Rezoluțiune contract. Decizia 231/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.231/R-
Ședința publică din 06 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu JUDECĂTOR 2: Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu
- - - JUDECĂTOR 4: Fabiola
- -- - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta - SRL cu sediul în Rm.V,-, jud.V și de pârâta ASOCIAȚIA DE cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței nr.1237 din 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții - SRL cu sediul în B,--11, sector 1 și domiciliat în B,-, -.37, sector 6.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Dezbaterile pe fond asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 27 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Constată că, prin sentința nr.1237 din 27 octombrie 2008 a Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte cererea formulată de - SRL Rm.V în contradictoriu cu Asociația de B, - SRL și; a fost dispusă rezoluționarea contractului încheiat între părți la 30 mai 2004 și a antecontractelor încheiate la 22 noiembrie 2004 pentru achiziționare plasă heritex și producție helicicolă; a fost obligată pârâta - SRL la plata sumei de 15.992 lei, cu titlu de despăgubiri, și 2.542 lei cheltuieli de judecată către reclamantă; a fost obligată pârâta Asociația de la plata sumei de 72.293 lei cu titlu de despăgubiri și 4.193 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. Totodată, a fost respins capătul de cerere privind rezoluțiunea contractelor din 6 martie 2004 și 25 iulie 2004, precum și cererea de despăgubiri pentru producția agricolă și cheltuielile de înființarea firmei.
Pentru a decide astfeltribunalulconstatat că sub nr- a fost înregistrată cererea de - SRL Rm.V prin care solicita rezoluțiunea contractului de consultanță încheiat la 30 mai 2004, a contractului de consultanță încheiat la 6 martie 2004, a contractului de prestări servicii încheiat la 25 iulie 2004, a precontractului de vânzare-cumpărare încheiat la 22 noiembrie 2004, a precontractului de achiziție producție helicicolă din 22 noiembrie 2004, încheiate cu pârâtele Asociația B, - SRL și; obligarea pârâților la plata sumei de 22.500 lei, reprezentând contravaloare plasă helitex, 31.200 lei contravaloare material biologic reproducție; 25.000 lei contravaloare materiale și manoperă pentru înființarea fermei de melci; 25.000 lei contravaloarea lipsei de folosință a terenului pe care a fost înființată ferma de creșterea melcilor; sub motiv că pârâții au achiziționat plasă rigips în loc de plasă helitex necesară creșterii melcilor, a achiziționat material biologic autohton, deși convenția era ca acest material să fie din import, conducând astfel la desființarea fermei de creșterea melcilor.
Tribunalul a mai constatat că pârâta Asociația de a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii, deoarece aceasta și-a respectat obligația achiziționând material biologic pomatia, 60.000 bucăți, cu certificat sanitar-veterinar și plasă de fibră de sticlă, iar în contract nu a fost prevăzut că materialul biologic trebuia să fie din import.
De asemenea,tribunalula constatat că la 31 ianuarie 2008, Asociația de a depus cerere reconvențională solicitând obligarea reclamantei la plata sumei de 1 leu daune morale.
În fine,tribunalula constatat că la 20 octombrie 2008 reclamanta și-a majorat pretențiile la 15.992 lei despăgubiri pentru contravaloarea plasei, 61.715 lei contravaloarea lipsei de folosință a terenului destinat producției agricole și 72.293 lei echivalentul a 20.000 Euro pagubă produsă prin nepreluarea cantității de 8,2 to. melci.
Analizând cererea principală și pe cea reconvențională,tribunalula constatat că la 30 mai 2004 pârâta - SRL s-a angajat să livreze reclamantei și să monteze cantitatea de 2.300 plasă, iar prin factura nr.- din 1 septembrie 2004, pârâta a livrat 2.000 plasă în valoare de 199.920.000 lei Rol, însă potrivit raportului de expertiză această plasă nu era conformă contractului, prețul ei fiind de cinci ori mai mic decât suma alocată de reclamantă. În concluzie,tribunalula decis că - SRL a încălcat contractul de livrare a plasei, astfel că în temeiul art.1020 cod civil a decis rezoluțiunea contractului și obligarea pârâtei la plata sumei de 15.992 lei cu titlu de daune.
Cu privire la contractul de consultanță încheiat la 6 martie 2004, tribunalul a constatat că pârâta s-a obligat să asigure proiectul de amenajare a fermei de creșterea melcilor pe o suprafață de 5.000 și că nu există dovezi ale încălcării acestui contract, astfel că cererea de rezoluțiune este neîntemeiată.
Cu privire la contractul de prestări servicii din 25 iulie 2004, tribunalul a constatat că pârâta Asociația de s-a obligat să procure și să livreze reclamantei material biologic, matcă de melci, în număr de 60.000 bucăți la prețul de 7.628 Euro, și nu există dovezi din care să rezulte încălcarea contractului de către pârâtă.
Cu privire la contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 22 noiembrie 2004, tribunalul a constatat că pârâta Asociația de s-a obligat să livreze reclamantei 2.500 plasă, însă executarea nu a avut loc astfel că a fost decisă rezoluțiunea contractului.
Cu privire la precontractul de achiziție producție helicicolă încheiat la 22 noiembrie 2004,tribunalula constatat că pârâta Asociația de s-a angajat să achiziționeze 20 tone melci de la reclamantă la 45 Euro/kg. însă convenția nu a fost respectată de pârâtă, punând-o pe reclamantă în situația de a distruge 8,2 to. din producție obținută, producându-i prin aceasta un prejudiciu de 36.900 Euro, însă reclamanta și-a redus pretențiile la 20.000 Euro, motiv pentru care a fost decisă rezoluțiunea convenției arătate și obligarea pârâtei la plata sumei de 72.293 lei cu titlu de daune.
Cu privire la cererea de acordare despăgubiri pentru producția agricolă,tribunalula decis respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea de angajare a răspunderii pârâtului, tribunalul a decis respingerea acesteia sub motiv că acesta nu s-a angajat personal față de reclamantă.
La 23 decembrie 2008, - SRL Rm.V a declarat apel, iar la 4 februarie 2009 a depus motivele de recurs, criticând soluția instanței de fond ca nelegală.
1. În motivare se susține că greșit instanța de fond a acordat despăgubiri pentru producție helicicolă de numai 20.000 Euro, deși prejudiciul real constatat de expert a fost de 36.900 Euro. Se mai susține că instanța de fond nu a acordat despăgubiri pentru producție agricolă și în acest caz trebuia să acorde despăgubiri pentru restul producției helicicole.
2. Greșit instanța de fond nu a acordat despăgubiri și pentru producția agricolă.
3. Greșit instanța de fond a respins cererea de angajare a răspunderii pârâtului, în solidar cu celelalte pârâte.
Se susține că toate manevrele de înșelăciune au fost efectuate de pârâtul și deci acesta trebuie să răspundă.
În concluzie, recurenta a solicitat obligarea pârâților la plata despăgubirilor până la valoarea de 36.900 Euro.
II. La 31 decembrie 2008 Asociația de a declarat apel.
La 26 februarie 2009 Asociația de a depus motivele de apel, criticând soluția instanței de fond ca nelegală, deoarece se întemeiază pe concluziile expertizei, acestea fiind însă greșite.
Curtea, făcând aplicarea a pari (pentru aceleași motive) a dispozițiilor art.181Cod pr.civilă, potrivit cărora instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii, rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect, a calificat calea de atac, în temeiul art.2821Cod pr.civilă, ca fiind recurs și nu apel.
De asemenea, având în vedere că instanța de fond a precizat în sentință că hotărârea sa poate fi atacată cu apel, curtea a decis că ambele motive ale căii de atac sunt depuse în termen legal, deoarece întârzierea depunerii acestora a fost provocată de indicarea greșită a căii de atac de către instanța de fond.
Recursul formulat de reclamantă este fondat.
Sunt fondate criticile reclamantei încadrate din oficiu de curte în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Curtea constată că singura critică a reclamanților vizează refuzul instanței de fond de a acorda valoarea totală a despăgubirilor, în limita sumei de 36.900 Euro pentru producție helicicolă deși, potrivit susținerilor recurentei, aceasta a timbrat la 21.10.2008 cu suma de 1.026 lei sau în cazul respingerii acestei cereri, tribunalul trebuia să acorde despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului.
1. Cu privire la respingerea cererii de acordarea despăgubirilor în limita sumei de 36.900 Euro, pentru prejudiciul produs prin refuzul pârâtei Asociația de de a achiziționa această producție de la reclamantă.
Curtea constată că instanța de fond a recunoscut prejudiciul suferit de reclamantă pentru refuzul pârâtei Asociația de de a achiziționa, potrivit convenției din 22 noiembrie 2004, producția helicicolă, de 36.900 Euro, însă, a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 72.293 lei echivalentul a 20.000 Euro, cu titlu de daune pentru încălcarea convenției arătate, sub motiv că acțiunea a fost timbrată pentru acest capăt de cerere numai în limita arătată.
Soluția instanței de fond este greșită.
În adevăr, la 20 octombrie 2008, reclamanta a depus cerere prin care a precizat că timbrează capătul de cerere privind prejudiciul produs de 36.900 Euro pentru refuzul pârâtei Asociația de de a achiziționa producția obținută, în limita sumei de 20.000 Euro.
În ședința publică, însă, reclamanta a declarat că majorează pretențiile la suma de 150.000 lei, fără a mai face însă nici o distincție cu privire la modul de repartizare a taxei de timbru pe capetele de cerere.
Având în vedere această din urmă declarație verbală, curtea consideră că majorarea arătată vizează capătul de cerere privind despăgubirile produse prin punerea reclamantului în situația de a nu-și valorifica producția helicicolă.
În consecință, având în vedere că instanța a recunoscut că valoarea reală a prejudiciului izvorât din încălcarea de către pârâta Asociația de a convenției de achiziționare a producției obținută de reclamantă este de 36.900 Euro, curtea va admite recursul, va modifica sentința instanței de fond, în sensul că va obliga pe pârâtă să plătească reclamantei și suma de 13.510 Euro cu titlu de despăgubiri, în limita taxei de timbru achitată.
2. Cu privire la cererea de acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul suferit ca urmare a lipsei de folosință, instanța de fond a respins-o ca nefondată.
Curtea constată că soluția instanței de fond este legală, întrucât prejudiciul suferit de reclamantă pentru lipsa folosinței terenului nu izvorăște din contract, iar potrivit principiului răspunderii civile, angajarea răspunderii civile contractuale, exclude angajarea răspunderii delictuale, iar victima nu are alegere între cele două tipuri de răspundere în cazul în care prejudiciul suferit a izvorât dintr-un contract.
II. Nu este fondat recursul formulat de pârâta Asociația de.
Nu sunt fondate criticile recurentei, încadrate din oficiu de curte în motivul prevăzut de art.3041Cod pr.civilă.
Curtea constată că recurenta critică concluziile instanței de fond sub aspectul netemeiniciei acestora, invocând că situația de fapt reținută de instanță este greșită.
Analizând această critică, curtea constată că recurenta face doar afirmații cu privire la netemeinicia sentinței pe motiv că situația de fapt reținută de instanță ar fi greșită, fără a aduce însă nici un argument.
În concluzie se va respinge recursul formulat de Asociația de, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.1 și 3 Cod pr.civilă, se va admite recursul formulat de - SRL Rm.V, se va modifica în parte sentința în sensul că va fi obligată pârâta Asociația de să plătească reclamantei și suma reprezentând echivalentul a 13.510 Euro cu titlu de despăgubiri, menținând în rest sentința.
Se va respinge recursul Asociației de ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta - SRL cu sediul în Rm.V,-, jud.V, împotriva sentinței nr.1237 din 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții - SRL cu sediul în B,--11, sector 1 și domiciliat în B,-, -.37, sector 6.
Modifică în parte sentința, în sensul că obligă pe pârâta Asociația de să plătească reclamantei și suma reprezentând echivalentul a 13.510 Euro despăgubiri.
Menține în rest sentința.
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta ASOCIAȚIA DE cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
10.03.2009
Red.DV
EM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Andreea Tabacu, Fabiola
