Rezoluțiune contract. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 30/A/2008
Ședința publică de la 14 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta - DE SRL împotriva Sentinței civile nr.1344/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal s-au prezentat: avocat în substituirea avocatului, pentru reclamanta apelantă și avocat pentru pârâta intimată - SPORT SRL A
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, mandatara reclamantei apelante depune la dosar originalul ordinului de plată nr.66 din 16.01.2008, reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 1.424 lei și, timbre judiciare în valoare de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a depus întâmpinare din partea pârâtei - SPORT SRL A I,prin avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Mandatara reclamantei apelante solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris și schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii petitului privind obligarea pârâtei la plata sumei de 80.000 RON, precum și a dobânzilor bancare aferente acestei sume, cu cheltuieli de judecată, susținând oral motivele arătate în scris.
Cu cheltuieli de judecată.
Mandatara pârâtei intimate solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele arătate în întâmpinare, pe care le susține și oral.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr.1344/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Albas -a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta - DE SRL în contradictoriu cu pârâta - SPORT SRL.
S-a admis cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională - SPORT SRL împotriva pârâtei reconvenționale - DE SRL.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare nr.1/19.04.2004 încheiat între societatea reclamantă pârâtă reconvențională și - SPORT SRL.
S-a respins petitul acțiunii reclamantei privind obligarea pârâtei la restituirea avansului de 80.000 lei și a dobânzilor aferente.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că:
Potrivit art.948 cod civil condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: capacitatea sa de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.
În cazul contractelor sinalagmatice cauza consimțământului fiecărei părți constă în reprezentarea mintală a contraprestației, adică o parte se obligă știind că și cealaltă parte se obligă la rândul ei.
În ce privește proba cauzei, prin prevederile art.967 Cod civil se instituie prezumția de existență a cauzei, deci cine invocă lipsa cauzei trebuie să o dovedească.
În speța de față, din motivele expuse în cererea reconvențională și acțiunea precizată rezultă că niciuna din părțile între care a intervenit contractul de vânzare - cumpărare nr.1/2004, nu a avut reprezentarea că cealaltă parte contractantă se obligă la ceva. Societatea reclamantă nu a avut reprezentarea că pârâta îi vinde cele 20 de mașini de cusut și nici aceasta din urmă nu a avut reprezentarea ca va primi contravaloarea mărfii.
Așadar, este cert și neechivoc faptul că niciuna din părți nu s-a obligat la efectuarea prestațiilor specifice contractului de vânzare - cumpărare. În realitate s-a urmărit " mascarea" unei operațiuni financiare realizate de către administratorii celor două societăți, al cărei scop nu are relevanță în ce privește valabilitatea contractului de vânzare - cumpărare în litigiu întrucât asupra acestor aspecte și a urmărilor produse se efectuează cercetări penale față de administratorul pârâtei, așa cum rezultă din adresele nr.52/P/5.10.2006 comunicată de - Serviciul Teritorial Anticorupție
Considerentele expuse mai sus relevă faptul că ambele părți sunt de acord că actul contestat, și nume contractul de vânzare - cumpărare nr.1/2004 este nul absolut prin lipsa cauzei, motiv pentru care, în baza disp.art.966 Cod civil, instanța a admis cererea reconvențională și parțial acțiunea precizată, în sensul constatării nulității absolute a acestuia.
Referitor la consecințele juridice ale aplicării sancțiunii nulității, asupra cărora există dezacordul părților s-au constatat următoarele.
Reclamanta a menționat că devine operant principiul repunerii în situația anterioară, respectiv pârâta trebuie să restituie suma primită în temeiul contractului, iar pârâta a arătat că nu este obligată să restituie nimic în condițiile în care suma respectivă nu a fost primită în executarea prestației asumată prin contractul de vânzare - cumpărare.
Din ordinele de plată nr.57 și 59/28.05.2004 rezultă că reclamanta a dispus achitarea în favoarea pârâtei a sumei de 80.000 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr.-/28.05.2004, ori această factură nu figurează în borderoul de facturi a societății pârâte, iar reclamanta a recunoscut că nu o deține deoarece nu a fost primită.
Considerentele precizate anterior determină constatarea faptului că reclamanta se contrazice în susțineri, pe de o parte afirmă că actul este lipsit de cauză deoarece nu s-a urmărit niciun moment executarea obligațiilor stipulate de acesta, iar pe de altă parte menționează că a virat banii în contul reclamantei în temeiul acestui contract și al unei facturi fiscale care, în fapt, nu există.
Astfel, s-a observat că nu contractul de vânzare - cumpărare a fost executat ci tocmai înțelegerea anterioară pe care au avut-o administratorii societăților implicate în această operațiune, iar chestiunea restituirii sau nerestituirii sumei de 80.000 RON urmează a fi soluționată în cadrul dosarului penal nr.52/P/2006 în care s-a dispus începerea urmăririi penale față de administratorul pârâtei pentru infracțiuni legate de modul de derulare a unui contract de credit de la BCR prin societățile -, SPORT ȘI DE SRL.
În aceste condiții, instanța a considerat că este inutilă efectuarea unei expertize contabile, astfel cum a dispus instanța de recurs deoarece nu se mai impunea verificarea susținerii pârâtei în sensul că acest act este încheiat pe o cauză falsă și ilicită din moment ce, ulterior casării, reclamanta a recunoscut că respectivei convenții îi lipsește cauza.
Contractul nu a fost executat, astfel că părțile se află în situația egală aceleia în care n-ar fi fost încheiat actul, prin urmare pârâta nu poate fi obligată să restituie ceva ce nu a primit în baza actului juridic nul.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, care a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul obligării pârâtei la restituirea sumei de 80.000 lei și a dobânzilor aferente.
În motivarea apelului, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat o înțelegere în baza căreia reclamanta a plătit pârâtei între 22.04. - 7.05.2004 suma de 535.669,96 lei. Suma a fost achitată din neglijența personalului contabil al reclamantei. La 28.05.2004 reclamanta a achitat pârâtei cu ordinele de plată nr.57 și 59 suma de 80.000 lei. Factura pentru care s-a făcut plata nu a existat în realitate. Părțile au încheiat fictiv un contract de vânzare - cumpărare, întemeiat pe o cauză falsă, astfel că se impunea anularea contractului în conformitate cu disp.art.948,967 Cod civil. Tribunalul avea obligația să verifice și să facă încadrarea în drept a pretențiilor reclamantei.
Reclamanta, în motivarea cererii de apel a formulat o cerere nouă, schimbând temeiul de drept pe care își întemeiază cererea.
În drept s-au invocat disp.art.274, 282 și urm. Cod pr.civilă și art.992 Co civil
Apelul a fost legal timbrat cu 1424 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Pârâta - SPORT SRL a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea apelului reclamantei.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că reclamanta exercită cu rea credință drepturile procesuale. Între părți a intervenit o înțelegere frauduloasă prin care pârâta, reclamanta și o terță societate -" SRL ", au convenit să încheie un contract aparent, fictiv, pentru ca reclamanta să beneficieze de un credit și să eludeze destinația creditului bancar. Sumele pe care le pretinde reclamanta, reprezintă de fapt rambursarea creditului de care tot ea a beneficiat indirect. Toate înscrisurile vizând această operațiune frauduloasă sunt fictive. Între părți nu a existat niciodată intenția de a vinde - cumpăra mașini de cusut. De altfel, reclamanta știa că pârâta nu are și nu a avut aceste utilaje. Reclamanta a și confirmat că la 7.09.2004 pârâta nu-i datora nicio sumă. Într-o altă cauză similară, raportul de expertiză contabilă a evidențiat că toate plățile între părți sunt fictive.
Verificând apelul reclamantei prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu disp.art.295 Cod pr.civilă, Curtea de Apel constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Curtea de Apel reține că prin sentința atacată s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare nr.1/19.04.2004 încheiat între pârâtă în calitate de vânzătoare și reclamantă în calitate de cumpărătoare. Deși, inițial, reclamanta a susținut validitatea acestui contract, ulterior și-a schimbat poziția procesuală și a achiesat la susținerile pârâtei potrivit cărora contractul respectiv era fictiv, fiind încheiat doar pentru a acoperi manevrele frauduloase de deturnare a destinației creditului contractat de pârâtă de la BCR SA - Sucursala.
În speță, este vorba despre o simulație sub forma contractului aparent fictiv. Părțile au creat aparența existenței unui raport contractual care în realitate nu a existat. Singurul scop al acestei operațiuni a fost acela de a induce în eroare societatea bancară.
În mod corect tribunalul a constatat nulitatea absolută a acestui contract aparent. Întrucât contractul nu a existat nu a produs niciun fel de efecte juridice între părți. În aceste condiții, în mod corect s-a apreciat de către tribunal că acțiunea reclamantei întemeiată pe disp.art.969 Cod civil ( vezi precizarea acțiunii Fila 61, dos.Tribunal A, rejudecare) este nefondată. Pentru a putea solicita repunerea în situația anterioară prin restituirea prestațiilor părților întemeiată pe disp.art.969 Cod civil, era necesar ca între părți să fi existat un contract valabil încheiat.
În situația în care între părți nu există un contract nu se poate vorbi de răspundere contractuală. Eventualele sume ar fi putut fi pretinse în cadrul unei acțiuni în restituirea plății nedatorate, întemeiate pe disp.art.992 Cod civil. Reclamanta nu a formulat însă o asemenea acțiune.
Doar în cadrul prezentului apel reclamanta a invocat ca temei al acțiunii sale disp.art.992 Cod civil. Schimbarea în totalitate a temeiului de drept a acțiunii nu poate fi primită ca o modificare circumscrisă disp.art.294, alin.2 Cod pr.civilă. Prin schimbarea temeiului de drept reclamanta sesizează instanța direct în apel, cu o cerere nouă. Potrivit art.294, alin.1 Cod pr.civilă, o astfel de cerere formulată direct în apel, apare drept inadmisibilă.
Este nefondată critica reclamantei potrivit căreia tribunalul avea obligația să schimbe temeiul de drept al acțiunii sale. Astfel de modificare ar fi încălcat principiul disponibilități ce guvernează procesul civil și ar fi depășit cu mult atribuțiile instanței în exercitarea rolului său activ. Este de reținut și faptul că pe durata derulării procesului, reclamanta a fost reprezentată de avocat, beneficiind de asistență calificată. Reclamanta ar fi avut posibilitatea să-și schimbe temeiul de drept al acțiunii în momentul în care a recunoscut conivența+ sa la încheierea actului fictiv. Apare ca nefondată imputarea de către reclamantă făcută instanței de fond tocmai pentru că a verificat acțiunea sa prin prisma stării de fapt și a temeiului de drept invocate de reclamanta - DE SRL.
Față de cele reținute, Curtea de Apel urmează ca în temeiul art.296 Cod pr.civilă să respingă drept nefondat apelul reclamantei - DE SRL și să mențină sentința atacată ca fiind la adăpost de criticile invocate.
Întrucât apelul reclamantei urmează să fie respins, nu se vor acorda acesteia nici cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge drept nefondat apelul declarat de reclamanta - DE SRL împotriva sentinței civile nr.1344/CA/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 14.03.2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact./15.04.2008
Ex.- 4
Jud.fond.
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Ioan Cibu