Reziliere contract comercial Spete. Decizia 563/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 563
Ședința publică de la 27.11.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Aurică Avram
JUDECĂTOR 2: Cosmin Mihăianu
GREFIER - - -
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanții și, împotriva sentinței comerciale nr. 5880/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata TIP FOOD
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata, reprezentată de consilier juridic cu delegație la dosar, Dl., lipsind apelanții.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că apelanții nu au depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în cuantumul stabilit prin rezoluție.
Curtea acordă cuvântul pe aspectul netimbrării apelului.
Reprezentantul intimatei solicită anularea apelului, ca netimbrat.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 5880/23.04.2008, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins atât cererea precizată formulată de reclamanții și, împotriva pârâtei TIP FOOD, cât și cererea reconvențională, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 B la data de 10.02.2004, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta TIP FOOD, solicitând rezilierea contractului de închiriere încheiat la data de 24.11.2001 între și pârâtă, iar în subsidiar obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 euro, cu titlu de daune-interese și la plata chiriei începând cu luna octombrie 2003, în cuantum de 7.200 USD și a penalităților la zi, cu cheltuieli de judecată.
La data de 11.03.2004, pârâta a depus la dosar o cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea reclamanților-pârâți la a întabula spațiul comercial situat la parterul blocului 101, din B, Bd. - -, tronson 3, sector 3 și la a înregistra la organul fiscal competent contractul de închiriere, conținând și valoarea investițiilor efectuate de pârâta-reclamantă, pentru stabilirea corectă a impozitului pe clădiri.
Prin sentința civilă nr. 3137/22.04.2004, Judecătoria Sectorului 3 admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
A mai constatat că prin sentința comercială nr. 13002/29.11.2004, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins capetele de cerere formulate de reclamanta-pârâtă, privind obligarea pârâtei-reclamante la plata daunelor-interese, a chiriei restante și a penalităților de întârziere, ca prematur formulate, a respins capătul de cerere privind rezilierea contractului de închiriere încheiat la data de 24.11.2001, ca neîntemeiat și a respins cererea reconvețională, ca neîntemeiată.
Prima instanță a mai luat act că prin decizia comercială nr. 801/29.11.2005, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, Curtea de Apel București - Secția a VI-a Comercială a admis apelurile, a desființat sentința evocată anterior și a trimis cauza primei instanțe, spre rejudecare, apreciind nelămurit cadrul procesul.
În fond după desființare, prima instanță a stabilit cadrul procesual, reținând că nu are calitatea de parte.
Pe fond, a constatat că între reclamantul și s-a încheiat contractul de administrare nr. 303/01.11.2001, prin care societății i s-a cedat spre folosință și administrare, pe termen nelimitat, spațiul comercial situat la parterul blocului 101, din B, Bd. - -, tronson 3, sector 3 - ai cărui proprietari sunt reclamanții-pârâți. Ulterior, la data de 24.11.2001, între, reprezentată de reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă s-a încheiat contractul de închiriere a cărui reziliere se solicită, prin care pârâtei-reclamante i s-a transmis dreptul de folosință asupra spațiului comercial situat la parterul blocului 101, din B, Bd. - -, tronson 3, sector 3, pentru o perioadă de 10 ani, începând cu data de 01.12.2001, contractul putând fi prelungit în situația în care, cu 60 de zile înaintea expirării perioadei, se renegocia valoarea acestuia.
Prima instanță a mai reținut că reclamanții-pârâți au invocat clauza cuprinsă în art. 14 lit. a) din contract, susținând că pârâta-reclamantă a efectuat lucrări în spațiul închiriat, în baza unor autorizații de construire obținute pe căi ilegale, ceea ce, în opinia reclamanților-pârâți face să devină incidente dispozițiile art. 24 lit. b) pct. 4 din Legea nr. 114/1996, referitoare la rezilierea contractului înainte de termen atunci când chiriașul nu a respectat clauzele contractuale.
În această ordine de idei, Tribunalul a constatat că, prin clauza conținută de art. 14 lit. a) din contract, s-a obligat să ofere tot sprijinul, inclusiv o împuternicire notarială, numai pentru obținerea autorizației de construire. În continuare, a mai apreciat că Legea nr. 114/1996 se aplică doar locuințelor, nu și spațiilor cu o altă destinație, dar și faptul că Serviciul de Disciplină în Construcții a emis adresa nr. 31056/1711/10.11.2003, prin care a comunicat reclamanților-pârâți faptul că amenajările spațiului au fost executate în baza autorizațiilor de construire nr- eliberate de Primăria Sectorului 3, iar celelalte lucrări nu au necesitat autorizații de construire. Așa fiind, instanța de fond a apreciat că pârâta-reclamantă nu avea obligația de a solicita acordul expres al locatorului, în vederea obținerii autorizației de construire.
În continuare, prima instanță a mai constatat că, începând cu data de 01.10.2003 a fost reziliat contractul de administrare nr. 303, societatea pârâtă fiind notificată să achite chiria reclamanților-pârâți.
În acest context, având în vedere că pârâta-reclamantă a achitat în continuare chiria în contul, reclamanții-pârâți au solicitat rezilierea contractului, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate.
Apreciind că probele administrate au relevat îndeplinirea de către pârâta-reclamantă a obligațiilor de plată asumate contractual, instanța de fond a respins cererea principală, ca neîntemeiată.
De asemenea, a respins și cererea reconvențională, constatând că sancțiunea care intervine în cazul neînscrierii în cartea funciară a locațiunilor mai mari de 3 ani este inopozabilitatea actului, dar și că reglementările fiscale nu prevăd obligativitatea înregistrării contractelor de închiriere încheiate între societăți comerciale, vizând spații comerciale, la organele fiscale.
Împotriva acestei sentințe, - și au declarat apel, nemotivat.
Apelul nu a fost nici timbrat, așa încât, prin rezoluție, apelanților li s-a pus în vedere să-l timbreze cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 756 lei și cu timbru judiciar de 5 lei, citațiile care le-au fost expediate atât la domiciliu, cât și la domiciliul ales purtând această mențiune.
Apelanții nu și-au îndeplinit obligația de timbrare, astfel încât Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 1, rap. la art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată, completată și rectificată, acțiunile, cererile și căile de atac introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
Pe de altă parte, nr.OG 32/1995 a instituit obligativitatea aplicării și a timbrului judiciar, în cazurile în care se percepe taxa judiciară de timbru.
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. 2 al art. 35 din Normele Metodologice pentru aplicarea acestei legi stabilește că instanțele judecătorești - cu totul excepțional -, pentru motivele menționate în rezoluție, pot reține cereri sau acțiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată.
Art. 20 alin. 3 din lege statuează că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Or, în speță, constatând că cererea de apel este supusă cerinței timbrării, apelanților li s-a pus în vedere cuantumul taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar pe care erau obligați să le achite, dar aceștia nu au înțeles să își îndeplinească obligația de timbrare - necesară pentru legala învestire a instanței - motiv pentru care, în baza textelor de lege citate mai sus, Curtea va anula apelul, ca netimbrat, în cauză fiind vorba de o nulitate necondiționată de vătămare, care intervine pentru nerespectarea cerinței legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, apelul formulat de apelanții - și, cu domiciliul în B, str. G-ral, nr. 18, sector 1 și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B,-, -. 3,. 6,. 88, sector 3 - la Cabinet de Avocat, împotriva sentinței comerciale nr. 5880/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata TIP FOOD, cu sediul în B,--19, sector 6.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red. Jud. /5 ex./10.12.2008
Jud. fond -
Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:Aurică AvramJudecători:Aurică Avram, Cosmin Mihăianu
