata locațiunii a fost stabilită de la data de 15.02.2007 până la 14.02.2012, iar chiria a fost stabilită diferențiat pentru spațiul destinat a fi magazin de vânzare produse textile (4.581,5 lei) și respectiv 5.831 lei pentru cel cu destinație de depozit. Pentru întârzierea la plată s-a prevăzut obligația pârâtei de a plăti penalități de întârziere în cuantum de 0,35% pentru fiecare zi.
Deși s-a stabilit ca obligația de plată a chiriei să fie îndeplinită conform unui grafic asumat de către ambele părți pârâta nu s-a conformat, astfel încât până la data introducerii acțiunii chiria achitată a fost doar de 25.984,75 lei deși suma datorată ar fi de 59.559,50 lei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta s-a limitat să atragă atenția asupra neîndeplinirii procedurii concilierii directe de către reclamantă învederând că aceasta s-ar impune cu atât mai mult cu cât asupra cuantumului chiriei părțile au fost în diferend.
Părțile au încheiat la data de 19.01.2007 contractul de închiriere cu numărul 1 al cărui obiect este folosința unui spațiu situat în T,-, camera 2 - evidențiat în CF nr. - T - în suprafață de 66,56 mp cu destinație de magazin vânzare produse textile și al unuia situat în același imobil, în suprafață de 270 mp care urma să servească drept depozit.
Prețul locațiunii a fost stabilit prin art.1 din cap. IV al contractului la 8750 lei lunar la care se adaugă TVA-ul. Tot prin convenție părțile au stabilit obligația de plată a unei garanții și au stabilit un grafic de plată a chiriei pentru primele două luni ulterioare semnării actului.
Deși reclamanta locatoare și-a îndeplinit obligația de a pune la dispoziția pârâtei spațiul închiriat, aceasta din urmă nu a făcut dovada că și-ar fi îndeplinit obligația corelativă de plată a chiriei.
Cu toate că prin răspunsul la interogatoriu pârâta face trimiteri la o limitare a folosinței, nu a adus dovezi în acest sens și nu și-a valorificat afirmațiile în cadrul instituției juridice pe care o are la dispoziție și nici nu a adus dovezile privind plata chiriei pe care le-a invocat.
În aceste condiții s-a concluzionat că pârâta este cea care nu și-a îndeplinit obligația asumată constând în plata chiriei în condițiile și termenele stabilite prin contract.
Potrivit art.1020 și 1021 cod civil condiția rezolutorie este subînțelesă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său.
Existența întârzierilor în plata chiriei se primește a fi o neexecutare culpabilă a obligațiilor contractuale de către pârâtă, justificând aplicarea dispozițiilor art.1020-1021 Cod civil în sensul rezilierii contractului, astfel încât concluzionând asupra temeiniciei cererii formulate de către reclamantă, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta - House SRL T, recalificat de către instanța de recurs ca fiind apel, solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la udecătoria Timișoara, în primă instanță, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat că în mod greșit Tribunalul Timișa soluționat cauza în primă instanță, întrucât acțiunea reclamantei este o acțiune evaluabilă în bani, astfel încât s-au încălcat normele de competență materială, cauza trebuind să fie judecată în primă instanță de Judecătoria Timișoara.
În motivarea apelului pe fond, pârâta apelantă arată că la data de 19.01.2007 între părți a fost încheiat un contract de închiriere, pe o durată de 5 ani, a unui imobil situat în T,-, înscris în CF nr.- T cu nr. cad. 17144/VIII, format dintr-un spațiu cu destinația de magazin și un spațiu cu destinația de depozit, reclamanta obligându-se prin contract să efectueze lucrări de amenajare și predare a depozitului închiriat, până la data de 01.03.2007. Pârâta arată că a achitat garanția solicitată de reclamantă în sumă de 8.750 lei + TVA, adică suma de 10.412,9 lei, reprezentând chiria imobilului pe o lună de zile, precum și chiria aferentă lunilor februarie și martie 2007, însă reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de amenajare și predare a spațiului nici până în prezent, acesta aflându-se în stare de degradare și făcând imposibilă folosirea depozitului.
Pârâta apelantă susține că, din moment ce reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, a refuzat plata chiriei în cuantumul stabilit și a achitat o parte din această sumă, proporțional cu spațiul pe care îl avea în folosință, iar reclamanta nu poate solicita rezilierea contactului întrucât nimeni nu poate invoca în apărarea sa propria culpă.
În probațiune, pârâta apelantă a depus la dosar contractul de închiriere nr.1/19.01.2007, decizia nr.32/09.06.2008 a ÎCCJ, extras CF nr.- T cu nr. cad. 17144/VIII, dovada achitării chiriei și fotografii ale spațiului închiriat.
Reclamanta intimată - SRL a depus la dosar un înscris denumit "răspuns" prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, arătând că pârâta avea obligația de a achita integral chiria de la data intrării în vigoare a contractului de închiriere și nu în raport de îndeplinirea obligațiilor de finalizare a lucrărilor de amenajare și predare a depozitului închiriat.
Examinând apelul declarat de pârâta - House SRL T prin prisma excepției de necompetență materială a Tribunalului Timiș de soluționare în primă instanță a cauzei, excepție de ordine publică care trebuie analizată cu prioritate, Curtea va constata că acesta este întemeiat, cauza trebuind să fie soluționată în primă instanță de Judecătoria Timișoara.
Astfel, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie rezilierea contractului de închiriere nr. 1/19.01.2007 pe motiv de neplată a chiriei de către pârâtă. Această acțiune, potrivit Deciziei în interesul legii nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, este una evaluabilă în bani și nu neevaluabilă, așa cum a considerat Tribunalul Timiș prin hotărârea apelată.
Conform Deciziei în interesul legii nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție "dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 282^1 alin. 1 din Codul d e procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare".
În motivarea acestei decizii, obligatorii pentru instanțe potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, instanța supremă a reținut, cu incidență la situația din prezenta cauză că "atunci când este vorba despre desființarea unui contract de vânzare-cumpărare, de locațiune, donație etc. contracte ce au dat naștere unor drepturi patrimoniale, este evident că și lipsirea de efecte a unor astfel de acte juridice are tot consecințe patrimoniale și, ca atare, acțiunea prin care se valorică un asemenea drept este patrimonială".
În ceea ce privește valoarea obiectului litigiului, așa cum chiar reclamanta a indicat în acțiunea formulată împotriva pârâtei, suma pretinsă ca fiind datorată cu titlu de chirie pentru perioada 19.01.2007 - 30.04.2008 este de 33.574,75 lei (fila 4 din dosarul primei instanțe), astfel că se situează sub limita de 100.000 lei prevăzută de art. 2 al. 1 lit. a pr. civ. ca să atragă competența de soluționare în primă instanță a cauzei de către tribunal.
Susținerea reclamantei că în prezent pârâta datorează reclamantei o sumă de peste 100.000 lei, sumă care include chiria neachitată și penalități de întârziere, nu poate fi luată în considerare de instanța de apel, având în vedere că nu s-a determinat cu exactitate de către reclamantă suma invocată, modul de calcul a acesteia, iar sesizarea instanței este dată de acțiunea introductivă a reclamantei, pentru care valoarea obiectului cererii este mai mică de 100.000 lei.
Așa fiind, Curtea, având în vedere dispozițiile art. 1. pr. civ. constată că este competentă să soluționeze prezenta cauză în primă instanță Judecătoria Timișoara și nu Tribunalul Timiș, motiv pentru care în baza art. 297 al. 2. pr. civ. va fi admis apelul declarat de pârâtă, va fi anulată hotărârea apelată și se va trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la udecătoria Timișoara
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta - House SRL T împotriva sentinței civile nr.16/16.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Anulează hotărârea apelată și trimite cauza spre competentă soluționare în primă instanță la udecătoria Timișoara.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 mai 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - Grefier,
- -
Red./12.05.2009
tehn./ 2 ex./12.05.2009
Primă instanță: Tribunalul Timiș,
judecător:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu
