Rezoluțiune contract. Decizia 365/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.365
Ședința publică de 15 iunie 2009
Curtea constituită octombrie:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta - reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și de apelantul - pârât, împotriva sentinței comerciale nr.14228/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc la data de 08.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 15.10.2009, când în aceeași componență a decis următoarele:
CURTEA
Prin cererea formulată la data de 31.12.2007 la Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a chemat în judecată pârâtul solicitând să se dispună:
1. contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.CT 10/22.03.2002, reținerea de către AVAS a tuturor sumelor achitate în contul acestuia și obligarea pârâtului la restituirea acțiunilor ce au făcut obiectul contractului.
2. Obligarea pârâtului la plata daunelor datorate AVAS în conformitate cu OG nr.25/2002, estimate provizoriu la suma de 2.625.000 lei, reprezentând penalități calculate ca urmare a neîndeplinirii obligației investiționale prevăzută la clauza 8.12. alin.1 din contract.
3. Desființarea actelor subsecvente ca urmare a desființării contractului CT 10/22.03.2002, respectiv hotărârea AGEA nr.3/28.06.2004 prin care a fost aprobată majorarea capitalului social al SC SA în favoarea SC SA, conform încheierii judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București și actul adițional nr.2/2004 la statutul societății.
Prin sentința comercială nr.14228 pronunțată la 18.12.2008 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a admis în parte acțiunea reclamantei, a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni CT 10/22.03.2002, reținerea de către AVAS a sumelor achitate în contul acestuia și obligarea pârâtului să restituie acțiunile ce au format obiectul contractului, precum și desființarea actelor subsecvente, respectiv, hotărârea AGEA nr.3/28.06.2004 și actul adițional nr.2/2004 la statutul societății și, totodată, a obligat pârâtul la plata sumei de 1.342.500 lei, daune reprezentând penalități aferente anilor 2005 și 2006 pentru neîndeplinirea obligației prevăzute la art.8.12. din contract, respingând celelalte pretenții, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință comercială tribunalul a reținut că una dintre obligațiile asumate de cumpărătorul-pârât prin contractul CT 10/22.03.2002 este aceea prevăzută la art.8.12. de a efectua investiții de o anumită valoare din surse proprii sau atrase pe numele său pe o durată de 5 ani, iar această obligație nu a fost îndeplinită. Apărarea pârâtei în sensul că prin hotărârea AGEA nr.3/28.06.2004 s-a dispus majorarea capitalului social cu aport în natură adus de SC SA în numele acționarului majoritar, încheindu-se actul adițional nr.2/2004 nu poate fi reținută. Aceasta deoarece potrivit actului adițional menționat SC SA a fost cooptată ca acționar tocmai cu suma menționată ca aport în natură cu care s-a efectuat majorarea capitalului social, fiind înregistrat ca acționar conform încheierii nr.24568/2004 a judecătorului delegat, ceea ce înseamnă că operațiunea nu s-a efectuat de cumpărător cum s-a obligat prin contract. Nu poate fi reținută nici susținerea pârâtului că ar fi încercat să realizeze o nouă investiție în anul 2006 prin majorarea capitalului social dar hotărârea AGEA nr.14/2006 ar fi fost atacată de acționarul Transilvania, de vreme ce majorarea nu a operat în condițiile legii iar operațiunea nu a fost înregistrată în Registrul Comerțului. Se impune și înlăturarea apărării pârâtului, în sensul că nu s-ar putea pretinde decât rezilierea contractului, întrucât este vorba de un contract cu executare instantanee, iar modalitatea de plată a prețului în tranșe nu este de natură să schimbe acest aspect, nefiind incidente dispozițiile art.1022 cod civil sub aspectul termenului ca modalitate de executare. Prin urmare, nefiind vorba de un contract cu execuție succesivă, sancțiunea aplicabilă este rezoluțiunea iar nu doar plata unor penalități.
În raport cu concluziile expertizei efectuate în cauză obligația de investiție nu a fost îndeplinită pentru anul 2006 ci doar parțial pentru anul 2005, pentru perioada 2002 - 2004 nu s-au acordat dividende iar în perioada 2005 - 2007 SC SA nu a înregistrat profit. În schimb, angajamentele investiționale asumate pentru anii 2002, 2003 cu scadențele aferente perioadei 2002 - 2004 au fost integral acoperite. În raport cu gradul de îndeplinire a obligațiilor contractuale pârâtul datorează penalități de întârziere în temeiul art.8.12. din contract doar aferente anilor 2005 și 2006.
Împotriva acestei sentințe comerciale au declarat apel reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și pârâtul.
Prin apelul formulat în termen legal Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii și a cererii privind obligarea pârâtului la plata daunelor interese în sumă de 2.625.000 lei, reprezentând penalități calculate ca urmare a neîndeplinirii obligației investiționale prevăzută la art.8.12. din contract, precum și în sensul obligării pârâtului la acoperirea celorlalte prejudicii cauzate de acesta, a căror întindere va fi stabilită prin expertiza economico-financiară potrivit art.21 alin.3 din OG nr.25/2002.
În motivarea apelului s-a arătat, în esență, în primul rând că instanța de fond a procedat greșit respingând o parte din obiuectivele propuse de AVAS pentru expertiza financiar-contabilă încuviințată în cauză. Astfel, prin încheierea de ședință din data de 27.03.2008 instanța de fond a încuviințat doar o parte din obiectivele indicate pentru expertiză de AVAS, la același termen apreciind greșit că celelalte obiective nu au legătură cu obiectul cauzei deși, în realitate, erau de natură să releve prejudicii care au fost cauzate AVAS.
În raport cu cele arătate este necesară efectuarea unei noi expertize, care trebuie încuviințată de instanța de apel, cu anumite obiective în vederea stabilirii cu exactitate a prejudiciului suferit de AVAS.
Un alt motiv de apel constă în admiterea în mod greșit doar în parte a pretențiilor AVAS referitoare la penalitățile aferente obligației investiționale. Aceasta deoarece investiția realizată de SC SA a fost înregistrată în numele propriu al acesteia, acțiunile emise de SC SA ca urmare a majorării capitalului social fiind atribuite SC SA iar nu pârâtului-cumpărător, care potrivit art.8.12. din contract avea obligația efectuării în societate a unei investiții din surse proprii sau atrase pe numele său. În acest context au fost calculate penalități pentru scadențele din 2004, 2005, 2006, rezultând o sumă de 2.625.000 lei iar nu de 1.342.500 lei acordată de instanță potrivit raportului de expertiză.
În raport cu clauza 8.13. din contract, plata penalităților nu-l exonerează pe cumpărător de realizarea investițiilor, iar în măsura în care nu sunt realizate la scadență se cumulează adăugându-se la anul investițional următor.
În ceea ce privește plata dividendelor cuvenite AVAS, apelanta a arătat că nu mai insistă în acordarea acestora, deoarece în primii ani SC SA a utilizat profitul pentru acoperirea pierderilor anterioare iar în ultimii ani nu a obținut profit.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare în raport cu apelul declarat de AVAS, solicitând respingerea acestuia ca nefondat. Suma de 2.625.000 lei este greșit calculată, în condițiile în care pârâtul și-a îndeplinit obligația investițională în raport cu anii 2002, 2003, 2004 (integral) și 2005 (parțial), precum și potrivit expertizei întocmite în cauză. În hotărârea AGEA nr.3/28.06.2004 s-a prevăzut că majorarea capitalului social se face cu aport adus de SC SA în numele acționarului majoritar și a fost cuprinsă în actul adițional nr.2/02.07.2007 la actul constitutiv al societății privatizate. Expertiza întocmită la judecata în primă instanță a răspuns la obiectivele stabilite de aceasta din urmă, neîncuviințarea unora dintre obiectivele indicate de reclamantă fiind justificată de lipsa de legătură cu soluționarea cauzei.
Prin apelul formulat de pârâtul, timbrat și în termen legal, s-a solicitat schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii tuturor capetelor de cerere formulate de reclamantă.
În motivarea apelului s-a arătat, în esență, în primul rând că sub aspectul dispunerii rezoluțiunii contractului nr. CT 10/22.03.2002, instanța de fond a înlăturat în mod incoerent apărarea pârâtului în sensul că nu s-ar putea pretinde decât rezilierea acestuia. Contractul este unul cu executare instantanee numai în raport cu obligația de achitare a prețului, obligație pe care pârâtul și-a îndeplinit-o la termenele stipulate, corespunzător obligației de a vinde a reclamantei, astfel că nu se justifică rezoluțiunea contractului.
Referirea la dispozițiile art.1022Cod civil a fost făcută de pârât în contextul susținerii neaplicării în cauză a art.1020 și 1021 Cod civil, invocarea acestora presupunând să fie avut în vedere mai întâi art.1019 Cod civil, privind condiția rezolutorie. Contractul nu cuprinde însă nici o clauză care să consfințească o clauză rezolutorie, ci clauza 8.12. care vizează termenul ca modalitate de executare a unei obligații contractuale, în sensul art.1022 Cod civil, referitor la executarea eșalonată, deci succesivă a obligației investiționale pe anii 2002 - 2006, astfel că neexecutarea acestei din urmă obligații atrage sancțiunea rezilierii contractului. În condițiile în care nu se aplică principiul repunerii părților în situația anterioară, instanța de fond nu putea dispune reținerea de către AVAS a sumelor ce i-au fost achitate și restituirea acțiunilor, deoarece rezilierea își produce efectele doar pentru viitor. Prin urmare, cererea privind rezoluțiunea contractului se impunea să fie respinsă.
Printr-un alt motiv de apel s-a arătat că dispunerea desființării actelor subsecvente, respectiv, hotărârea AGEA nr.3/28.06.2004 și actul adițional nr.2/2004 s-a făcut în mod nelegal. Obligația investițională prevăzută de clauza 8.12. din contract trebuie considerată a fi fost îndeplinită de pârâtul cumpărător și ca urmare a majorării capitalului social printr-un aport al unei terțe persoane atras în numele său. Nici unul dintre asociații SC SA nu s-a opus aportului SC SA în numele pârâtului, conform hotărârii AGEA nr.3/28.06.2004. în același sens sunt, cu autoritate de lucru judecat, și considerentele deciziei nr.2075/11.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială. De altfel, instanța de fond s-a contrazis atunci când a dispus anularea actelor subsecvente dar, totodată, a reținut îndeplinirea de către pârât a obligației investiționale pentru perioada 2002 - 2004.
S-a mai arătat de către apelant că nu se justifică nici obligarea sa la plata sumei de 1.342.500 lei cu titlu de penalități, deoarece în anul 2006 încercat realizarea unei noi investiții prin majorare de capital în realizarea obligației investiționale restante, dar hotărârea AGEA nr.14/12.06.2006 în acest sens a fost atacată de un acționar, obținându-se suspendarea efectelor acesteia pe cale judecătorească. Prin urmare, motivele pentru care nu s-a realizat și această obligație investițională nu îi sunt imputabile pârâtului.
Față de acestea, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Curtea reține următoarele:
Referitor la apelul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, acesta este nefondat, în condițiile în care, în primul rând, din cuprinsul încheierii de la 27.03.2008 rezultă în mod expres că instanța de fond a încuviințat proba cu expertiză contabilă cu obiectivele solicitate de reclamantă, astfel cum au fost indicate de aceasta din urmă la termenul respectiv, cu mențiunea ca din acestea să rezulte modul în care pârâta și-a respectat obligațiile asumate prin contract cu privire la obligația investițională, care este cuantumul prejudiciului suportat de reclamantă conform art.21 alin.3 din OG nr.25/2002 și cuantumul penalităților referitoare la clauza 8.12. din contract. Mențiunile în sensul arătat constituiau o precizare necesară în raport cu obiectul acțiunii și, de altfel, înglobau obiectivele individualizate de reclamantă. În raportul întocmit expertul a răspuns în mod corespunzător obiectivelor expertizei în legătură cu obiectul acțiunii. Oricum, reclamanta nu a formulat în termen util eventuale obiecțiuni la raportul de expertiză, în legătură cu obiectivele expertizei, iar prin motivele de apel formulate nu a fost în măsură să justifice în concret relevanța unor alte obiective cu privire la repararea integrală a prejudiciului suferit de AVAS prin desființarea contractului, context în care Curtea a respins la termenul de la 08.10.2009 solicitarea apelantei-reclamante de încuviințare a probei cu o nouă expertiză contabilă, în raport cu obiectul acțiunii și expertiza efectuată în fața instanței de fond, o nouă expertiză nefiind utilă soluționării cauzei.
Potrivit art.8.12. din contractul părților, cumpărătorul s-a obligat să efectueze investiții din surse proprii sau atrase în numele său. Majorarea capitalului social al SC SA prin aportul SC SA constituie o investiție a acestei din urmă societăți atrasă în numele pârâtului cumpărător. Dispozițiile clauzei 8.12. nu trebuie interpretate limitativ în sensul că aportul unei terțe persoane ar fi trebuit înregistrat la SC SA pe numele pârâtului, astfel că în mod firesc, acțiunile emise în urma majorării capitalului social au fost atribuite SC SA. De altfel și prin hotărârea AGEA nr.3/28.06.2004 s-a prevăzut în mod expres că majorarea capitalului social se face cu aportul SC SA în numele acționarului majoritar, pârâtul cumpărător. În mod corespunzător valorii aportului în discuție, astfel cum rezultă și din expertiza întocmită în primă instanță, obligația investițională în sarcina pârâtului a fost acoperită integral pentru anii 2002 - 2004 inclusiv, astfel că pentru această perioadă AVAS nu este îndreptățită să calculeze penalități ci, potrivit aceleiași expertize, penalitățile sunt datorate numai în raport cu perioada 2005 - 2006, pentru care nu s-a probat de către pârât îndeplinirea obligației investiționale, cuantumul acestora fiind de 1.342.500 lei, la care prima instanță a și obligat, de altfel, pârâtul la plată.
Apelanta AVAS a recunoscut că eventuala solicitare a restituirii dividendelor nu ar fi justificată, în condițiile în care nu s-a justificat o distribuire a profitului în acest mod.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul, primul motiv de apel invocat de acesta din urmă nu este fondat. Astfel, obligația investițională asumată de pârâtul-cumpărător are caracter cumulativ pentru întreaga perioadă de 5 ani vizată astfel că termenele de scadență anuale privind îndeplinirea acesteia nu sunt de natură, ca și termenele de plată a tranșelor din prețul acțiunilor, să confere contractului părților caracterul unei executări succesive iar nu al unei executări instantanee. Prin urmare neîndeplinirea fie și doar în parte a obligației investiționale justifică rezoluțiunea contractului iar nu rezilierea acestuia, cu efecte doar pentru viitor, sentința apelată fiind temeinică și legală în ceea ce privește rezoluțiunea contractului.
Nu este fondat nici motivul de apel privind critica acordării de către instanța de fond a penalităților în sumă de 1.342.500 lei. Majorarea de capital vizată de pârât în anul 2006 în scopul acoperirii obligației investiționale rămasă restantă pentru anii 2005 - 2006 nu a ajuns să fie înregistrată în Registrul Comerțului pentru a fi opozabilă reclamantei în condițiile legii. Faptul că un alt acționar a obținut suspendarea efectelor hotărârii AGEA nr.14/2006 vizând această nouă majorare de capital implică motive imputabile pârâtului sub aspectul modului de adoptare a hotărârii respective, de natură să conducă la suspendarea efectelor ei, iar pârâtul nu poate invoca în apărare propria culpă, demersul celuilalt acționar pe cale judiciară trebuind să fie apreciat ca fiind justificat legal până la proba contrară.
Apelul pârâtului este însă fondat în raport cu motivul de apel privind dispoziția din hotărârea atacată referitoare la desființarea actelor subsecvente, respectiv hotărârea AGEA nr.3/28.06.2004 și actul adițional nr.2/2004 la statutul societății.
Din moment ce majorarea de capital vizată prin hotărârea și actul adițional menționate trebuie recunoscută a fi intervenit în mod valabil, cu consecința acoperirii obligației investiționale pentru scadențele aferente perioadei 2002 - 2004, astfel cum s-a menționat în considerentele anterioare, nu se justifică, ci ar fi chiar contradictorie, desființarea actelor respective, care de altfel nici nu au caracter subsecvent contractului nr. CT 10/22.03.2002, iar alte motive pentru desființarea lor nu au fost probate în cauză.
Având în vedere considerentele arătate Curtea, în baza art.296 Cod procedură civilă va respinge apelul declarat de reclamanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, ca nefondat și, totodată, va admite apelul formulat de pârâtul, va schimba în parte sentința atacată în sensul că va respinge cererea reclamantei AVAS de desființare a hotărârii AGEA nr.3/28.06.2004 și a actului adițional nr.2/2004 la statutul societății SC SA, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate și obligând în temeiul art.274 Cod procedură civilă, intimata AVAS la plata către apelantul a sumei de 19,65 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.14228 din 18.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, ca nefondat.
Admite apelul formulat de apelantul cu domiciliul în C,-, -E6,.A,.1,.4, județul C, împotriva aceleiași sentințe comerciale, împotriva intimatei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și, în consecință:
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că, respinge cererea reclamantei AVAS de desființare a Hotărârii AGEA nr.3/28.06.2004 și a actului adițional nr.2/2004 la statutul societății SA.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Obligă intimata AVAS la plata către apelantul a sumei de 19,65 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.10.2009.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
I - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 4
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram
