Reziliere contract comercial Spete. Decizia 262/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 262
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Maria Necșulescu
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
GREFIER - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta SC SRL C, cu sediul în C, B, nr.87, -.2,.9, județul D, împotriva sentinței nr.1386 din 01 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții și -, domiciliați în C,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă SC SRL C, prin av., intimații reclamanți, asistat de av. și -, reprezentată de același avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, avocatul apelantei pârâte depune cerere prin care precizează valoarea contractului de asociere în participațiune, avocatul intimaților reclamanți depune precizare prin care arată că instanța de fond a fost investită cu soluționarea unei acțiuni cu caracter nepatrimonial.
Av., pentru apelanta pârâtă, solicită încuviințarea probei testimoniale.
Av., pentru intimații reclamanți, se opune probei solicitate, întrucât nu este utilă și pertinentă cauzei.
Curtea, respinge cererea formulată de avocatul apelantei pârâte privind încuviințarea probei testimoniale și constatând dosarul în stare de judecată a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat pentru apelantul pârât, consideră că atât pretențiile reclamanților, cât și cererea reconvențională sunt evaluabile în bani și privesc drepturi patrimoniale, iar față de precizarea depusă la dosar, competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță aparține judecătoriei, motiv pentru care solicită admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre judecare instanței competente, Judecătoriei Craiova.
S-a mai arătat că asocierea în participațiune este supusă rezilierii, astfel încât acest contract este unul civil și nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr.82/1991 și Legii nr.31/1990.
Pe fondul cauzei, consideră că s-a dovedit că reclamanții au primit un mandat tacit din partea societății de aor eprezenta în relațiile cu furnizorii și de a administra societatea, iar revocarea mandatului s-a datorat faptului că reclamantul și-a înființat o altă societate.
De asemenea, s-a mai susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut că societatea nu și-a îndeplinit obligația contractuală de a achita procentul de 49% din beneficii pe anul 2006, în condițiile în care beneficiul net realizat se împarte între părți anual, iar contravaloarea investițiilor se suportă proporțional de către asociați în cursul derulării contractului și nu la încetarea acestuia.
A depus cu titlu de jurisprudență un comunicat, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție și un extras din referatul "Dreptul de retenție".
S-a solicitat obligarea intimaților reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.
Av., pentru intimații reclamanți, solicită respingerea excepției de necompetență materială, soluționarea în primă instanța a cererii de către Tribunalul Dolj - Secția Comercială este corectă, caracterul comercial al cauzei rezultă din faptele de comerț săvârșite de către părți, iar așa cum s-a precizat în cererea depusă la dosar, instanța de fond a fost investită cu soluționarea unei acțiuni cu caracter nepatrimonial, respectiv reziliere contract și evacuare, iar cererea reconvențională nu poate schimba competența instanței stabilită conform cererii principale.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
S-a arătat că pârâta nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contract, neasigurând managementul asociației și nu a achitat cota de participare la profit, iar cu privire la cele două capete ale cererii reconvenționale, a arătat că în mod corect instanța le-a respins, în condițiile în care s-a dispus rezilierea contractului în participațiune și evacuarea pârâtei din spațiul proprietatea reclamanților, iar cererea de daune nu a fost motivată.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr.1386/01.07.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, s-a admis acțiunea precizată, formulată de reclamanții și, s-a dispus rezilierea contractului de asociere în participațiune încheiat între părți la 01.03.2006, s-a dispus evacuarea pârâtei din spațiul situat în C,-, ce a făcut obiectul contractului și s-a respins cererea reconvențională.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că la data de 01.03.2006 între părți s-a încheiat un contract de asociere în participațiune pe o perioadă de cinci ani, prin care părțile s-au asociat în vederea exploatării spațului comercial din C,-, compus din încăperi situate la parterul imobilului și la demisol, precum și terasă. Spațiul urma să fie pus de către reclamanți la dispoziția societății pârâte, care s-a obligat să asigure managementul și administrarea asocierii, modul de împărțire a beneficiilor și de suportare a pierderilor fiind de 49% pentru reclamanți și de 51% pentru pârâți.
Reclamanții au notificat pârâta, comunicându-i că solicită rezilierea contractului în termen de 90 de zile de la primirea notificării și au invocat neîndeplinirea de către societate a obligațiilor asumate și lipsa voinței de asociere.
S-a mai reținut că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a asigura administrarea și managementul asocierii în anul 2006, investițiile realizate pentru punerea în funcțiune a imobilului, asigurarea personalului și ținerea contabilității nefiind suficiente pentru a aprecia îndeplinirea în totalitate a obligației asumate prin art. 4 și 5 din contract.
Referitor la celălalt motiv al cererii în reziliere, neachitarea cotelor din profit s-a reținut că prin art. 7 părțile au stabilit că reclamanții vor avea un procent de 49 % din beneficii, iar la art. 4 s-a prevăzut că pentru investițiile și dotările efectuate de societate și care rămân la încetarea asocierii în proprietatea reclamanților, c/v acestora va fi suportată de reclamanți din beneficiul net. La stabilirea cotei de asociere se au în vedere veniturile obținute din vânzări și cheltuielile efectuate pentru desfășurarea activității în acest spațiu (salarii, plăți furnizori etc.), valoarea investițiilor efectuate, mai exact a acelora care rămân în proprietatea reclamanților, neavând relevanță decât la încetarea asocierii. În acest sens sunt clauzele contractuale, care nu lasă loc la interpretări, fiind suficient de clare și disp. art. 969.civ, conform cărora contractele au putere obligatorie între părți.
Instanța a apreciat că nu au relevanță disp.art.19 și 35 din Lg. nr. 82/1991 sau ale art. 67 din Legea nr. 31/1990, invocate de către pârâtă, asocierea dintre părți nefiind o societate comercială, iar reclamanții neavând dreptul la dividende de la societatea pârâtă, întrucât nu sunt asociați.
Asocierii nu îi sunt aplicabile decât clauzele contractuale, iar la stabilirea beneficiilor obținute nu se are în vedere decât activitatea desfășurată în spațiul ce a făcut obiectul convenției, neavând importanță contabilitatea pârâtei, ci doar contabilitatea asocierii.
Expertul a constatat că pentru anul 2006 reclamanții aveau dreptul la o cotă de 1209 lei, neplătită de către pârâtă. Interzicerea accesului la demisol și la terasă a fost pe o perioadă scurtă, neputând fi considerată o neexecutare a contractului de către reclamanți.
Cu privire la cererea reconvențională, s-a reținut că reclamanții nu pot fi obligați la c/v investițiilor în condițiile care pârâta nu a precizat în ce anume au constat acestea, nu a solicitat probe din care să rezulte realitatea realizării lor, nu a depus la dosar facturile fiscale privind achiziționarea materialelor (din situația cheltuielilor efectuate pentru amenajarea spațiului, anexa raportului rezultând că cheltuielile cu achiziționarea diverselor materiale necesare amenajării spațiului a fost de 5781,52 lei și au fost avute în vedere facturi emise în marea lor majoritate pe numele lui ), iar o defalcare a investițiilor care vor rămâne în spațiu și o compensare cu suma ce li se cuvine reclamanților din profit, nefiind realizată.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta SC SRL
S-a invocat nelegalitatea sentinței, pe motiv că a fost dată cu încălcarea competenței altei instanțe.
În dezvoltarea criticii s-a arătat că sunt evaluabile în bani atât cererea principală - rezilierea contractului de asociere în participațiune, cât și cererea reconvențională, care are ca obiect obligarea reclamanților să pună la dispoziția societății subsolul imobilului, daune interese pentru neexecutare, iar în subsidiar instituirea unui drept de retenție.
S-a susținut că obiectul cererilor formulate au valoare sub 100.000 lei, astfel că în baza art.1 pct. 1.civ.Cod Penal, competența aparține judecătoriei, ca primă instanță, că s-a considerat greșit că acțiunea are caracter nepatrimonial, având în vedere decizia nr.32/09.06.2008 a ÎCCJ, prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că este evaluabil în bani litigiul civil sau comercial, ce are ca obiect rezilierea unui act juridic privind drepturi patrimoniale.
O altă critică vizează natura civilă a contractului de asociere în participațiune, asocierea neputând fi considerată societate comercială, nefiindu-i aplicabile dispozițiile Legii nr.82/1991 și Legii nr.31/1990.
Pe fondul cauzei, s-a susținut că acțiunea în evacuare este inadmisibilă în lipsa unor raporturi de locațiune, că în urma rezilierii reclamanții au la îndemână cererea în revendicare, iar lipsa acestor raporturi a fost susținută chiar de reclamanți în întâmpinarea depusă la cererea reconvențională.
O altă critică vizează greșita apreciere a probelor, constând în aceea că din probele administrate nu rezultă că de administrarea asocierii s-au ocupat reclamanții, aceștia au avut numai mandat tacit de a reprezenta societatea în raport cu furnizorii, spațiul fiind situat la domiciliul acestora.
La încetarea mandatului tacit, reclamanții nu au restitui societății întreaga cantitate de marfă recepționată, fapt ce a determinat neînțelegeri între părți, amplificate și de împrejurarea că aceștia și-au înființat o societate comercială, cu activitate similară, iar autorizarea s-a acordat pentru spațiul ce face obiectul contractului părților.
S-a mai invocat interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, considerându-se că societatea nu și-a îndeplinit obligația contractuală de achita procentul stabilit, întrucât părțile au convenit ca prețul investițiilor și dotărilor să fie suportat de asociații-reclamanți din beneficiul net, care se calculează anual și nu la terminarea asocierii.
Tot în contractul părților s-a prevăzut dreptul de retenție, convenindu-se că societatea rămâne cu spațiul până la plata c/valorii investițiilor.
Intimații reclamanți nu și-au executat integral obligația de predare a demisolului clădirii, ceea ce a adus grave prejudicii societății, iar cu privire la acordarea c/valorii investiției efectuate, motivarea este contradictorie.
Apelul este fondat.
Tribunalul a fost investit cu soluționarea acțiunii formulate de reclamanții și, având ca obiect rezilierea contractului de asociere în participațiune încheiat cu societatea pârâtă.
Acest contract este un contract comercial și nu civil, reglementat de dispozițiile art.251-256 Cod comercial, texte ce se regăsesc și în cuprinsul art.2 din contractul părților (fila 7 dosar fond), acestea asociindu-se pentru desfășurarea unor activități de comerț și servicii, în spațiul adus în asociere de reclamanți.
Cererea în rezilierea contractului de asociere în participațiune este cererea principală în raport de care se stabilește instanța competentă să soluționeze și cererile accesorii și incidentele, potrivit art.17 Cod pr. civilă. Prezentul litigiu este în legătură cu un contract comercial, așa încât aparține jurisdicției comerciale și nu civile, cum greșit a susținut apelanta pârâtă.
Prin promovarea acțiunii introductive reclamanții urmăresc valorificarea unui drept subiectiv cu conținut economic, deci un drept patrimonial,- redobândirii folosinței spațiului, ca o consecință a rezilierii contractului și încetării efectelor acestuia.
Așadar, nu poate fi primită susținerea intimaților reclamanți că cererea principală, cea care a declanșat procesul de față, are caracter nepatrimonial, contractul a cărui reziliere se solicită, privește drepturi și obligații patrimoniale.
După estimarea apelantei pârâte valoarea obiectului acțiunii este sub 100.000 lei, confirmată și de constatările raportului de expertiză, situație în care Curtea constată că instanța de fond - tribunalul a judecat o cerere patrimonială în materie comercială al cărui obiect are o valoare sub 100.000 lei.
Potrivit art.2 pct.1 lit.a Cod pr. civilă, tribunalul judecă în primă instanță cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 1.000.000.000 lei (100.000 lei RON).
În raport de aceste dispoziții, prima instanță a judecat cauza cu încălcarea normelor de competență, urmând ca în baza art.297 alin.2 Cod pr. civilă să se anuleze sentința și să se trimită cauza spre competentă judecare- Judecătoriei Craiova, în temeiul art.1 pct.1 Cod pr. civilă.
În această situație nu se mai impune analizarea criticilor pe fondul litigiului, însă aceste susțineri urmează să fie analizate de instanță cu ocazia judecării pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta SC SRL C, cu sediul în C, B, nr.87, -.2,.9, județul D, împotriva sentinței nr.1386 din 01 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții și -, domiciliați în C,-, județul
Anulează sentința nr. 1386 din 01 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- și trimite cauza Judecătoriei Craiova, spre competentă soluționare.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 07 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red. jud. 4 ex/05.11.2008.
jud.fond.
09 Octombrie 2008
tehnored.
Președinte:Maria NecșulescuJudecători:Maria Necșulescu, Tudora Drăcea