Sechestru asigurator. Decizia 1179/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1179
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 2: Claudia Susanu
JUDECĂTOR 3: Liliana Palihovici
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe recurent și pe intimat BETON I, având ca obiect sechestru asigurator, recurs declarat împotriva încheierii nr. 93 din 08.07.2009 pronunțată d Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recurenta a depus concluzii scrise iar dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.10.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, la solicitarea recurentei prin apărător de amânare a pronunțării pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de azi 06.10.2009, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față.
Prin încheierea nr. 93/8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Iașis -a admis cererea formulată de reclamanta BETON SA în contradictoriu cu pârâta - SRL și s-a dispus înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea pârâtei - SRL până la concurența sumei de 369.867,05 lei. În baza disp. art. 592 Cod procedură civilă s-a stabilit în sarcina reclamantei o cauțiune în cuantum de 36.986,705 lei și termen de depunere la data de 18.07.2009, sub sancțiunea desființării de drept a sechestrului.
Totodată, s-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 10,50 lei.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 10.03 2008 fost încheiat între părțile - BETON SA și - SRL contractul nr. 869. În baza acestui contract, reclamanta a livrat pârâtei mai multe materiale de construcții pentru care s-au emis facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii. Conform facturilor depuse la dosarul cauzei și componenței soldului pârâtei - SRL, instanța reține că la data scadenței facturile cu nr. - din 11.08.2008, nr. - din 12.08.2008, nr. - din 18.08.2008, nr. - din 19.08.2008, nr. - din 19.08.2008, nr. - din 22.08.2008, nr. - din 26.08.2008, nr. - din 26.08.2008, nr. - din 29.08.2008, nr. - din 02.09.2009 și nr. - din 05.09.2008, pârâta înregistra un debit de 164.363,10 lei.
Instanța a reținut de asemenea că sunt întrunite condițiile de admisibilitate procesuală a cererii de înființare a unui sechestru asigurator.
Din interpretarea prevederilor art. 591 alin. 1 Cod procedură civilă rezultă că admisibilitatea procedurală a cererii de sechestru asigurator este subordonată următoarelor condiții: creditorul reclamant să nu aibă un titlu executoriu; creanța pentru asigurarea căreia este promovata cererea de sechestru asigurator sa fie constanta printr-un act scris și să fie exigibilă; creditorul-reclamant dovedește că a intentat acțiune.
Creanța pentru asigurarea căreia este promovata cererea de sechestru este constatata prin acte scrise, respectiv contractul de furnizare nr. 869/10.03.2008, facturile fiscale și avizele de însoțire ale mărfurilor.
Totodată, creanța pentru asigurarea căreia este promovata cererea de sechestru asigurator este exigibilă, deoarece termenul suspensiv ce afecta obligația de plată s-a împlinit.
De asemenea, este întrunită cumulativ și ultima condiție reglementată de lege în sensul că reclamanta intentat acțiune în vederea realizării dreptului de creanță, astfel încât până la obținerea titlului executoriu, se solicită încuviințarea instituirii unui sechestru asigurator. Instanța reține că reclamanta a formulat acțiune pe dreptul comun, în pretenții, cauza fiind înregistrată sub nr-, cu termen de judecată la data de 01.09.2009.
Pentru toate aceste motive, cererea de sechestru asigurator a fost admisă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs "art. " SRL solicitând totodată suspendarea executării în temeiul disp. art. 300 alin. 2.
Recurenta a invocat nulitatea absolută a încheierii motivat de existența contradicțiilor dintre considerente și dispozitiv, precizând că, deși în considerente se susține că suma datorată este de 164.363,10 lei, prin dispozitiv s-a dispus înființarea măsurii asiguratorii pentru suma de 369.867,05 lei.
În ceea ce privește contractul de furnizare nr. 869/10.03.2008, acesta a avut ca obiect livrarea de betoane și mortare iar facturile pretins a fi achitate cu întârziere nu au legătură cu acest contract.
Mai mult, existența debitului a fost contestată pe calea dreptului comun, în opinia recurentei aceasta achitând în plus peste suma datorată în temeiul respectivului contract suma de 232.727,15 lei, așa cum rezultă din fișa partener.
Recurenta a susținut și faptul că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 591 Cod procedură civilă, creanța nefiind contestată printr-un act scris. În speță, suma pretins datorată nu este determinată, cantitatea de marfă ce trebuie livrată este estimativă.
În opinia recurentei facturile nu reprezintă act constatator al creanței întrucât fie au fost achitate în totalitate fie se referă la mărfuri ce nu fac obiectul contractului.
Mai mult, creanța nu este nici exigibilă dacă se are în vedere atât faptul că a fost contestată cât și împrejurarea că a achitat mai mult decât suma datorată.
În ceea ce privește penalitățile în sumă de aproximativ 200.000 lei, acestea nu constituie sume certe și lichide și mai mult, au fost calculate după criterii străine contractului întrucât vizează alte produse decât cele care au făcut obiectul acestuia.
Deși legal citată, intimata nu a depus întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din 5.10.2009 instanța a respins cererea de suspendare a executării încheierii recurate, constatând că nu a fost achitată cauțiunea stabilită în sarcina recurentei.
Examinând motivele de recurs invocate, actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în materie, instanța constată întemeiată cererea de recurs, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse.
Dispozițiile art. 591 Cod procedură civilă, incident în cauză, impun, pentru admiterea cererii de sechestru asigurator, condiția existenței creanței exigibile constatate prin act scris (alin.1) respectiv, în situația în care creanța nu este constatată în scris, plata unei cauțiuni de J din valoarea reclamată (alin.2).
Instanța reține că reclamanta a invocat existența unei creanțe în valoare totală de 369.867,05 lei, din care suma de 164.363,10 lei reprezintă contravaloarea facturilor neachitate, emise în temeiul contractului de furnizare nr. 869/2008 iar diferența de 205.503,95 reprezintă penalități de întârziere.
Referitor la creanța în sumă de 164.363,10 lei, Curtea nu poate primi susținerile recurentei privitoare la inexistența actului scris, având în vedere facturile emise în baza contractului de furnizare încheiat de părți, depuse la dosar. De asemenea, instanța va respinge critica recurentei referitoare la achitarea sumei datorate intimatei, biletul la ordin depus la fila 39 dosar nefiind relevant în lipsa mențiunilor referitoare la facturile achitate respectiv la contractul în temeiul căruia au fost emise aceste facturi.
Nici motivul de recurs privitor la existența contradicțiilor între considerente și dispozitiv nu este fondat, instanța precizând atât valoarea pretențiilor reclamantei (suma totală de 369.867,05) cuantumul cauțiunii aferente acestei sume, calculată în procent, cât și valoarea facturilor neachitate, în sumă de 164.364,10.
Neinvocarea în mod separat, a penalităților în sumă de 205.503,95 lei în analizarea îndeplinirii condițiilor cerute de lege pentru admiterea acțiunii nu are semnificația unei contradicții între considerente și dispozitiv, în cuprinsul hotărârii instanța de fond referindu-se fără echivoc la pretențiile în sumă totală de 369.867,05 lei, sumă la care a calculat cauțiunea.
Deși recurenta susține că o parte dintre facturile invocate de reclamantă nu au legătură cu contractul de furnizare încheiat de părți, instanța nu poate primi această susținere, analiza înscrisurilor depuse la filele 11-50 dosar fond relevând concordanța obiectului acestor facturi și respectiv a avizelor de însoțire a mărfii cu cel al contractului nr. 869/10.03.2008 încheiat de părți.
Instanța constată însă întemeiată critica recurentei referitoare la inexistența actului scris, constatator, al creanței în sumă de 205.503,95 lei reprezentând penalități motiv pentru care, în temeiul disp. art. 591 alin. 2 Cod procedură civilă, va majora cuantumul cauțiunii datorate de reclamantă în sensul că va adăuga, la cauțiunea în procent de 10% din suma de 164.363,10 lei reprezentând pretenții, cauțiunea de J din valoarea penalităților, prevăzută în mod expres de alin.2 al art. 591 Cod procedură civilă.
Prin urmare, reclamanta va avea de achitat o cauțiune totală în sumă de 119.188 lei (16.436 lei + 102.752 lei) până la data de 21.10.2009, sub sancțiunea desființării de drept a sechestrului instituit pentru suma reprezentând penalități de întârziere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de - SRL prin reprezentant legal împotriva încheierii nr. 93/8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, încheiere pe care o modifică în parte, în sensul că:
Majorează de la 36.986,705 lei la 119.188 lei cuantumul cauțiunii datorate de reclamanta - Com Beton SA I și stabilește termen de depunere a diferenței de 82.201 lei la data de 21.10.2009, sub sancțiunea desființării în drept a sechestrului până la concurența sumei de 205.504 lei.
Menține restul dispozițiilor încheierii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
-
Red.
Tehnored.
2 ex.
08.10.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Anca GhideanuJudecători:Anca Ghideanu, Claudia Susanu, Liliana Palihovici
