Rezoluțiune contract. Decizia 238/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.238
Sedinta publica din 23.05. 2008
Instanta compusa din:
PREȘEDINTE: Gabriela Vințanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda
Grefier - -
*************
Pe rol solutionarea apelului formulat de apelantul, în contradictoriu cu intimata - SRL, împotriva sentintei comerciale nr.12181/26.10.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia A VI- A Comerciala, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 16.05.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 23.05.2008, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială sub nr-, reclamanta - SRL, a chemat în judecată pe pârâtul,solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare nr.2723/2005 și obligarea acestuia la plata echivalentului în lei a sumei de 400.000 Euro, reprezentând dublul avansului achitat de reclamantă.
În motivare s-a arătat că, la baza raporturilor juridice dintre părți se află antecontractul de vânzare-cumpărare cu numărul e mai sus având ca obiect imobilul situat în- sector 3 Cu prilejul încheierii antecontractului,promitentul vânzător a susținut că imobilul nu este afectat de sarcini care să poarte asupra dreptului de proprietate. În lipsa unui extras de Carte funciară care să ateste starea tabulară a imobilului, la data semnării actului juridic reclamanta nu a cunoscut situația reală a bunului.
vânzător a promis să comunice reclamantei că dreptul său de proprietate este unul litigios și nu unul pur și simplu; de bună credință s-a achitat pârâtului primul avans din prețul total al tranzacției, și s-a solicitat notarului publică să obțină un extras de carte funciară.
În drept: art.969, 1020 și urm.1066ș i urm.1082 Cod civil, art.4 și 56 cod comercial.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,iar prin cererea reconvențională a solicitat rezilierea aceluiași antecontract, însă din culpa exclusivă a reclamantei, precum și radierea înscrisurilor de la Oficiul de cadastru prin care s-a notat dreptul de promisiune la vânzare, în favoarea reclamantei.
Prin sentința comercială nr. 12181/26.10.2007, a fost admisă cererea reclamantei, iar cererea reconvențională formulată de pârât a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență că, obligațiile asumate de părți prin actul adițional la antecontractul inițial se află în strânsă interdependență și că pârâtul este cel care nu a îndeplinit nici una din obligațiile asumate, răzgândindu-se asupra perfectării în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal prev. de art.284 Cod procedură civilă pârâtul, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercial,motivele invocate fiind următoarele:
-hotărârea apelată este nelegală,în raport de greșita calificare dată de prima instanță a naturii obligațiilor asumate de părți, prin antecontract și actul adițional. Prima instanță ar fi trebuit să constate că, pârâtul și-a asumat o obligație de diligență, fără termen, și nu una de rezultat,în vreme ce reclamanta și-a asumat doar o obligație de rezultat.
-hotărârea atacată este nelegală în ceea ce privește excepția de neexecutare invocată de către intimata reclamantă. Astfel, prima instanță și-a însușit apărarea formulată de partea adversă,adoptând un raționament greșit, ignorând mecanismul și regulile care guvernează excepția de neexecutare.
-în mod greșit prima instanță a considerat că pretinsa neîndeplinire de către apelant a obligației de finalizare a litigiului cu Municipiul B (acțiune în revendicare) a constituit motivul pentru care nu a fost posibilă încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
În drept: art.282 și urm. Cod procedură civilă.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, prin care, răspunzând punctual motivelor invocate, a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Ulterior apelantul a solicitat suspendarea a executării sentinței atacate până la soluționarea apelului; întrucât în ședința publică din 16.05.2008 el apreciat că sentința atacată a fost pusă în executare, cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Analizând sentința atacată în raport de probele administrate, criticile formulate, susținerile părților și temeiul de drept invocat, Curtea apreciază că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente: prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți autentificat sub nr. 2723/12.12.2005,apelantul promitea să vândă intimatei un imobil - teren în suprafață de 5.000. situat la adresa menționată mai sus, în schimbul unui preț de 2.000.000 euro, din care promitenta cumpărătoare a achitat la data semnării antecontractului un avans de 45.000 euro; diferența urma să fie plătită astfel: 155.000 Euro până cel mai târziu în data de 22.12.2005, iar 1.800.000 euro la data încheierii contractului în formă autentică, dar nu mai târziu de 6.02.2006.
La momentul încheierii antecontractului, promitentul vânzător nu prezentase co-contractantului un certificat de sarcini ale imobilului. Ulterior, prin demersuri proprii intimata a constatat că bunul promis spre vânzare era afectat de sarcini, motiv pentru care între părți s-a încheiat un adițional - nr.1/30.01.2006,prin care apelantul și-a asumat două obligații certe: să finalizeze acțiunea în revendicare intentată de împotriva sa și să degreveze imobilul de toate sarcinile înscrise la Oficiul de cadastru și carte funciară al sectorului 3.
Așadar, aceste două obligații sunt în mod evident obligații de rezultat, care au deci ca obiect un rezultat intrinsec pe care apelantul debitor era ținut să-l realizeze în folosul creditoarei intimate, motiv pentru care susținerea sa în sensul că obligația asumată era una de mijloace,de diligență, nu poate fi primită.
Motivul de apel invocat în sensul că instanța de fond ar fi dat, în mod nelegal eficiență excepției de neexecutare a contractului, invocată de reclamantă, nu va fi analizat, câtă vreme soluția primei instanțe nu este fundamentată pe acest temei.
Concluzionând, constatând că apelantul, în calitate de promitent vânzător nu a îndeplinit nici una din obligațiile asumate și,mai întâi de toate, a ascuns intimatei - promitent cumpărător, situația juridică a imobilului, acționând deci, dintru început că vădită rea credință (evidențiată, cu certitudine și în intenția de dublare a prețului bunului) Curtea în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării sentinței atacate.
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul, domiciliat în B,-, -. 16 sector 3, în contradictoriu cu intimata - SRL, cu sediul în B,-, -. 3,. 4,. 68 sector 3, împotriva sentintei comerciale nr.12181/26.10.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia A VI- A Comerciala, în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 23.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:-
Președinte:Gabriela VințanuJudecători:Gabriela Vințanu, Georgeta Guranda
