Reziliere contract comercial Spete. Decizia 34/2009. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 34/
Ședința publică din 06 Aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor formulate de reclamanta " INTERNATIONAL" cu sediul social în, nr. 5. județul M, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș sub nr. J/- și de pârâta ""SRL, cu sediul în Târgu - M,-, județul M, împotriva Sentinței comerciale nr. 223 din o6 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
Se constată depuse la dosar concluziile scrise formulate de reclamanta " " (139-167) și de pârâta ""SRL Târgu - M (171-179).
dezbaterilor și susținerile părților în litigiu s-a consemnat în Încheierea ședinței publice din 23 martie 2009, care face parte din prezenta, pronunțarea fiind amânată pentru data de 30 martie 2009, apoi la o6 aprilie 2009.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 223/06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dos. nr-, a fost admisă acțiunea introductivă de instanță formulată de reclamanta " INTERNATIONAL" în contradictoriu cu pârâta "" și, în consecință, a dispus rezilierea contractului de execuție lucrări cu nr. 699/06.04.2004.
A admis acțiunea reconvențională formulată de reclamanta reconvențional "" în contradictoriu cu pârâta reconvențional " INTERNATIONAL" și, în consecință, a obligat pârâta reconvențional la plata sumei de 243.692,43 lei către reclamanta reconvențional reprezentând prețul lucrărilor executate în beneficiul acesteia.
A obligat pârâta reconvențional la suportarea clauzei penale stipulată în favoarea reclamantei reconvențional, calculată asupra creanței, începând cu data de 26.05.2005 și până la stingerea acesteia.
A respins acțiunea introductivă de instanță formulată în dos. nr. 512/20.07.2005 al Tribunalului Comercial Mureș de reclamanta "" în contradictoriu cu " INTERNATIONAL"
A obligat pârâta "" la plata sumei de 14.773,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta " INTERNATIONAL"
A obligat pârâta reconvențional " INTERNATIONAL" la plata sumei de 18.658,00 lei către reclamanta reconvențional ""
A respins cererea de obligarea la cheltuieli de judecată din dosarul nr. 512/2005 formulată de reclamanta ""
A dispus compensarea cheltuielilor de judecată între părți, în sensul în care " INTERNATIONAL" a fost obligată la plata restului de 3.884,40 lei, rezultat ca diferență în urma compensării, către ""
Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 24.06.2005 în dos. nr.475/2005 al Tribunalului Comercial Mureș, se arată în considerentele hotărârii atacate, reclamanta " INTERNATIONAL" a formulat acțiune introductivă de instanță solicitând rezilierea contractului de execuție de lucrări nr. 699/06.04.2004, precum și cheltuieli de judecată. În motivele acțiunii se arată că pârâta "" nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, ca parte contractantă, impunându-se angajarea răspunderii contractuale a pârâtei.
Pârâta, la rândul ei, a formulat întâmpinare și acțiune reconvențională, prin aceasta din urmă solicitând obligarea pârâtei reconvențional " INTERNATIONAL" la plata sumei de 2.436.924.307 lei reprezentând prețul serviciilor și lucrărilor prestate contractual, precum și la plata sumei de 859.412.480 lei reprezentând daunele suferite, estimate anticipat, conform clauzei penale convenționale ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor contractuale, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată. În motivele acțiunii reconvenționale, din ceea ce reține instanța de fond, se invocă culpa pârâtei reconvenționale în raport cu care reclamanta reconvențional a fost împiedicată să-și execute obligațiile contractuale; de asemenea, arată că a efectuat lucrări suplimentare comandate de pârâta reconvențional, lucrări ce nu au fost achitate.
Prin întâmpinarea formulată împotriva acțiunii reconvenționale, reține prima instanță, pârâta reconvențional susține că lucrările suplimentare exced contractului, unele din acestea nefiind executate în realitate.
La data de 20.07.2005, în dos. nr. 512 al Tribunalului Comercial Mureș, se arată în continuare în considerentele hotărârii atacate, reclamanta "" a solicitat în contradictoriu cu pârâta " INTERNATIONAL" constatarea nulității absolute a procesului - verbal de autorecepție încheiat de pârâtă la data de 26.05.2005, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Cele două cauze au fost conexate sub număr de dosar 475/2005 al Tribunalului Comercial Mureș.
La data de 26.09.2006, se precizează în hotărârea atacată, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul în care a solicitat obligarea pârâtei la suportarea unor daune interese ca urmare a prejudiciului cauzat acesteia prin neexecutarea obligațiilor contractuale, în cuantum total de 731.129,1474 lei, din care suma de 22.604,1474 lei ar reprezenta cheltuielile suportate și nedatorate, iar suma de 80.000,00 lei ar reprezenta daunele suferite ca urmare a neexecutării din punct de vedere calitativ a lucrării, respectiv suma de 283.285,00 lei daune - penalități pentru executarea cu întârziere a obligațiilor contractuale. În fine, suma de 345.240,00 lei ar reprezenta câștigul nerealizat de reclamantă ca urmare a deficiențelor lucrării prestate de pârâtă și a nerealizării lor la timp, având ca și consecință întârziere în activitatea de producție. Reclamanta susține în motivarea acestei precizări că pârâta i-a înfățișat spre decontare documente justificate cu privire la lucrările efectuate în aceeași perioadă în cuantum de 14.185.667.455 lei vechi fără taxa pe valoare adăugată, considerând că prețul lor a fost majorat nejustificat de către executantul lucrării prin impunerea unora cu mult peste prețul pieții. În acest fel, reclamanta a susținut că în sarcina ei pârâta a decontat ca urmare a unor majorări de preț nejustificate suma de 2.559.001.203 lei vechi fără taxa pe valoare adăugată, față de care prețul real al lucrărilor executate efectiv în beneficiul ei ar fi fost de doar 11.931.946.000 lei vechi, situație în care pârâta a beneficiat ca plată nedatorată de suma deja achitată de ea în cuantum de 205.885.303 lei vechi fără taxa pe valoare adăugată care, augmentată cu indicile de inflație ar fi determinat un prejudiciu efectiv determinat la data de 26 septembrie 2006 în dauna ei în cuantum de 226.041.474 lei vechi fără taxa pe valoarea adăugată. Reclamanta a susținut că unele din lucrările efectiv executate de pârâtă în cadrul convenției litigioasă nu au respectat standardele în construcții, motiv pentru care s-au ivit imediat după executarea lor deficiențe ce au determinat lucrări de remediere executate pe cheltuiala ei în cuantum total de 800.000.000 lei vechi fără taxa pe valoare adăugată, valoare apreciată ca un prejudiciu cauzat ei tot din culpa contractuală a pârâtei. A mai arătat că termenul contractului a fost stabilit pentru luna noiembrie 2004, însă lucrarea contractată a fost efectiv predată ei abia în luna mai 2005. Cum contractual s-a stipulat clauza penală afectată unei astfel de situație prin care s-a anticipat prejudiciul suferit de partea contractantă prejudiciată la un cuantum de 15 %/zi de întârziere din valoarea contractului, reclamanta a arătat că este îndrituită a cere obligarea pârâtei și la plata sumei de 2.832.850.000 lei vechi reprezentând penalitățile contractuale rezultate din activarea respectivei clauze penale. Reclamanta a mai susținut că prejudiciul suferit de ea s-a mărit și ca urmare a întârzierii procesului de producție în considerarea căruia a contractat lucrările litigioase, fiind lipsită de potențiale venituri în cuantum de 3.452.400.000 lei vechi ca urmare a estimării unor astfel de venituri medii zilnice în cuantum de 25.200.000 lei vechi.
Instanța de fond reține că prin contractul cu nr. 699/06.04.2004, având ca obiect executarea și finalizarea la stadiul de punere în funcțiune a obiectivului "Atelier de confecționat încălțăminte" aparținând reclamantei-pârât reconvențional, de către pârâta-reclamant reconvențional. Prețul contractului a fost stabilit la 9.442.835.000 lei vechi, echivalentul sumei de 235.482 euro, iar durata contractului a fost stipulată pentru 7 luni de la momentul intrării in ființă a acestuia, executantul având posibilitatea de a solicita prelungirea respectivului termen de execuție în cazul în care întârzierea nu i se datora.
De asemenea, sunt scoase în evidență și alte cauze contractuale, pe care prima instanță le consideră relevante în cauză, cum ar fi: prețul contractului putea fi modificat în situațiile în care antemăsurătorile avute în vedere la momentul întocmirii ofertei nu corespundeau cantităților efectiv executate, dar și ca urmare a solicitărilor beneficiarului de a schimba soluțiile constructive ori solicita executarea unor lucrări suplimentare; decontarea lucrărilor trebuiau să se facă periodic pe baza situațiilor de lucrări ale executantului pentru cantitățile de lucrări real executate, beneficiarul e obligat să le avizeze în cel mult 5 zile, operând aprobarea tacită, scadența prețului pentru respectivele lucrări avizate fiind de 5 zile; remedierea lucrărilor vicioase cădea în sarcina și cheltuiala executantului, dacă viciile erau constatate în timpul execuției, la recepția de terminare a lucrărilor, precum și în perioada de garanție de 1 an; executantul se obliga să respecte și să execute dispozițiile beneficiarului, eventualele costuri suplimentare căzând în sarcina beneficiarului; beneficiarului îi revenea obligația de a pune la dispoziția executantului toate autorizațiile, avizele, amplasamentul lucrării fără sarcini, spațiile necesare depozitării materialelor, căile de acces, utilitățile, garantând pentru exactitatea documentelor și a informațiilor furnizate executantului, precum și a dispozițiilor și livrărilor; modificarea clauzelor contractuale se permitea doar cu preconstituirea unui înscris adițional; stipularea clauzei penale prin care partea contractantă culpabilă de neîndeplinirea obligațiilor contractuale datora cu titlu de prejudicii estimate anticipat 0,15% din valoarea respectivei obligații pentru fiecare zi de întârziere.
Beneficiarul-reclamant, se arată în considerentele hotărârii atacate, a predat executantului-pârât doar o parte a documentației tehnice necesară realizării obiectivului, majoritatea documentelor specifice obținându-le și predându-le pe parcursul execuției. Din acest motiv, executantul a întâmpinat dificultăți în executarea la timp și în bune condiții a lucrărilor asumate, proiectantul lucrării elaborând ulterior proiecte pentru obiecte ce nu au fost cuprinse în contract, rezultând cantități de lucrări suplimentare și, implicit, modificarea în sens pozitiv a valorii lucrării, dar și decalarea termenului necesar executării acestor noi lucrări (183, vol.I), apreciază instanța de fond. De altfel, expertul a constatat că, datorită neconcordanțelor dintre oferta inițială și situația concretă din teren, atât beneficiarul, cât și constructorul au convenit în luna octombrie 2004 să fie întocmită oad oua ofertă care să cuprindă atât modificările de soluții, cât și obiectele noi solicitate de beneficiar, respectiv fosa septică, zid de sprijin, etc. fără însă ca până la 24.10.2004 beneficiarul ori proiectantul să pună la dispoziția toată documentația necesară executării obiectivului în conjunctura constatată.
Aceste impedimente și dificultăți, relevă prima instanță, create de beneficiar au fost inițial acceptate de executantul-pârât care s-a adaptat condițiilor contractuale, fără însă a reuși respectarea graficului de lucrări. Totodată, mai reține că beneficiarul contractului a avut pe lângă administratorului statutar și un consultant de specialitate care și-a însușit o serie de înscrisuri preconstituite de părți pe parcursul derulării convenției, fiind indicat în aceste înscrisuri fie cu calitatea de diriginte de șantier, fie inspector de șantier din partea beneficiarului.
Instanța de fond arată că relații contractuale s-au deteriorat, pe de-o parte, pentru că beneficiarul a fost nemulțumit de prelungirea duratei de execuție a obiectului, fapt pentru care nu a mai finanțat corespunzător lucrările executate de constructor, iar executantul, după ce a acceptat o vreme întârzierile de finanțare, tocmai datorită acestor întârzieri, a părăsit șantierul.
Întrucât executantul a declinat invitația beneficiarului de a constata stadiul cantitativ și calitativ al lucrărilor efectiv executate și pentru a fi recepționate astfel, la data de 26.05.2005 comisia numită de beneficiar a consemnat în procesual-verbal din 26.05.2005 stadiul lucrărilor executate la obiectivul litigios, deficiențele constatate, în referatul încheiat cu aceeași ocazie de proiectantul obiectivului consemnându-se atât lucrările cu deficiențe, cât și cele neexecutate.
Se mai reține că, în aceleași considerente ale hotărârii atacate, constructorul-pârât a revenit pe șantierul obiectivului litigios doar pentru a remedia acele deficiențe apreciate ca fiind din culpa lui și finalizat doar acele lucrări care să permită utilizarea obiectivului potrivit destinației pentru care a fost creat.
Instanța de fond a relevat concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză, reținând ca fiind importante următoarele: valoarea situațiilor de lucrări efectiv executate de constructorul-pârât au fost de 16.880.944.276 lei vechi, din care beneficiarul-reclamant a achitat doar suma de 14.444.019.964 lei vechi, rămânând acesta din urmă în debit față de cel dintâi cu suma de 2.436.924.312 lei vechi, inclusiv taxa pe valoare adăugată; pentru lucrările ce nu au fost executate, constructorul-pârât nu a întocmit situații de lucrări; pe parcursul execuției contractului litigios au fost emise 11 dispoziții de șantier semnate de beneficiar prin mijlocirea d-lui, iar pentru constructor de dl. și -angajai ai pârâtei; Acestea s-au referit la precizări tehnice și soluții ca urmare a neconcordanțelor dintre documentația inițială și situația din teren; s-au întocmit 20 de procese-verbale de lucrări ascunse și de recepție calitativă pe faze cu privire la natura terenului de fundare, calitatea umpluturilor, montarea armăturilor, cofrarea și turnarea betoanelor în fundații, stâlpi, planșee, aspectul elementelor de beton pentru cofrare, etc, la acestea fiind alăturate documente de atestare a calității - betoane - ori certificate de calitate - oțelul beton - ori agremente de calitate - pardoseli autonivelante "" și panouri sandwich tip "" pentru pereți; lucrările cuprinse în oferta inițială care a stat la baza încheierii convenției litigioasă au fost executate în perioada mai 2004-octombrie 2004, după acest moment și până în luna martie 2005 când a fost părăsit șantierul de către pârâtă fiind executate lucrări cuprinse în cea de a doua ofertă care în cele din urmă nu a mai fost acceptată de beneficiar, deși lucrările au fost executate. Necesitatea respectivelor lucrări a rezultat datorită modificărilor unor soluții constructive, modificarea unor finisaje, modificarea de amenajare a platformei, consecința fiind aceea a modificărilor în sens pozitiv a cantităților și valorilor expuse în oferta inițială, dar și introducerea unor noi obiecte necuprinse în oferta inițială, precum: zid de sprijin, drenuri suplimentare, fosa septică, rezervor incendiu; situațiile de lucrări în temeiul celei de a doua oferte au fost însușite de beneficiar prin semnătură; listele de lucrări întocmite de proiectant pentru obiectul "sistematizare verticală" nu au cuprins cantitățile de săpătură, cofraje, armături, betoane necesare execuției zidurilor de sprijin, ulterior încheierii contractului fiind întocmite memoriile justificativ și de detaliu care au fost refăcute la 31.05.2004 și la 20.09.2004 - la această dată s-a definitivat forma finală a obiectivului și doar la această dată putea fi întocmită o listă relevantă de cantități de lucrări; lucrările suplimentare referitoare la schimbări de soluții tehnice cerute de reclamantă au vizat obiectul "Atelier" și au constat în modificări la structura de rezistență, dar și la finisaje - tâmplării, compartimentări închideri. Acestea au fost evidențiate în oferta inițială; lucrările suplimentare referitoare la obiecte necuprinse în oferta inițială, cuprinse în a doua ofertă neînsușită prin semnătură de beneficiara-reclamant, au fost fosa septică (bazin de stocare ape uzate), cămin de rupere de, rezervor incendiu, acces incintă, împrejmuire, zid de sprijin, fiind însă solicitate de beneficiar și executate de constructorul-pârât; apariția mucegaiului la pereții spațiilor de la parterul clădirii s-a constatat de expert ca fiind datorată umezelii, în proiect nefiind prevăzută hidroizolația orizontală sub pardoseli, izolarea hidrofugă și etanșeitatea la apă nefiind asigurată de proiectant. geotehnic a identificat pânza freatică la o adâncime de 3,00 m- 5,20, însă obiectul "Atelier" este amplasat în, iar în perioada ploioasă nivelul pânzei freatice se ridică, afectând construcția; deficiențele semnalate de reclamantă cu privire la panourile de acoperiș nu au putut fi constatate datorită lipsei acordului reclamantei de a se efectua verificări prin demontarea lor - singura posibilitate de identificare a unor astfel de deficiențe - ulterior beneficiara a renunțat să mai susțină astfel de deficiențe la data de 03.05.2006 - data efectuării consultării împricinatelor de către expertul desemnat în beneficiul pricinii; s-a constatat înlocuirea panourilor de pereți tip sandwich din tablă cutată cu termoizolație inclusă de tip prevăzute în oferta inițială cu cele de tip "" similare calitativ și valoric, agrementate de producător, cu certificate de calitate și garanție; pardoselile au fost realizate cu mase de pardoseală autonivelante de tip -SL agrementate tehnic, în proiect fiind prevăzute pardoseli de epoxidică culoare -5023. S-a recunoscut de producător că punerea în operă a materialului livrat a fost necorespunzătoare, oferindu-se să refacă respectivele pardoseli, însă nu a primit front de lucru din partea beneficiarului. de la parter au fost apreciate ca ivite în urma lipsei hidroizolației pardoselilor; subantreprenorul ce a efectuat lucrările sanitare a recunoscut montarea necorespunzătoare a unei baterii, remediind respectiva deficiență; deficiențele la instalațiile electrice au fost identificate ca fiind normale -arderea becurilor nedatorându-se viciilor lucrărilor executate de pârâtă, ulterior reclamanta retrăgându-și acuzele aduse sub acesta aspect; listele cuprinzând cantitățile de lucrări întocmite de proiectant și alăturate pieselor scrise sau desenate ale documentației tehnice pusă la dispoziția nu au fost însoțite de resurse, caiete de sarcini, antemăsurători din care să rezulte cantitățile de lucrări menționate în liste. Acestea au fost predate o parte la 30.04.2004, altă parte la 05.05.2004, altă parte la 31.05.2004, altă parte la 10-20.30.09.2004, altă parte la 24.06.2004, altă parte la 26-28.07.2004, altă parte la 06.08.2004, altă parte la 17.08.2004, iar altă parte la 21-27.01.2005; oferta inițială a s-a întemeiat doar pe documentația avută la dispoziție anterior încheierii contractului litigios; căminul de rupere a pantei a fost imperios necesar ca urmare a neconcordanțelor dintre proiect și situația din teren - existența unei pante mai abruptă și mai lungă decât cea prevăzută de proiectant; căminele de vizitare nu au fost prevăzute cu hidroizolație; bazinul de colectare a apelor uzate proiectat ar fi presupus vidanjarea la un interval de 3 zile; neprevederea în proiect a hidroizolațiilor orizontale la nivelul pardoselii, măsură tehnică ce ar fi eliminat riscul infiltrării apei în pardoseală și, nu ar fi deteriorat stratul de uzură al pardoselilor epoxidice executate de pârâtă la parterul clădirii; la canalizarea menajeră ar fi fost necesară proiectarea unor rețele de canalizare cu conducte PVC îmbinate etanș racordate la căminele de vizitare hidroizolate, eliminându-se riscul infiltrării apelor freatice în căminele de vizitare și, implicit, colectarea în bazinul de stocare a unei cantități mai mari de ape uzate; până la data de 30.09.2004 nu a fost predată întreaga documentație tehnică de execuție pentru obiectele: atelier de confecționat încălțăminte, sistematizare verticală, drumuri și platforme, trotuare, rețele exterioare de apă și canalizare, împrejmuiri - nu s-au predat nicicând piesele desenate de ansamblu și detalii pentru drumuri, platforme, trotuare, bazin de stocare ape uzate și împrejmuiri; branșarea la rețeaua de energie electrică s-a realizat la 10.05.2004, cea definitivă la 07.10.2004, iar la cea de gaz metan nu se realizase nici la momentul efectuării expertizei, astfel că la data predării amplasamentului de către beneficiar obiectivul nu beneficia de nicio utilitate.
Din starea de fapt reținută în paragrafele precedente, raportată la normele juridice mai devreme evocate, instanța de fond conchide că atât reclamanta beneficiar, cât și pârâta constructor nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale întocmai și la timp și, cel puțin începând cu luna ianuarie 2005 nici nu au mai executat obligațiile asumate cu bună-credință.
În concret, reclamanta nu a pus la dispoziție și la timp toate documentele tehnice cerute de exigențele legiuitorului în materie, constructorul înaintând oferta acesteia în mod neglijent și prin aproximare. Situația din teren și cea ulterioară a confirmat nerealitatea estimărilor atât ale beneficiarei, cât mai ales a executantului.
Cum situația din teren s-a prezentat mult mai complexă, a apreciat prima instanță, pârâta constructor nu a mai fost în măsură să își organizeze activitatea în mod eficient, întâmpinând depășiri ale graficului de execuție. Când acestea au ajuns să cumuleze un timp relativ mai îndelungat, reclamanta a reacționat prin încetinirea finanțării în modalitatea care a fost convenită inițial. În lipsa finanțării la timp și corespunzătoare, constructorul-pârât a cunoscut o agravare și accentuare a problemelor nu doar de natură financiară, ci și s-au augmentat și dificultățile organizatorice, în cele din urmă fiind nevoit să părăsească șantierul obiectivului contractat fără a fi finalizat toate lucrările de execuție la care s-a obligat. În fapt raporturile contractuale dintre împricinate au încetat în luna martie 2005.
Față de toate acestea, reținând culpa ambelor părți în ce privește neexecutarea contractului, instanța de fond a dispus rezilierea convenției litigioase prin admiterea, în parte, a acțiunii reclamantei.
În ce privește acțiunea comercială formulată de reclamanta reconvențional "", din starea de fapt instanța de fond a reținut că la solicitările consecutive ale reclamantei inițiale, pârâta - reclamantă reconvențională a efectuat lucrări suplimentare atât la cele ofertate inițial și căzute sub incidența contractului litigios, dar și altele efectuate la solicitarea beneficiarei și impuse de situația regăsită în teren diferită de cea avută în vedere de proiectant.
Din expertiza efectuată, instanța de fond a reținut că au fost identificate lucrări efectiv executate de reclamanta reconvențional în valoare totală de16.880.944.276 lei vechi, iar din înscrisurile câștigate pricinii reclamanta - pârâta reconvențional a făcut dovada achitării sumei totale de 14.444.019.964 lei vechi în beneficiul reclamant reconvențional. Constată astfel un debit al relațiilor comerciale dintre împricinate în defavoarea reclamantei-pârât reconvențional în cuantum total de 2.436.942.312 lei vechi, confirmându-se în acest sens pretențiile ridicate reconvențional de pârâta-reclamant reconvențional.
În raport cu aceste argumente de fapt, găsind reale susținerile reclamantei reconvențional, prima instanță a obligat pârâta reconvențională la plata sumei de 243.692,43 lei noi în beneficiul reclamantei reconvențional. Respectiva creanță și-a consfințit scadența la 26.05.2005 - momentul identificat de prima instanță ca fiind cel al părăsirii șantierului de către reclamanta reconvențională - reținând că în favoarea reclamantei reconvenționale operează plenar clauza penală asumată convențional de pârâta reconvențională.
Pe cale de consecință, a argumentat instanța de fond, aceasta a admis și cererea accesorie formulată de reclamanta reconvențional, obligând pârâta reconvențional să suporte prejudiciile evaluate anticipat prin clauza penală contractuală începând de la data de 26.05.2005 și până la stingerea creanței principală.
În fine, în raport cu acțiunea comercială conexată, inițial înregistrată sub nr. 512/2005 al Tribunalului Comercial Mureș, prima instanță reține că procesul-verbal de recepție încheiat unilateral de reclamanta-pârât reconvențional, " INTERNATIONAL", la data de 26.05.2005 a fost întocmit fără respectarea exigențelor impuse de legiuitor, nici din punct de vedere formal, nici substanțial.
Astfel, recepția lucrărilor realizate până la acel moment nu s-a făcut prin examinarea nemijlocită a lor raportat la documentația de execuție și cele cuprinse în cartea tehnică, fiind menționate și lucrări ce nu au fost evidențiate în respectivele documentații, dar nu au fost menționate lucrări executate și cuprinse în documentații - lucrările de izolare hidrofugă a fose septice pentru care s-au întocmit procesele-verbale de lucrări ascunse corespunzătoare la datele de 29.11.2004, respectiv 08.12.2004.
De asemenea, procesul-verbal litigios nu respectă forma prevăzută de legiuitor, iar convocarea a fost inițiată de investitor fără a i se fi notificat terminarea lucrărilor. procesului verbal litigios nu este structurat potrivit exigențelor legiuitorului, iar comisia de recepție a omis să facă propuneri sau recomandări în urma constatărilor și nici nu a recomandat recepția cu sau fără obiecțiuni, cu menționarea deficiențelor ce trebuiesc remediate, precum și termenele de remediere convenite cu executantul care să nu depășească termenele prevăzute de legislația specială în materie.
Cu toate aceste neregularități, ținând seama doar de lucrările de izolare hidrofugă a fosei septice, pentru care s-au întocmit procesele-verbale de lucrări ascunse corespunzătoare la datele de 29.11.2004, respectiv 08.12.2004, constatările comisiei de recepție a lucrărilor executate de constructorul reclamant-pârât reconvențional au fost confirmate de expertiza efectuată în cauză.
Așa fiind, chiar dacă este lipsit de valoarea unui proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor să produce efecte juridice determinante ca evidențierea construcției, punerea ei în funcțiune, respectivul act contractual are valoarea unui proces-verbal de recepție parțială ce constată stadiul lucrărilor executate și calitatea lor, a considerat instanța de fond. Motiv pentru care prima instanță reține că, sub acest aspect, nu i se poate refuza valoare juridică actului atacat.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, instanța de fond a relevat că ambele părți au solicitat astfel de cheltuieli. Ambele împricinate s-au prevalat de cererea accesorie circumscrisă dispozițiunilor art.274 alin.1 pr.civ. ce reglementează modalitatea de suportare a spezelor unei judecăți.
Potrivit dispozițiilor art.276 pr.civ. instanța de fond a dispus compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți până la limita celei mai mici valoric respectiv cea a reclamantei-pârât reconvențional în cuantum de 14.773,60 lei, dispunând obligarea acesteia către pârâta-reclamantă reconvențional a doar sumei de 3.884,40 lei rămasă necompensată.
Față de această hotărâre au declarat, în termen, apel ambele părți.
Prin apelul formulat, " INTERNATIONAL" a solicitat modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reconvenționale formulate de "" ca fiind nefondată și, pe cale de consecință, a elimina dispoziția de obligare a apelantei la plata sumei de 243.692,43 lei cu titlu de debit principal - contravaloarea prestației executate, respectiv a clauzei penale cu titlu de penalități de întârziere. De asemenea, a solicitat și cheltuieli de judecată în apel.
În motive se arată, în primul rând, că în mod corect prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile privind rezilierea contractului cu executare succesivă în timp, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile art. 1020 Cod civil, susținând că și-a îndeplinit obligațiile contractuale, respectiv achitarea în integralitate a lucrărilor prestate de executant (mai mult, apelanta pretinde că sumele achitate de aceasta depășesc valoarea efectivă a prestației intimatului), însă, executantul - intimat nu și-a îndeplinit obligația de a finaliza, la stadiul de punere în funcțiune obiectul contractului de execuție lucrări, la termenul stipulat în contract, de 7 luni (noiembrie 2004). De asemenea, mai arată că intimatul a fost pus în întârziere potrivit dispozițiilor art. 1079 Cod civil.
- apelanta " INTERNAȚIONAL" susține că obiectul contractului nu s-a modificat, cu atât mai mult cu cât proiectele de execuție, autorizația de construire nu au suferit modificări vizând extinderea suprafeței construibile; singura modificare a constat în modalitatea de compartimentare a halei, potrivit normelor de protecție a muncii, fapt pentru care s-a efectuat o modificare privitoare la traseul lucrărilor, sens în care a fost acceptat și o modificare a prețului la suma totală de 1.193.194,66 lei. Cu toate acestea, apelanta pretinde că cu privire la prelungirea contractului nu s-a precizat nimic, astfel că clauza inițială din contract referitoare la termenul de 7 luni de finalizare a lucrărilor a rămas în vigoare potrivit art. 4.6 din contract, cu atât mai mult cu cât nu s-a încheiat un act adițional care să prevadă prelungirea termenului și nici nu s-a purtat o corespondență comercială în acest sens. Actul depus de intimată, precizează apelanta, este un act unilateral întocmit de intimată, ce nu a fost acceptat de apelantă și, deci, nu-i poate fi opus. În cauză, arată apelanta, sunt incidente și dispozițiile art. 69 Cod comercial ce prevăd că prin expirarea termenului esențial naturii operațiunii sau prestației, precum și art. 1478 cod civil care prevede obligația pentru antreprenor de a executa lucrarea la termenul stipulat în contract. În plus, apelanta susține că a achitat în plus, pentru lucrări neefectuate, suma de 20.588,53 lei, sumă ce ar trebui să-i fie returnată cu titlu de sumă nedatorată, respectiv cu indicele de inflație suma de 22.604,14 lei.
- apelanta pretinde că datorită faptului că lucrările prestate nu au respectat standardele în construcții, prin executarea necorespunzătoare a prestațiilor ce îi revenea executantului, astfel că lucrările de remediere efectuate de "", conform contractului depus la dosar, s-a ridicat la suma de 80.000 lei.
- pentru faptul că lucrarea nu a fost predată la timp, apelanta pretinde că intimata. "" datorează, cu titlu de penalități de întârziere de 0,15% pe zi, suma totală de 283.285,00 lei calculată la valoarea totală a contractului, respectiv ținând cont că deși lucrarea trebuia predată în luna noiembrie 2004, ele au fost predate în luna mai 2005.
- de asemenea, sub aspect calitativ apelanta precizează că intimata a aplicat alte prețuri unitare față de oferta acceptată, detaliind materialele din punctul de vedere al prețului ofertat și prețului acceptat.
Pentru toate aceste aspecte concretizate de apelantă, aceasta susține că se impune, fapt pentru care rezilierea contractului de execuție lucrări trebuie admisă, însă din culpa exclusivă a intimatei.
În ce privește acțiunea reconvențională, apelanta susține că în mod greșit instanța de fond a admis-o, arătând că în condițiile în care instanța de fond a admis cererea de reziliere prin reținerea culpei intimatei, nu avea cum admită și acțiunea reconvențională, o astfel de soluție nefiind logică. În continuare invocă excepția neexecutării contractului datorată neexecutării obligațiilor contractuale de către intimată, apelanta considerând că sunt îndeplinite aceste condiții din moment ce propria sa culpă contractuală nu poate fi reținută. Totodată, apelanta invocă dispozițiile art. 1484 Cod civil, în sensul în care atunci când părțile au stabilit un preț forfetar, instanța nu putea să acorde executantului un preț mai mare, chiar dacă s-a stabilit printr-o expertiză un preț real mai mare. Singura modificare acceptată de apelantă face ca costul lucrărilor totale să se ridice la suma totală de 1.193.194,66 lei, deși, pretinde apelanta, aceasta a achitat chiar mai mult decât această sumă cu suma de 20.588,53 lei. Or, deși nu se precizează în hotărârea atacată, în raport cu admiterea acțiunii reconvenționale, în opinia apelantei nu sunt îndeplinite condițiile art. 1073 Cod civil.
În final, susține că soluția privind respingerea cererii de anulare a procesului verbal de recepție încheiat la data de 26.05.2005 pentru rațiunile invocate și în fața instanței de fond.
Prin apelul formulat de "" aceasta a solicitat ca, prin admiterea apelului, instanța să dispună respingerea cererii de chemare în judecată formulată de intimată, precum și admiterea acțiunii formulate de apelantă în dos. nr. 512/2005 în sensul de a constata nulitatea absolută a procesului verbal de recepție încheiat la data de 26.05.2005.
În motivare apelanta scoate în evidență faptul că instanța de fond a reținut că neexecutarea obligațiilor de către pârâtă a fost generată de conduita intimatei. Totodată, apelanta apreciază că prima instanță în mod greșit s-a rezumat la a reține în sarcina intimatei doar faptul că nu a pus la dispoziție și la timp toate documentele tehnice, întrucât au fost învederate, și nu au fost analizate de instanța de fond, și alte aspecte ce conturează culpa intimatei, și anume aspectele legate de data la care contractul intră în vigoare, raportat la momentul predării amplasamentului, la data achitării avansului, data predării avizelor și autorizațiilor necesare executării lucrării, și nu în ultimul rând executarea obligației de a pune la dispoziția utilitățile, respectiv apa, gaz, energia electrică, canalizare, obligație prevăzută de punctul 6.7 lit. d din contract, așa cum se reflectă, de altfel, și în expertiza efectuată în cauză. Apelanta invocă, în ce privește momentul de la care curge termenul de executare a contractului (7 luni), dispozițiile punctului 6.7 din contract, care stipulează obligația pentru intimată de a preda amplasamentul, amplasament ce a fost predat la data de 03.05.2004, iar achitarea avansului de 200.000 lei a fost, ca și condiție ce urma să premeargă începerii lucrărilor, achitată la data de 23.06.2004. Pe de altă parte, nu poate fi primită susținerea intimatei, cu privire la nerespectarea termenului de 7 luni în condițiile în care la solicitarea acesteia au fost executate lucrări suplimentare care au necesitat noi proiecte de execuție și documentații suplimentare peste cele stabilite inițial, aspect reflectat și de expertiză care arate că execuția unui volum suplimentar de lucrări, față de contractul inițial, presupune decalarea termenului de execuție stabilit inițial, termen ce ar fi trebui decalat cu cel puțin 4 luni, conform celor relevate de expert. În continuare, se motivează în apel că eventualele deficiențe calitative nu pot fi imputabile apelantei, ci acest lucru este în culpa intimatei " INTERNATIONAL", respectiv în ce privește faptul că nu s-a prevăzut în proiect execuția hidroizolațiilor orizontale sub pardoseli în raport cu umezeala și mucegaiul de la pereții spațiilor situate la parterul clădirii; cu privire la panourile de acoperiș, chiar reprezentantul reclamantei intimate a declarat că nu are nicio obiecțiune cu privire la calitatea și funcționalitatea panourilor de acoperiș; referitor la pardoselilor epoxidice, formarea umflăturilor în pardoseala se datorează faptului că prin proiect nu s-a prevăzut izolarea hidrofugă a pardoselilor, ce aparține culpei proiectantului. Așadar, apelanta conchide că nu i se poate reține o culpă în executarea obligațiilor contractuale, ce ar trebui să conducă la respingerea acțiunii intimatei. Or, părăsirea șantierului și nefinalizarea lucrărilor a fost consecința conduitei intimatei, fapt pentru care apelanta a invocat excepția neexecutării contractului. În ce privește diferența de valoare dintre oferta inițială și valoarea contractului, apelanta arată că aceasta nu s-a datorat modului de calcul a ofertei de către beneficiar, ci faptului că, ulterior, pe parcursul executării lucrărilor, proiectantul a elaborat proiecte pentru obiecte ce nu au fost cuprinse în contract, rezultând liste de cantități suplimentare, ce au dus la modificarea valorii contractului, astfel că eventuala culpă ar aparține proiectantului ce nu a pus la dispoziția beneficiarului toate proiectele necesare finalizării lucrării.
În ce privește acțiunea apelantei prin care a solicitat constatarea nulității absolute a procesului verbal de recepție încheiat la data de 26.05.2005, apelanta invocă aceleași argumente ca cele prezentate în fața instanței de fond. Totodată, arată că tocmai instanța de fond reține că au fost încălcate dispozițiile HG273/1994. Este greșită, în opinia apelantei, motivarea instanței de fond, potrivit căreia chiar dacă înscrisul atacat nu poate fi considerat a fi făcut în concordanță cu dispozițiile legale, totuși el are efecte juridice: or, arată apelanta, efecte nu poate avea decât în raport cu beneficiarul, respectiv intimata, și nicidecum și cu apelanta, neavând niciun efect în raport cu aceasta.
Ambele părți, în raport cu apelul fiecăreia, au formulat și întâmpinări ( 89 - 90 și 93 - 105) prin care au solicitat respingerea apelurilor, argumentele fiind aceleași ca cele invocate în fața instanței de fond sau în motivele propriilor apeluri.
La data de 26.02.2009 apelanta " INTERNATIONAL" a solicitat, în temeiul art. 295 coroborat cu art. 292 Cod procedură civilă, încuviințarea refacerii și completării probațiunii, respectiv a expertizei tehnice în construcții, solicitare care, după ce a fost pusă în discuția părților, a fost respinsă de instanța de apel motivat prin încheierea de ședință din 23.03.2009 ( 179 - 180).
Analizând actele de la dosar, prin prisma motivelor de apel invocate, ca și a apărărilor și argumentelor prezentate de părți prin înscrisurile depuse la dosar, instanța de apel reține următoarele:
În esență, acțiunile, introductivă și reconvențională, ca și criticile vizate prin apelurile celor două părți fac referire, ambele, la alternativele oferite de art. 1021 Cod civil, în sensul în care acest text de lege prevede că partea care consideră că cealaltă parte nu și-a executat obligațiile, sau le-a executat necorespunzător, are posibilitatea fie de a solicita "desființarea" contractului (în cazul de față rezilierea contractului cu nr. 699/06.04.2004) cu daune interese, fie de a solicita (silit spune legiuitorul, adică pe cale judiciară) pe cealaltă parte de a executa convenția.
Dacă apelanta - reclamantă inițial, " INTERNATIONAL", a optat pentru rezilierea contractului, cealaltă parte, "" a ales să "silească", pe cale judiciară, cealaltă parte la executarea convenției, adică la plata facturilor neachitate pentru lucrările pe care afirmă că le-a executat și pe care intimata " INTERNATIONAL" nu le-a achitat. În orice caz, instanța privește aceste opțiuni, date de legiuitor în art. 1021 Cod civil și la care s-au raportat exclusiv fiecare parte, ca fiind necomplementare, adică în sensul în care nu se poate dispune în același timp și rezilierea (cu daune interese sau fără daune interese, având în vedere că acțiunea în reziliere este o acțiune în realizare) și executarea obligațiilor contractuale întrucât tocmai legiuitorul a prevăzut aceste opțiuni ca excluzându-se una pe alta.
Din această perspectivă, este evident că instanța de fond a greșit atunci când a dispus, pe de-o parte, rezilierea contractului pentru presupusele culpe reciproce contractuale ale părților și, în același timp, a dispus, în favoarea reclamantei - reconvențional "", "silirea" pârâtei " INTERNATIONAL" la executarea obligațiilor contractuale, respectiv de plată a sumelor privind lucrări executate și neplătite.
Așadar, urmează ca instanța de apel, în virtutea rolului ei devolutiv, și în limitele apelurilor formulate, să analizeze fiecare opțiune în parte, așa cum ele sunt prevăzute de art. 1021 Cod civil și în limitele judecății trasate de părți prin acțiunea introductivă și acțiunea reconvețională.
În primul rând, este de observat, așa cum s-a precizat mai sus, că doar apelanta " INTERNATIONAL" a optat pentru desființarea contractului, respectiv reziliere.
În acord cu această apelantă, instanța reține că pentru a putea constata răspunderea contractuală a intimatei "" și, în consecință, pentru a dispune desființarea contractului nr. 699/2004 și, eventual, obligarea și la daune interese, este necesar ca de a constata existența cumulativă a patru condiții: existența faptei ilicite, respectiv a nerespectării de către intimată a obligațiilor contractuale; existența unui prejudiciu patrimonial; existența raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu și, în fine, vinovăția (culpa) contractuală a celeilalte părți.
În ce privește prima condiție, a existenței faptei ilicite, și ultima condiție, a pretinsei culpe a cocontractantului "", există o strânsă legătură, interdependență ce justifică analiza împreună a posibilei existențe a celor două condiții.
Ca justificare a existenței faptei ilicite, apelanta " INTERNATIONAL" a invocat ca presupusă culpă trei aspecte esențiale, ce urmează a fi tratate de instanța de apel fiecare în parte: nerespectarea termenului contractual de executare a lucrărilor, ce ar fi fost de 7 luni, neexecutarea unor lucrări contractuale și, ca ultim aspect, executarea necorespunzătoare a unor lucrări contractuale.
Primul aspect, cel privind termenul contractual de 7 luni, de finalizare a lucrărilor obiect al contractului 699/06.04.2004, apelanta " INTERNATIONAL" susține că acest termen începe fie de la data de 06.04.2004 (data încheierii contractului), fie de la data punerii la dispoziție a amplasamentului, respectiv data de 03.05.2004 după cum rezultă din procesul verbal de predare - primire a amplasamentului, semnat de ambele părți. De asemenea, mai susține că modificările contractuale, adică suplimentarea unor lucrări, nu ar fi fost de natură să ducă la decalarea termenului în primul rând pentru că aceste modificări privesc doar compartimentarea halei de producție, precum și traseul lucrărilor, și, în al doilea rând, pentru că prin modificări nu s-a prevăzut expres și modificarea termenului contractual de finalizare a lucrărilor.
Intimata a susținut că, dimpotrivă, prin neexecutarea obligațiilor contractuale prevăzute la punctul 6 din contract ( 7 dosar primă instanță), dar și pentru faptul că au fost suplimentate lucrările, prin acceptarea de comun acord a executării unor obiective suplimentare, ambele părți au acceptat și decalarea termenului de finalizare a lucrărilor.
În raport cu toate actele de la dosar, instanța reține că nu poate fi reținută ca și culpă contractuală, și, deci, nici că ar exista fapta ilicită contractuală a intimatei - pârâte "" faptul că nu ar fi executat în termenul de 7 luni lucrările contractuale, obiect al contractului nr. 699/2004, din următoarele argumente:
- la punctul 6.6. din contract ( 7 dosar primă instanță) se prevede că "la începerea lucrărilor beneficiarul are obligația de a obține toate autorizațiile și avizele necesare în vederea execuției lucrărilor", clauză contractuală ce trebuie interpretată în coroborare cu pct.-ul 4.6. ( 6), ce prevede că" se obligă să execute și să finalizeze lucrările ce fac obiectul prezentului contract în decurs de 7 luni de la data intrării în vigoare a contractului". Așadar, conform art. 982 Cod civil, care statuează că se interpretează unele prin altele clauzele contractuale, este evident că "începerea lucrărilor"este echivalentă cu "data intrării în vigoare a contractului"întrucât obligația executantului, respectiv a intimatei "", nu putea demara și, evident, nici să fie executată fără ca, prealabil, cocontractantul, apelanta " INTERNATIONAL" să fi obținut toate autorizațiile și avizele necesare. Or, multe din autorizații și avize au fost obținute târziu după data încheierii contractului 699/2004. Spre exemplu, expertiza judiciară evidențiază faptul că branșarea la rețeaua electrică a avut loc la 10.05.2004, ceea ce înseamnă că nu poate fi primită susținerea apelantei " INTERNATIONAL", din acest punct de vedere, cum că termenul de 7 luni a început la 06.04.2004 ( 223 dosar primă instanță);
- punctul 6.6. lit. a) din contract prevede ca obligație a apelantei de a pune la dispoziția executantului amplasamentul liber de orice sarcină. Tocmai apelanta recunoaște că amplasamentul, potrivit procesului verbal din 03.05.2004, a fost predat și preluat la această dată, ceea ce înseamnă că în niciun caz nu poate fi ca dată de începere a termenului de 7 luni data încheierii contractului;
- punctul 6.6. lit. d) al contractului instituie în sarcina beneficiarei de a pune la dispoziție executantului, la începerea lucrărilor, utilități ca apă, gaz, energie electrică, canalizare etc. ( 7). Din cele de mai sus rezultă, de asemenea, că termenul contractual de 7 luni s-a decalat, din acest punct de vedere, ținând cont, spre exemplu, de obținerea avizului de racord electric pentru "organizare de șantier";
- punctul 6.8. din contract prevede ca obligație pentru beneficiara -apelantă de a pune la dispoziție executantului întreaga documentație necesară pentru execuția lucrărilor contractate ( 7 dosar primă instanță). După cum relevă expertiza judiciară, din datele preluate din documentația prezentată de ambele părți și, respectiv, din registrele ținute de părți (în special de intimată), rezultă că pentru obiectivele "atelier de confecționat încălțăminte", "sistematizare verticală", "drumuri și platforme", "trotuare", "rețele exterioare de apă și canalizare" și "împrejmuiri", documentațiile necesare au fost predate după data de 30.09.2004 ( 221). De altfel, se și precizează expres în aceeași expertiză ( 190) că la data de 26.10.2004 nu era asigurată întreaga documentație pentru toate lucrările contractate. Este evident, cum de altfel prevede expres clauza contractuală de la pct.-ul 6.8. lucrările nu puteau să înceapă pentru aceste obiective în lipsa documentației necesare, astfel că termenul de 7 luni trebuie în mod necesar raportat inclusiv la data de 30.09.2004 având în vedere că fără aceste documentații nu puteau începe aceste faze de lucrări;
- lucrările suplimentare ce nu au fost cuprinse în oferta inițială, însă care au fost acceptate de executant în vederea execuției și față de care s-au efectuat și plăți ( 194 dosar primă instanță), sunt detaliate în raportul de expertiză, și anume obiectivele "epuismente", "zid de sprijin", "fosă septică", "cămin rupere de ", "rezervor de incendiu", "acces incintă", "împrejmuire" ( 196 dosar primă inst.). Or, cum corect a reținut și instanța de fond, suplimentarea substanțială a ofertei inițiale, acceptată explicit de beneficiar tocmai prin faptul că a efectuat plăți în raport cu situațiile de lucrări prezentate, situații făcute inclusiv și față de obiectivele suplimentare ofertei inițiale contractuale, a dus necesarmente și la decalarea termenului de execuție. Așadar, chiar dacă în mod expres nu s-a prevăzut decalarea acestui termen, faptul că până în luna martie 2005 inclusiv, dată la care a fost abandonat șantierul de către intimată, au fost efectuate inclusiv lucrări suplimentare, pe care apelanta - beneficiară le-a acceptat prin plata acestora, duce la concluzia corect reținută de prima instanță, și pe care instanța de apel o reține. În schimb, va respinge ca nesusținute afirmațiile apelantei, potrivit cărora modificările aduse ofertei inițiale nu ar fi fost esențiale, și că ar fi constat doar în compartimentarea unei hale și trasare de lucrări, tocmai pentru că verificarea pe teren și în prezența ambelor părți demonstrează contrariul, adică faptul că s-au efectuat lucrări pentru obiective, altele decât cele menționate de apelantă, în raport cu care în parte s-au efectuat și plăți;
- punctul 3.3 din contract ( 6) prevedea că beneficiara se obliga să achite la începerea lucrărilor un avans de 200.000 lei. Prin interpretarea aceluiași art. 982, în raport cu clauza contractuală privind termenul de finalizare a lucrărilor, instanța de apel constată, din ordinele de plată de la filele 63 - 65 dosar primă instanță, rezultă că beneficiara s-a achitat integral de obligația preliminară începerii lucrărilor de abia la data de 23.06.2004, când a plătit integral avansul, astfel încât și din această perspectivă este evident faptul că nu poate fi acceptată ca dată de început a termenului de 7 luni data încheierii contractului.
Din cele de mai sus se desprinde ideea că beneficiara nu și-a îndeplinit mai multe obligații contractuale, toate acestea ținând de începerea lucrărilor și, deci, de începerea curgerii termenului de finalizare a lucrărilor. Totodată, au fost efectuate lucrări suplimentare, altele decât cele cuprinse în oferta contractuală inițială, acceptate de apelanta - beneficiară atât prin recepționarea situațiilor de lucrări, cât, mai ales, prin plata în parte a acestora, lucrări suplimentare ce, iarăși, au făcut ca termenul inițial să fie decalat. Pentru acestea, nu poate fi reținută ca fiind o culpă contractuală a intimatei - executant nerespectarea acestui termen de 7 luni contractual tocmai pentru că nu există fapta ilicită care să conducă la ideea unei culpe; dimpotrivă, decalarea termenului s-a datorat în principal culpei beneficiarei - apelante, astfel încât și din punctul de vedere al principiului esențial de drept, potrivit căruia nimeni nu se poate prevala de propria sa culpă, susținerea apelantei nu poate fi primită.
C de-al doilea aspect, invocat de apelanta - beneficiară, este cel al executării necorespunzătoare a unor lucrări, fapt ce ar atrage, datorită culpei executantei - intimate, fapta ilicită a acesteia din urmă.
Expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză, ale cărei concluzii principale au fost scoase în evidență de instanța de fond în hotărârea atacată și, de asemenea, menționate anterior, pe baza verificării documentației, în speță a proiectelor și documentelor tehnice, dar și pe verificarea lucrărilor executate, și reclamate de apelanta " INTERNATIONAL" ca nerespectând standardele în construcții, verificare efectuată la fața locului și în prezența părților, rezultă că nu poate fi reținută o culpă a executantului în raport cu cele invocate de această apelantă.
Astfel, cu privire la apariția mucegaiului la pereții spațiilor situate la parterul clădirii, expertiza relevă că nu s-au prevăzut prin proiect execuția hidroizolațiilor orizontale sub pardoseli, așa încât culpa nu aparține executantului, respectiv intimatei, ci proiectantului ( 198 dosar primă instanță); deși prin înscrisurile depuse la dosar apelanta, în fața primei instanțe și prin obiectivele de expertiză solicitate, susține că au fost montate panouri de acoperiș cu defecțiuni și refuzate, cu ocazia verificării de către expert la fața locului nu s-a putut determina acest lucru, în lipsa acordului beneficiarei - apelante de a demonta aceste panouri pentru a fi verificate și, mai mult, chiar administratorul statutar al apelantei afirmă că nu are nicio obiecțiune cu privire la aceste panouri din punct de vedere calitativ și al îndeplinirii funcționalității pentru care au fost montate ( 199); panourile laterale ale obiectivului "Atelier confecții" sunt cele specificate în oferte acceptate de beneficiar ( 199); cu privire la pardoselile expodidice de la parterul clădirii, expertul relevă că în proiect nu s-a prevăzut izolarea hidrofugă a pardoselilor, fapt pentru care apa freatică, crescută ca nivel față de studiul geo, se infiltrează în pardoseală, iar culoarea ruginie se datorează armăturii din pardoseală ( 200). În ce privește celelalte deficiențe reclamate, reclamanta - apelantă nu a mai avut obiecțiuni, acestea fiind remediate (obiectivele 14 și 15 ale expertizei, Anexa 2 - 200 - 201).
Toate aceste lipsuri calitative, unele reale după cum rezultă din expertiză, nu se datorează culpei în execuție, ci au alte cauze, fie de proiectare, fie a materialelor folosite și trecute în documentația tehnică.
Apelanta, ulterior, a invocat și alte pretinse lipsuri calitative, tinzând a proba această susținere cu remedieri efectuate de o altă societate ( "", contract nr. 635/28.06.2005) la obiectivele de lucrări executate. Însă, instanța nu va primi această apărare întrucât apelanta a făcut aceste mențiuni ulterior efectuării expertizei, acestea nefiind cuprinse (alte deficiențe decât cele invocate cu ocazia expertizei) în obiectivele supuse expertizei și, pe de altă parte, nici nu face dovada existenței unei legături în executarea contractului cu "" și remedierea unor deficiențe.
În fine, în legătură cu valorile pretins mai mari decât cele din oferta inițială, expertiza a relevat faptul că diferența dintre prețul ofertei inițiale pentru executarea lucrărilor la investiție și prețul la care au fost decontate lunar aceste lucrări, nu poate fi efectuată decât în raport cu lucrările efectiv realizate, multe dintre acestea fiind făcute în baza înțelegerii dintre părți pentru realizarea lucrărilor suplimentare, lucrări care în mare parte au fost acceptate la plată și chiar plătite de beneficiara - apelantă ( 194 - 195 dosar primă instanță).
Or, în condițiile în care chiar beneficiara - apelantă a acceptat efectuarea unor lucrări suplimentare, a acceptat la plată lucrările și chiar a achitat mare parte din aceste lucrări, inclusiv cele realizate în baza ofertei inițiale, în raport cu situațiile de lucrări efectuate de executanta - intimată, apelanta nu se poate prevala de o pretinsă culpă, în această direcție, a executantei - intimate tocmai pentru că ea însăși a acceptat aceste valori prin semnarea situațiilor de lucrări și chiar prin plata acestora.
În fine, cu privire la alte deficiențe reclamate de apelanta - beneficiar, expertul tehnic a detaliat în Anexa 4, în raport cu anumite obiective, faptul că, de asemenea, culpa proiectantului a determinat existența acestor deficiențe în execuție, prin neprevederea soluțiilor tehnice ( 233 - 235, vol. I, dosar primă instanță).
Din argumente, instanța constată că nu există faptă ilicită a intimatei "" nefiind constatată vreo culpă a acesteia în raport cu lipsurile calitative ale lucrărilor efectuate, acestea având alte cauze și nici în raport cu pretinsele valori mai ridicate decât cele cuprinse în oferta inițială având în vedere argumentele de mai sus.
În ce privește cel de-al treilea aspect, cel referitor la neexecutarea obligațiilor, instanța constată că, în fapt, apelanta are în vedere aspectele reiterate anterior, și anume neexecutarea la termen a lucrărilor contractuale, nerespectarea standardelor calitative și cantitative ale lucrărilor, au fost cercetate deja anterior, neputând fi stabilită o culpă a intimatei, astfel că, practic, nici din această perspectivă nu poate fi decelată fapta ilicită a intimatei.
Din toate cele de mai sus rezultă că nu sunt îndeplinite cel puțin două condiții cumulative, din cele patru enumerate (cercetarea existenței faptei ilicite și a culpei, prin constatarea inexistenței acestora, face inutilă cercetarea celorlalte două condiții cumulative).
Din cercetarea elementelor de fapt, rezultă, conform expertizei tehnice în construcții, că în baza ofertei inițiale dar și a acceptului celor două părți în efectuarea unor lucrări suplimentare, multe dintre acestea fiind chiar achitate conform ordinelor de plată depuse la dosar ( 63 - 76 vol. I, dosar primă instanță), rezultă că au fost efectuate lucrări, conform situațiilor de lucrări întocmite de executantă, în valoare de 1.688.094,42 lei (inclusiv TVA) din care a fost achitată suma de 1.444.401,99 lei, rămânând un rest de plată de 243.692,43 lei.
Deși apelanta - beneficiar " INTERNATIONAL" invocă excepția neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor de către intimată, în raport cu solicitarea intimatei - executant în acțiunea reconvențională de a-i fi plătită această sumă, critică reiterată de această apelantă și prin motivele de apel. Însă, ținând cont că în fapt executanta și-a executat ritmic, conform situațiilor de lucrări, obligațiile contractuale, este evident că excepția nu poate funcționa în ce-o privește.
În schimb, excepția de neexecutare a contractului, în mod concret - de nefinalizare a lucrărilor obiect al contractului 699/2004 și de părăsire a șantierului de către executanta "", trebuie primită în sensul în care beneficiara a refuzat să mai plătească lucrările efectuate de către executantă, deși așa cum s-a arătat mai sus nu s-a putut reține vreo culpă în sarcina executantei privind pretinsa neexecutare a obligațiilor contractuale sau executare necorespunzătoare, aspect ce va fi avut în vedere în soluționarea celor două apeluri.
Pentru toate acestea, rezultă că acțiunea introductivă de instanță formulată de " INTERNATIONAL" este neîntemeiată și nefondată, ea fiind greșit admisă în ce privește rezilierea de către instanța de fond. Or, rezilierea este o sancțiune pentru executarea necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor de către una din părți, în speță de către intimata "", sancțiune ce nu-i poate fi aplicată acesteia pentru motivele mai sus - arătate.
Dar, pentru aceleași rațiuni, și găsind ca fiind întemeiată excepția ținând de fondul cauzei, respectiv excepția non admipleti contractus invocată de "" inclusiv prin motivele întâmpinării în apel, instanța constată că este corectă soluția de admitere a acțiunii reconvenționale dată de prima instanță.
În final, instanța de apel nu va reține solicitările apelantei " INTERNATIONAL" relative la despăgubire și constând în prejudiciul cauzat ca urmare a remedierii deficiențelor cu o altă firmă (80.000 lei); penalități ca urmare a nefinalizării la termen a lucrărilor (283.285,00 lei); a faptului că prin neputința de a-și desfășura activitatea de producție s-a produs un prejudiciu în raport cu o valoare a producției zilnice estimată de beneficiara - apelantă (345.240,00 lei) instanța de apel nu le va cerceta și, deci, nu le va lua în considerare. Astfel, este de observat că prin încheierea de ședință din 22.02.2008 ( 161 - 162 vol. II dosar primă instanță) s-a dispus disjungerea cererii prin care reclamanta inițial, apelanta " INTERNATIONAL", și-a modificat acțiunea inițială la data de 2609.2006 ( 395, vol. I dosar primă instanță). Ca atare, având în vedere și dispozițiile art. 129 aliniat ultim, judecata apelului nu poate privi și această acțiune disjunsă din moment ce aceasta nu face obiect al prezentei cauze, ci a cauzei disjunse.
Pe cale de consecință, în raport cu toate aspectele și argumentele de mai sus, instanța va proceda la soluționarea celor două apeluri, din perspectiva acțiunii inițiale și a acțiunii reconvenționale.
În primul rând, constată că apelul " INTERNATIONAL" este nefondat și neîntemeiat urmând a-l respinge. Este evident că nefinalizarea lucrărilor de către executanta - intimată s-a datorat lipsei de finanțare în continuare a lucrărilor, astfel că pentru lucrările executate și neachitate, inclusiv cele suplimentare, apelanta este datoare a le achita. Din acest punct de vedere, acțiunea reconvențională a fost corect admisă de prima instanță, cu consecința directă a faptului că apelul pârâtei reconvențional va fi respins ca nefondat.
În schimb, în al doilea rând, instanța constată că apelul "" este fondat în raport cu dispoziția de reziliere a contractului dispusă de prima instanță. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, rezilierea nu poate funcționa decât ca și sancțiune pentru neexecutarea culpabilă a cocontractantului "", situație care, însă, nu a putut fi stabilită pe baza probelor de la dosar. Din acest punct de vedere, instanța va admite apelul acestei părți, va schimba hotărârea atacată și va respinge acțiunea introductivă de instanță având ca obiect rezilierea contractului de execuție de lucrări cu nr. 699/06.04.2004.
Pentru aceleași rațiuni, instanța va dispune menținerea celorlalte dispoziții relative la admiterea acțiunii reconvenționale.
Așa cum s-a precizat și în hotărârea atacată, la data de 20.07.2005 reclamanta "" a formulat acțiune în constatarea nulității absolute a procesului verbal de recepție încheiat la 26.05.2005 de intimata " INTERNATIONAL", fiind format, astfel, dosarul nr. 512/2005 al Tribunalului Comercial Mureș, ulterior conexat dosarului nr. 475/2005.
În întâmpinarea formulată în cauză, în raport cu această acțiune, pârâta - intimată " INTERNATIONAL" confirmă că temeiul juridic în baza căruia a fost încheiat procesul verbal mai sus - menționat este Hotărârea de Guvern nr. 273/1994 ( 21 dos. 512/2005).
Analizând apelul "", în raport cu respingerea acțiunii privind anularea acestui proces verbal, instanța de apel îl constată fondat, pentru următoarele rațiuni:
Prima instanță reține că procesul verbal nu respectă exigențele prevăzute de legiuitor, atât cu privire la notificarea cu privire la terminarea lucrărilor (mai bine spus, cu privire la lipsa de notificare), cât și cu privire la conținutul propriu - zis al procesului verbal, în sensul în care lipsesc mențiuni esențiale, cum ar fi propuneri sau recomandări, menționarea deficiențelor ce trebuie remediate etc.
Deși prima instanță nu face o referire explicită la dispozițiile HG273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepția a lucrărilor de construcții și instalațiilor aferente acestora, este evident că, potrivit art. 6 din Regulament, inițiativa declanșării recepției aparține doar executantei - apelante, nicidecum pârâtei - intimate, iar în măsura în care investitorul, pârâta - intimată, nu a ajuns la un acord cu executanta - apelantă, conform art. 5 coroborat cu 7 din Regulament, neînțelegerile privind încheierea procesului verbal sunt soluționate de instanța judecătorească, fapt pe care pârâta - intimată nu l-a făcut, ci a procedat pur și simplu la întrunirea comisiei (ce nu putea în drept a fi întrunită din moment ce executanta a refuzat să participe la recepție).
Totodată, nu trebuie ignorat faptul că recepția se face la terminarea lucrărilor, ori este evident, lucru susținut pe parcursul întregii proceduri de ambele părți, din perspective diferite însă, faptul că lucrările nu au fost finalizate. Așadar, o recepție conform HG273/1994 nu putea fi făcută.
Pentru toate aceste argumente procesul verbal de recepție nu poate fi considerat a îndeplinit condițiile HG273/1994, sancțiunea nulității absolute din acest punct de vedere fiind singurul remediu pentru a înlătura acest act nelegal (întocmit cu nerespectarea dispozițiilor imperative).
Însă, în mod eronat instanța de fond a apreciat că în chiar ipoteza în care procesul verbal din 26.05.2005 nu este legal întocmit, el totuși produce efecte ca orice act juridic. Argumentul instanței de fond, însă, nu este în niciun fel fundamentat juridic și, de altfel, nici nu poate primi o explicație juridică.
Astfel, instanța de apel pornește de la declarația fără echivoc a apelantei - reclamante "" prin care aceasta arată că nu recunoaște acest "act juridic". Ca atare, apelanta îl consideră ca nefiindu-i opozabil, ceea ce pune problema efectelor juridice ale actului juridic.
Un principiu esențial al actului juridic este principiul relativității, care spune că actul juridic poate fi considerat ca atare doar în măsura în care o persoană consimte să devină creditor sau debitor al raportului obligațional, consecința negativă fiind că o persoană nu poate deveni debitor sau creditor fără voia sa.
Or, în cazul de față, așa zisul act juridic impune obligații în sarcina apelantei, fără voia sa. Cu alte cuvinte, s-ar comite un abuz dacă s-ar acredita ideea că prin "acte juridice" emanate doar de la creditor, cum este și procesul verbal în discuție, s-ar crea raporturi obligaționale pentru prezumtivul debitor.
Evident că a fost încălcat principiul relativității actului juridic indicat mai sus, astfel că soluția de constatare a nulității absolute a acestuia, și din această perspectivă, apare ca fiind singurul remediu.
Pe cale de consecință, prin admiterea apelului "", instanța va dispune schimbarea hotărârii atacate și va admite acțiunea introductivă de instanță a acestei părți urmând să dispună constatarea nulității absolute a procesului verbal de recepție încheiat de intimata - pârâtă " INTERNATIONAL" din 26.05.2005.
În ce privește cheltuielile de judecată efectuate de părți în primul ciclu procesual, instanța constată că ele au fost corect cuantificate de prima instanță, astfel că din acest punct de vedere va reține argumentele acestei instanțe.
Însă, în ce privește obligarea pârâtei și, în același timp, a reclamantei reconvențional "", ca și dispoziția de compensare între cheltuielile reciproc suportate de părți, instanța constată că soluția dată de instanța de fond, din perspectiva soluțiilor pe care instanța de apel le va dispune pe cale devolutivă, nu e corectă, în sensul în care reclamanta - pârâta reconvențional " INTERNATIONAL" se află singura în culpă pentru declanșarea prezentului proces. Ca atare, constatând că sunt îndeplinite dispozițiile art. 274 și următoarele Cod procedură civilă, instanța va dispune eliminarea din cuprinsul hotărârii primei instanțe a dispozițiilor privind obligarea primei la plata sumei de 14.773,60 lei, precum și a dispoziției relative la compensare. Totodată, va dispune ca " INTERNATIONAL" să plătească pe seama celeilalte părți procesuale suma de 18.658 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, sens în care va obliga această parte la plata acestei sume.
Pentru aceleași rațiuni, instanța va obliga " INTERNATIONAL" la plata sumei de 7.313,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel către ""
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul " INTERNATIONAL", cu sediul în, nr.5. formulat împotriva Sentinței comerciale nr. 223/06 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Admite apelul "", cu sediul în Târgu - M,-, județul M, formulat împotriva aceleiași sentințe și în consecință:
Schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că respinge acțiunea introductivă de instanță a " INTERNAȚIONAL"SRL având ca obiect rezilierea contractului de execuție de lucrări nr.699/06.04.2004 și admite acțiunea introductivă de instanță a SC" SRL formulată în dosarul nr. 512/2005 conexată la dosar 415/2005 (-) și constată nulitatea absolută procesului verbal de recepție încheiat la data de 26 mai 2005.
din cuprinsul hotărârii dispozițiile privind obligarea pârâtei-apelante reconvențională la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 14.773,60 lei în favoarea reclamantei-pârâtă reconvențională " INTERNAȚIONAL" precum și dispozițiile de compensare a acestor cheltuieli și cele la care a fost obligată " INTERNAȚIONAL"SRL să le plătească în favoarea ""SRL și în consecință reclamanta-pârâtă reconvențională va plăti pârâtei-reclamante reconvenționale 18.458 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată.
Obligă apelanta intimată " INTERNATIONAL"SRL la plata sumei de 7.313,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea apelantei intimate ""SRL.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06 aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
Jud.fond:
4 ex.
17.07.2009
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat