Sechestru asigurator. Decizia 1414/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1904/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1414
Ședința din Camera de Consiliu de la 18 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Adriana Bucur
JUDECĂTOR 2: Marcela Câmpeanu
JUDECĂTOR 3: Eugenia Voicheci
Grefier - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă SC SRL împotriva încheierii din data de 24.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SA.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu au răspuns recurenta pârâtă prin avocat cu împuternicirea avocațială depusă la dosar fila 31, lipsind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei, prin compartimentul registratură la data de 17 2008, intimata reclamantă a depus note de ședință.
Curtea comunică în ședință publică un exemplar al notelor de ședință și filele 60-65 dosar reprezentând al doilea exemplar din înscrisurile atașate,recurentei pârâte prin apărător.
Recurenta pârâtă prin apărător arată că nu are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta pârâtă prin apărător solicită admiterea recursului, modificarea încheierii atacate și pe fond respingerea cererii de înființare a sechestrului asigurător asupra imobilului din V, str.- cel M,.409,.B, parter,.10. Arată că s-a creat o confuzie cu privire la imobilul asupra căruia se cere înființarea sechestrului asigurător, respectiv în considerentele încheierii atacate s-a consemnat un alt imobil situat la etaj 7 iar în dispozitiv s-a consemnat imobilul situat la parter. Astfel, recurenta nu a știut asupra cărui imobil s-a solicitat înființarea sechestrului asigurător, întrucât cauza s-a soluționat în Camera de Consiliu, fără citarea părților. Față de confuzia creată prin motivele de recurs a atins problema ambelor imobile. Imobilul situat la parter face obiectul unui contract de leasing financiar iar debitoare nu este proprietară asupra acestuia. Față de aceste aspecte, solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, a reținut și constatat că:
Prin încheierea din ședința Camerei de Consiliu de la 14.09.2008, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a admis cererea SC SA în contradictoriu cu SC SRL și a dispus înființarea sechestrului asigurator asupra imobilului pârâtei din V, str. - cel M,.409.B parter.10, punând în vedere reclamantei să consemneze o cauțiune de 10.000 lei până la 7.10.2008.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolului 591(1) Cod procedură civilă, debitul pentru care se solicită înființarea sechestrului fiind constatat prin înscrisuri însușite de părți, respectiv facturi fiscale semnate și ștampilate de recepție a mărfii și contractele de vânzare - cumpărare, reclamanta făcând și dovada intentării acțiunii pe fond.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen, motivat și legal timbrat SC SRL, criticile vizând nelegalitatea hotărârii atacate și fiind întemeiate în drept pe dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
În esență, recurenta susține că în cauza dedusă judecății, tribunalul nu a avut în vedere neîndeplinirea condițiilor cerute imperativ și cumulativ de articolul 591(1) Cod procedură civilă.
În acest sens, recurenta arată că nu este îndeplinită condiția ca bunul imobil asupra căruia s-a instituit măsura sechestrului asigurător, să fie al debitorului, adică însuși dreptul de proprietate să aparțină acestuia, pentru că, în caz contrar s-ar îngrădi dreptul de proprietate al altei persoane cu care debitorul nu este legat printr-un raport de solidaritate.
Astfel, recurenta menționează că bunul imobil asupra căruia s-a instituit sechestrul asigurator, respectiv cel din V, str. - cel M,. 409,.B, parter,. 10, este deținut de societate în baza contractului de leasing nr. 84034/10.10.2006.
În altă ordine de idei, recurenta arată și că, din punctul său de vedere, nici condiția constatării prin înscris și a exigibilității creanței nu este îndeplinită, în dosarul de fond fiind contestată atât suma cât și actele opuse de reclamantă.
Intimata SC SA a depus întâmpinare în combaterea recursului, solicitând respingerea acestuia ca neîntemeiat.
În esență, intimata susține că la dosarul cauzei s-au depus informații de la: din care rezultă că pentru punctul de lucru din V, str. - cel M.409,.B,.10 parter jud. V, dovada deținerii spațiului este un contract de vânzare - cumpărare.
În plus, la data de 20.10.2008, Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Van otat în Cartea Funciară sechestrul asigurator, încuviințat de Tribunalul București, iar din încheierea nr. 25666/20.10.2008 reiese că imobilul asupra căruia s-a notat sechestrul este proprietatea debitoarei SC SRL.
În această situație, rezultă în mod indubitabil că cererea îndeplinește cumulativ toate condițiile prevăzute de articolul 591 Cod procedură civilă.
Intimata apreciază și că afirmațiile recurentei, referitoare la neîndeplinirea condiției că pretențiile să fie constatate prin înscris și exigibile, sunt neîntemeiate, de vreme ce există acte semnate și ștampilate de debitoare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare, facturi de livrare de bunuri, confirmări de sold.
În sprijinul apărărilor, intimata a depus înscrisuri (filele 10-15, filele 25-28 și filele 54-57).
Recurenta a depus înscrisuri în susținerea recursului (filele 41-49).
Intimata a depus note de ședință prin fax la 17.12.2008 însoțite de înscrisuri, susținând că motivele de recurs care trebuie avute în vedere de instanță sunt cele depuse în termen legal și nu motivul de recurs introdus la 6.11.2008, tardiv, peste termenul legal de motivare și care privește imobilul sechestrat.
În ce privește contractul de leasing depus de recurentă ca probă în susținerea recursului, intimata precizează că recurenta nu a făcut dovada înscrierii acestui contract de leasing în Carte Funciară.
Se reiterează de intimată, faptul că potrivit înscrisului emis de Cartea Funciară și depus la dosar, rezultă că recurenta figurează proprietară a spațiului pentru care s-a dispus sechestru asigurător, fapt confirmat de recurentă prin încheierea contractului de închiriere nr.3/1.10.2008 și adresa nr. 78561/3/11.2008 eliberată de Serviciul Finanțelor Publice.
Față de constatările judecătorului de la Cartea Funciară (încheierea nr. 25666/20.10.2008, constatările judecătorului delegat de la. V (contractul de vânzare - cumpărare nr.829), intimata consideră că a făcut dovada calității de proprietar a recurentei asupra imobilului sechestrat, având în vedere articolul 100 alineat 4 Cod procedură civilă.
Examinând recursul în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constat că este întemeiat, pentru considerentele ce vor fi arătate.
Este fără putere de tăgadă că recurenta a atacat cu recurs, în termen legal, încheierea pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială pronunțată la 24.09.2008, solicitând admiterea recursului îndreptat împotrivaacestei hotărâri, modificarea întotalitate a încheierii de la 24.09.2008și pe cale de consecință respingerea cererii de înființare a sechestrului asigurator.
Este adevărat că în preambulul cererii de recurs, se menționează de către recurentă, să se respingă cererea de înființare a sechestrului asigurator asupra imobilului situat în V, str. - cel M. 130,..7.17 și tot adevărat este că și în conținutul motivelor de recurs se strecoară confuzii privind conținutul cererii reclamantei (acțiunii de la fondul cauzei) în ce privește imobilul asupra căruia s-a cerut înființarea sechestrului asigurator, dar rezultă din aceleași motive că este vizat și imobilul asupra căruia s-a dispus măsura sechestrului.
Or, dincolo de obligația judecătorilor investiți cu soluționarea căii de atac de a respecta dispozițiile articolului 129(5) Cod procedură civilă și de a examina cauza sub toate aspectele potrivit articolului 3041Cod procedură civilă, faptul că recurenta a indicat corect hotărârea atacată dar a menționat că solicită respingerea cererii de înființare a sechestrului asigurator asupra imobilului care nu este prevăzut în dispozitivul hotărârii atacate, nu este de natură a produce consecințe juridice și cu atât mai puțin a conduce la aprecierea motivării "tardive" a recursului așa cum susține intimata.
În acest sens, se reține că potrivit articolului 299 Cod procedură civilă,obiectul recursului îl constituie hotărârea tribunalului.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia din motivele de recurs prevăzute de articolul 304 Cod procedură civilă, dar și dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat (în cauză s-a invocat articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă raportat la condițiile prevăzute de articolul 591(1) Cod procedură civilă, determinându-se greșeli anume imputate instanței de fond.
Așa fiind, Curtea va înlătura apărarea intimatei în ce privește susținerile recurentei referitoare la regimul juridic al imobilului din str. - cel M.409.B, parter, apl.10, jud. V asupra căruia s-a dispus înființarea sechestrului asigurător.
În ce privește motivul de recurs referitor la neîndeplinirea uneia din condițiile prevăzute de articolul 591(1) Cod procedură civilă și anume ca înființarea sechestrului asigurator să se dispună asupra bunurilor "imobile ale debitorului", Curtea îl apreciază ca fondat de vreme ce în cauză nu s-a făcut nici o dovadă privind existența titlului de proprietate al recurentei pârâte pentru imobilul asupra căruia s-a înființat sechestrul asigurator.
Nici relațiile de la. V (furnizate prin accesarea serviciului - fila 59) referitor la sediul secundar al SC SRL (unde este înscris "contract vânzare cumpărare nr. 829"), nici contractul de închiriere nr.3/1.10.2008 unde este scrisă mențiunea "în calitate de proprietar"(fila 54), nici certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice (fila 57) și nici încheierea nr.25666/20.10.2008 prin care s-a dispus în temeiul articolului 58 din Legea nr.7/1996 notarea procesului verbal de sechestru asigurator instituit asupra imobilului "proprietatea" SRL (fila 28), nu constituie dovezi ale titlului de proprietate al recurentei asupra imobilului din str.- cel M.409,.B. 10, parter, V în sensul avut în vedere de legiuitor și prin urmare nu-i conferă acestuia calitatea de proprietar tabular, astfel încât să fie supus urmăririi silite imobiliare bunul imobil deținut de SC SRL în baza contractului de leasing financiar nr.84034/10.10.2006(fila 41).
Or, din conținutul contractului de leasing rezultă că acesta este încheiat pe o durată de96 luni(nu s-a făcut dovada că a operat transmiterea dreptului de proprietate în condițiile articolului 3.8 din contract) și prin urmare rezultă că (recurenta) nu are drept de dispoziție asupra imobilului, caz în care imobilul nu este al debitorului așa cum prevede articolul 591(1) Cod procedură civilă (filele 41-46).
În ce privește publicitatea contractului de leasing imobiliar, aceasta se supune dispozițiilor legale în materie și respectiv convenției părților, astfel cum s-a stabilit în clauza 5.1. și 5.3. prin grija SC LEASING SA (fila 43).
În aceste condiții, cum intimata - reclamantă nu a făcut dovada conform articolului 1169 cod civil că recurenta pârâtă este proprietara imobilului, înscrisurile depuse în fond și în recurs neavând forța probantă a titlului de proprietate, (articolul 100 alineat 4 Cod procedură civilă invocat de intimată este aplicabil numai pentru dovezile de comunicare a actelor de procedură), Curtea, apreciază nefondate apărările intimatei sub acest aspect și le înlătură pentru motivele arătate în precedent.
Se apreciază de prisos analiza susținerii din recurs, respectiv a apărării, privind existența creanței constatată prin înscris și a exigibilității, de vreme ce una din condițiile cumulativ cerute de articolul 591(1) Cod procedură civilă s-a constatat a fi neîndeplinită.
Cu aceste considerente, constatând că în cauză subzistă motivul prevăzut de articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă raportat la modalitatea aplicării dispozițiilor articolului 591(1) Cod procedură civilă de instanța de fond, fără îndeplinirea condițiilor cerute de lege, respectiv, în lipsa dovezii că bunul asupra căruia s-a cerut încuviințarea sechestrului asigurător aparține pârâtei, Curtea urmează să admită recursul în temeiul articolului 312(1) Cod procedură civilă și să modifice hotărârea atacată în sensul respingerii cererii formulată de SC SA privind aplicarea măsurii sechestrului asigurator asupra imobilului din V, str. - cel M.409,.B, parter,.10 jud.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă SC SRL împotriva încheierii din data de 24.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SA.
Modifică în tot hotărârea atacată în sensul că respinge cererea reclamantei privind aplicarea sechestrului asigurator asupra imobilului, din V str. - cel M, 409.B,parter, apartament 10 jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, -18.12.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
16.01.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Adriana BucurJudecători:Adriana Bucur, Marcela Câmpeanu, Eugenia Voicheci
