Rezoluțiune contract. Decizia 208/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 208

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008

PREȘEDINTE: Angela Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Carmen Popescu

GREFIER: - -

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței nr. 105 din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect rezoluțiune contract.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică de la 26 iunie 2008, fiind consemnate în încheierea pronunțată la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA:

Asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința nr. 105/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul împotriva pârâtei SC. SA Bălcești, s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare și execuție lucrări încheiat între părți la 08.04.2006și obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 8.500 lei reprezentând prețul achitat în baza contractului, ce va fi reactualizată începând cu data de 08.04.2006 până la data efectuării plății. A fost obligată pârâta la 1420 lei către reclamant reprezentând despăgubiri, suma ce va fi reactualizată începând cu 18.05.2006 până la data efectuării plății și la 1875,8 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

În considerentele sentinței, instanța de fond a reținut că vânzătorul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul încheiat la data de 08.04.2006 prin care s-a obligat să vândă, iar reclamanta să cumpere, cantitatea de 62 mp parchet stejar lamele, trepte, contratrepte și pervaze laterale pentru un număr de 33 trepte scări.

Instanța a mai reținut că materialul a fost livrat reclamantului la data de 21.04.2006, conform facturii fiscale nr. -/21.04.2006 și avizului de însoțire a mărfii nr. -/21.04.2006, iar la data de 26.04.2006, un număr de patru angajați ai societății pârâte s-au deplasat în C la imobilul proprietatea reclamantului și au demarat lucrările de montare a parchetului și a treptelor.

Referitor la calitatea materialului livrat, s-a constatat că acesta nu a fost însoțit de un certificat al calității, iar din expertiza efectuată în dosarul de asigurare de dovezi a rezultat că lemnul folosit atât la confecționarea treptelor/contratreptelor, cât și a lamelelor de parchet nu a fost suficient de uscat și nu a fost tratat împotriva cariilor. De asemenea, lamelele nu au fost bine executate, la îmbinare rămânând rosturi, iar lemnul folosit reprezenta de fapt resturi de material. Expertul a constatat că metoda folosită-lipirea cu aracet de folie de egalizare tip buret, ce fusese lipită de suprafața betonată - este necorespunzătoare, deoarece, în timp, apare mucegai ce afectează parchetul. Toți martorii audiați au recunoscut că treptele și contratreptele și-au modificat formele inițiale după montare, ovalizându-se, acest fapt datorându-se aracetului pe bază de apă folosit, ce i-a fost pus la dispoziție de către reclamant, dar și faptului că scara prezenta neregularități de formă și dimensiune, neavând forma tehnică normală suprapunerii celei din lemn. De asemenea, la aceste lucrări, au fost zgâriați pereții și au fost afectate zugrăvelile, aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor și constatările expertului.

Instanța a reținut că prin contractul încheiat, părțile nu au stabilit de ce calitate trebuia să fie materialul livrat reclamantului, pârâta susținând că era vorba de parchet de categoria a II-a, dar a acceptat că acesta trebuie să fie uscat și tratat împotriva cariilor, conform apărărilor făcute. Expertul a constatat însă că tratamentul împotriva cariilor nu a fost aplicat, iar lemnul nu a fost uscat.

Împotriva sentinței 105/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Dolja declarat apel pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Criticile apelantei pârâte s-au referit la inexistența contractului cu privire la montarea parchetului,faptul că instanța de fond a luat în considerare în mod greșit expertiza administrată în faza de administrare dovezi,cât și faptul că instanța de fond nu a analizat forma tehnică a scării din beton și calitatea materialelor puse la dispoziție de reclamant. Totodată, criticile apelantei pârâte s-au referit la faptul că în mod eronat a fost antrenată răspunderea societății și cu privire la prejudiciul invocat, generat de degradările pereților din încăperile în care s-a lucrat parchetul; cât și faptul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de apelantă.

La data de 5.05.2008 a fost depusă întâmpinare de către intimatul reclamant prin care s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea apelantei pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

În cadrul întâmpinării, intimatul reclamant a arătat că în privința expertizei tehnice, administrată în faza de asigurare dovezi, expertul nu a făcut decât să constate calitatea materialelor folosite la montarea scării și parchetului, tehnologia folosită, iar în raport de acestea să se facă aprecieri. În privința formei tehnice a scării din beton, s-a învederat faptul că scara de beton nu prezenta imperfecțiuni, iar în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța a dispus în mod corect respingerea acesteia, întrucât din probele administrare a rezultat existența contractului și în privința operațiunii de montaj parchet.

Analizând motivele de apel, Curtea apreciază că sunt nefondate și ca atare va respinge apelul având în vedere următoarele considerente:

Astfel, referitor la prima critică de apel privind inexistența raporturilor contractuale cu privire la operațiunea de montaj parchet, Curtea apreciază că această critică nu este susținută de probe deoarece contractul intervenit între părți a avut ca obiect și montarea parchetului,aspect dovedit prin răspunsurile la interogatoriu( fila 74 dosar ) coroborate cu declarațiile martorilor OG, și. În mod eronat apelanta a susținut că dovedirea raporturilor contractuale privind operațiunea de montaj parchet presupune forma scrisă, cunoscut fiind faptul că asemenea raporturi pot fi dovedite prin orice alte probe, inclusiv proba testimonială. Atâta vreme cât angajații pârâtei au confirmat că au executat operațiunea de montaj parchet în numele și interesul societății,fiind pontați și salarizați în acea perioadă, se apreciază că practic s-a realizat și operațiunea de montaj a parchetului.

Referitor la expertiza tehnică, administrată în faza de asigurare dovezi, Curtea constată că această măsură a fost dispusă de Judecătoria Craiova în condițiile impuse de dispozițiile art.235 alin.1 pr. civ. prin încheierea de ședință din 05.05.2006, în dosar nr. 7557/2005 având în vedere urgența în a constata părerea unei expert. Expertul nu a făcut decât să constate calitatea materialelor folosite la montarea scării și parchetului, tehnologia folosită și în raport de acestea să se facă aprecieri.

În privința formei tehnice a scării din beton, criticile aduse de apelanta pârâtă sunt neîntemeiate deoarece anterior operațiunii de montare a scării din lemn s-a procedat la pregătirea suprafețelor și egalizarea treptelor, operațiune executată de martorul, specialist maistru în construcții. Faptul că scara de beton nu prezintă imperfecțiuni este dovedit cu raportul de expertiză întocmit de expert în care se arată că treptele și contratreptele nu au urmat forma și dimensiunile scării din beton,cât și cu declarația martorei ( fila 48dosar) în care se arată că scările din beton au fost pregătite anterior operațiunii de montare a scării din lemn. În privința celorlalte materiale puse la dispoziție, conform declarației martorei, se constată că intimatul reclamant a pus la dispoziție folia de egalizare, aracetul folosit pentru lipirea elementelor de scară și parchetului,folosit în proporție de 60% -aracetul fiind turnat pe deasupra lamelelor și nu pe zona de îmbinare ( conform raportului de expertiză).

În privința prejudiciului suferit ca urmare a degradărilor aduse pereților din încăperile în care s-a montat parchetul și scara din lemn, criticile apelantei sunt neîntemeiate deoarece prejudiciul a fost constatat de către expert și recunoscut de apelantă prin răspunsurile la interogatoriu( fila 74).

Referitor la ultima critică a apelantei privind excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea apreciază că instanța de fond a dispus în mod corect respingerea acesteia, întrucât din probele administrate în cauză, a rezultat existența contractului și în privința operațiunii de montaj parchet, operațiune asumată de către societatea apelantă.

Având în vedere considerentele sus- menționate, în temeiul dispozițiilor art.296 pr.civ.; Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă SC SA

Văzând dispozițiile art.274 pr.civ.,va obliga apelanta pârâtă către intimatul reclamant la 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta SC SA B cu sediul în Bălcești,-, județul V, împotriva sentinței nr. 105 din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliul în C,-, județul

Obligă apelanta - pârâtă SC SA B către intimatul reclamant la 500 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Iulie 2008

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

- -

Red - AR/7.07.2008

Tehnored - VS/4/ex

Jud fond -

04 Iulie 2008

Președinte:Angela Rădulescu
Judecători:Angela Rădulescu, Carmen Popescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Rezoluțiune contract. Decizia 208/2008. Curtea de Apel Craiova