Rezoluțiune contract. Decizia 96/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1616/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 96
Ședința publică de la 25 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Diana Manole
JUDECĂTOR 2: Roxana Popa
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta împotriva sentinței comerciale nr.5758 din data de 21.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.02.2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 25.02.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr.5758/21.04.2008 a Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, s-a admis în parte cererea precizată de reclamanta împotriva pârâtei - SRL.
S-a dispus rezoluțiunea contractului de antrepriză nr.29/16.04.2007 încheiat între părți.
A fost obligată pârâta să înlăture fundațiile executate defectuos de pe terenul proprietatea reclamantei situat în comuna, sat,-/6, Jud. I, sub sancțiunea aplicării de daune cominatorii de 93 euro/zi de întârziere.
A fost respinsă ca inadmisibilă cererea reclamantei de a fi autorizată să execute lucrările de desființare a fundației executate defectuos pe cheltuiala pârâtei.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 112.608 RON c/valoare avans și 1071 lei daune interese, precum și 3542,38 RON cheltuieli de judecată fiind respinse ca neîntemeiate pretențiile cu titlu de penalități de întârziere.
În motivare, s-a reținut că între reclamanta și - SRL, în calitate de executant, a intervenit contractul de antrepriză nr.29/16.04.2007, având ca obiect executarea și predarea de către executant, până la 15.08.2007, cu o perioadă de grație de maximum 15 zile, a unei construcții cu destinația de locuință în Comuna, sat,-/6 compusă din parter mansardă și subsol și împrejmuirea proprietății conform autorizației emise de Primăria.
Valoarea contractului s-a stabilit la 93.000 euro, din care 20.000 euro urma să fie plătită de beneficiar cel târziu la data de 16.04.2007, restul urmând a se achita eșalonat, în baza acordului părților, în funcție de lucrări.
Potrivit dispoziției de șantier nr.1/7.05.2007 semnată de beneficiar și executant, lucrările au fost întrerupte începând cu data de 7.05.2007, deoarece nu au fost respectate planșele de armare fundații, întocmite de proiectantul de lucrări fundații R2 și detalii de fundații R3.
Lucrările urmau a fi reluate în baza dispoziției de șantier semnată de proiectantul de rezistență, semnată și ștampilată de verificator.
Începând cu data de 14.05.2007, s-a interzis prepararea betonului clasa /20 la fața locului.
Prin notă de șantier din 11.05.2007, au fost enumerate lucrările defectuoase.
Așadar, între reclamantă (beneficiar) și pârâta (antreprenor) a intervenit un contract de antrepriză prin care părțile au convenit executarea de către pârâtă a unei construcții pe baza proiectului autorizației de construire și documentației tehnice puse la dispoziție de către beneficiar.
Lucrarea pusă în operă a fost defectuoasă, aspect recunoscut de pârâtă, care și-a manifestat disponibilitatea de a remedia pe cheltuiala sa lucrările executate necorespunzător.
Este vorba în principal, de nerespectarea proiectului la turnarea fundației imobilului și de folosirea unui beton de o clasă inferioară celei din proiect, împrejurări care pot fi calificate drept executări necorespunzătoare cu caracter esențial, fapt ce justifică rezoluțiunea contractului de antrepriză și repunerea în situația anterioară încheierii contractului.
Pârâta a fost obligată la restituirea sumei de 112.608 lei (34.400 euro), sumă achitată pârâtei pe parcursul derulării contractului, cu obligația înlăturării de pe terenul proprietatea reclamantei a fundațiilor executate defectuos, sub sancțiunea daunelor cominatorii.
Cererea de autorizare a executării reclamantei este inadmisibilă, în raport de dispozițiile art.5802pr.civ. fiind de competența instanței de executare.
Din toate prejudiciile pretinse de reclamantă au fost probate doar daunele interese compensatorii în valoare de 1071 lei, sumă achitată către - SRL pentru prestarea serviciilor în încercări nedistructive la betoane.
Cu privire la plata penalităților de întârziere, potrivit art.11.2 din contract, orice întârziere a executantului care depășește data stabilită a predării, se penalizează cu 0,1%/zi din valoarea lucrărilor rămase de executat.
Această valoare nu a fost însă probată de reclamantă. Printre obiectivele expertizei propuse de reclamantă, nu se regăsea și cel referitor la determinarea valorii lucrărilor rămase de executat, astfel încât să fie posibilă aplicarea criteriului avut în vedere de părți atunci când au evaluat anticipat prejudiciul produs prin executarea cu întârziere a lucrărilor de către antreprenor.
Instanța nu a acordat și suma de 5618 lei onorariu de avocat, întrucât dovada acestor cheltuieli de judecată s-a depus o dată cu depunerea concluziilor scrise, după rămânerea în pronunțare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, reclamanta, solicitând schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii formulate,apel declarat în termenul legal și timbrat cu taxele judiciare de timbru prevăzute de lege, cu următoarea motivare:
Deși apelanta și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale, respectiv a achitat 30% din valoare și a pus la dispoziție autorizația de construcție, precum și planul de arhitectură recunoscute de executant, acesta a demarat cu întârziere lucrările, motiv pentru care a fost notificat atât personal, cât și prin dirigintele de șantier și ulterior, prin executor judecătoresc.
S-a cunoscut faptul că lucrările efectuate nu respectau datele din proiect, motiv pentru care s-a dispus refacerea armăturilor, respectarea proiectelor și datoriilor de execuție, remedierea pe propria cheltuială a defectelor calitative, utilizarea în execuție doar a produselor și procedeelor din proiect și dispoziția de șantier. În acest sens, executantul își recunoaște vina în ce privește calitatea defectuoasă a lucrărilor realizate.
Apelanta-reclamantă a dat curs cererilor executantului de a se expertiza calitatea lucrărilor efectuate, uzând de serviciile autorităților competente și de rapoartele tehnice de încercare.
Modul de răspuns la interogatoriu dovedește reaua-credință a acesteia și deci, atitudinea abuzivă adoptată pe parcursul derulării fondului.
În mod nejustificat și nemotivat au fost respinse cererile referitoare la daune interese și penalități.
Intimata pârâtă urmează să fie trasă la răspundere din perspectiva tuturor clauzelor contractuale asumate prin contract, inclusiv să fie obligată la plata de daune interese și penalități pe zi de întârziere, conform art.11 pct.2 din contract.
O evaluare judiciară conform dispozițiilor art.1084 - 1086 cod civil s-ar putea realiza în condițiile unui raport de expertiză de specialitate. Dar cum instanța de fond a respins o astfel de probă, instanța de apel este chemată a dispune numirea unui expert în măsură să constate prejudiciul creat apelantei reclamante, atât prin efectuarea defectuoasă a lucrărilor cât și prin neefectuarea restului de lucrare la termenul scadent menționat în contract.
Instanța de apel trebuia să aibă în vedere perioada dintre 1.09.2007 - 13.09.2007 (data introducerii acțiunii), precum și clauza penală de 0,1% din valoarea contractului până la data executării efective a lucrării judecătorești, calcul realizat în condițiile procedurii executării silite.
Părțile au recurs la o evaluare convențională a despăgubirilor în cazul în care partea executantă nu-și îndeplinea obligațiile.
Apelanta reclamantă a solicitat în mod expres efectuarea unor rapoarte de expertiză de specialitate, probe respinse în mod nejustificat de către instanța de fond.
Din totalul cheltuielilor de judecată, apelanta reclamantă a primit doar o parte (taxele de timbru).
Dispozițiile art.274 Cod pr.civ. nu condiționează de un moment anume depunerea dovezilor privind onorariul de avocat achitat. În speță, au fost probate în totalitatea lor, motiv pentru care partea căzută în pretenții trebuie obligată la plata în totalitate a acestora.
Intimata pârâtă a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și a invocat inadmisibilitatea apelului, întrucât sentința îi era favorabilă reclamantei, excepție la care a renunțat la termenul de judecată din 3.12.2008.
Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri, precum și expertiză construcții și expertiză contabilă, probe pentru apelanta-reclamantă, cu următoarele obiective: să se stabilească cantitatea lucrărilor efectuate de antreprenor la imobilul din litigiu, cantitatea lucrărilor rămase de executat până la întocmirea procesului-verbal de recepție prevăzut în contract dacă lucrările efectuate pe teren până a momentul încetării lor, corespund calității normelor instituite prin autorizația de construcție, dacă lucrările construite pe teren pot garanta finalizarea unei construcții de calitate compatibilă normelor impuse de disciplina în construcții și standardelor de pe piața imobiliară, cuantumul valoric al lucrărilor de dezafectare a terenului, cuantumul prejudiciului cauzat, valoarea materialelor folosite + manopera, valoarea noilor materiale + manopera, în raport de prețurile actuale de pe piață, eventual ce costuri presupun relansarea lucrărilor dorite de beneficiar și respectiv, calculul penalităților/zi de întârziere, de la data scadentă până la momentul efectuării expertizei.
La termenul de judecată din 18.02.2009, apelanta reclamantă a fost decăzută din proba expertizelor încuviințate, întrucât nu a achitat onorariile provizorii stabilite în sarcina sa, învederând instanței că nu mai dispune de mijloace financiare și că, de altfel, renunță la probele solicitate, înțelegând să-și întemeieze susținerile pe actele din dosar.
Nu au fost depuse înscrisuri noi în apel.
Analizând apelul în conformitate cu dispozițiile art.295 alin.2 din pr.civ. Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut culpa societății pârâte în executarea contractului de antrepriză nr.29/16.04.2007 și, în consecință, a dispus rezoluțiunea contractului și repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului, admițând în parte pretențiile reclamantei apelante.
În ce privește penalitățile pretinse în temeiul art.11.2 din contract, acestea au în vedere întârzierea în executarea lucrărilor convenite, părțile stabilind că orice întârziere a executantului peste data predării, atrage plata a 0,1% din valoarea lucrărilor rămase în executare pentru fiecare zi de întârziere.
Stabilirea cuantumului acestor daune interese moratorii presupune însă necesitatea administrării unor expertize de specialitate, valoarea lucrărilor rămase în executare, în raport de graficele de lucrări convenite de părți, neputând fi stabilită decât în baza punctului de vedere fundamentat al unui specialist.
De asemenea, pentru a dovedi întinderea prejudiciului suferit, pentru reparația acestuia prin plata unor daune interese compensatorii în completare, apelanta a solicitat în apel administrarea unei expertize de specialitate.
Acesta este și motivul pentru care instanța de control judiciar i- încuviințat apelantei reclamante efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea construcții, precum și efectuarea unei expertize contabile.
Apelanta reclamantă a învederat însă instanței că nu mai înțelege să achite onorariul provizoriu stabilit de instanță pentru plata experților, dispunându-se decăderea din dreptul de a administra proba, conform art.170 alin.3 pr.civ.
Se constată că în lipsa unor dovezi corespunzătoare conform art.1169 Cod civil și art.129 Cod procedură civilă, care să fundamenteze pretențiile reclamantei apelante, acesteia nu i se pot acorda alte daune interese moratorii sau compensatorii, în afara celor stabilite deja de prima instanță.
În ce privește cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de avocat la fond, se reține că prima instanță nu le-a putut acorda reclamantei, întrucât chitanța care atesta achitarea acestuia a fost depusă la dosar la 3.04.2008, după închiderea dezbaterilor la 31.03.2008, moment după care părțile nu mai pot depune alte înscrisuri, în afara concluziilor scrise potrivit dispozițiilor art.146 pr.civ. în caz contrar aducându-se atingere principiului contradictorialității.
Cu toate acestea, constatând că legiuitorul permis prin art.294 alin.2 pr.civ. și solicitarea altor despăgubiri ivite ulterior hotărârii primei instanțe, cheltuielile de judecată putând fi, de altfel, solicitate și pe cale separată, reprezentând o reparație echitabilă a prejudiciului suferit în temeiul culpei procesuale a pârâtului, Curtea admite apelul numai pe acest aspect, dispunând schimbarea în parte a sentinței și obligarea pârâtei la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat la fond în cuantum de 5818 lei (vezi fila 363 dosar fond), cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.
În ce privește cheltuielile de judecată pretinse în apel se constată că nu se cuvin apelantei reclamante taxele judiciare de timbru, întrucât cererile pentru exercitarea căilor de atac privind cheltuielile de judecată nu se timbrează (art.14 teza finală din Normele metodologice nr- pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru).
Având în vedere admiterea în parte a cererii de apel, doar sub aspectul cheltuielilor de judecată, în temeiul art.276 și art.274 alin.3 din pr.civ. Curtea va obliga intimata să plătească apelantei 2553 lei cheltuieli de judecată, reprezentând doar din onorariul de avocat (vezi filele de 26-27 dosar de apel).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite apelul formulat de apelanta cu sediul ales la Cabinet avocatură - B,-. -5,.2,.1,.31, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.5758 din data de 21.04.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL cu sediul în B-, bl10A,.5,.4,.208, sector 6.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantei și suma de 5618 lei cheltuieli de judecată.
Menține în rest dispozițiile din sentința apelată.
Obligă intimata pârâtă să plătească apelantei reclamante suma de 2553 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 25.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.Jud. -20.03.2009
Tehnored. - 23.03.2009
4 ex.
Tribunalul București - Secția VI- Comercială
Președinte:
Președinte:Diana ManoleJudecători:Diana Manole, Roxana Popa
