Sechestru asigurator. Decizia 2845/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2845
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Hrudei
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Eleonora Gheța
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC SRL CNî mpotriva Încheierii comercial nr.73/C/25.08.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimata SC SRL CNa vând ca obiect sechestru asigurator.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. în reprezentarea intereselor recurentei, în substituirea avocatului titular, cu delegație la dosar și av., în reprezentarea intereselor intimatei, cu delegație de substituire a avocatului titular,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este legal timbrat cu suma de 5 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că recursul se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de 10.11.2009 se înregistrează din partea intimatei întâmpinare însoțită de copia extrasului de cont din data de 02.11.2009. Un exemplar din întâmpinare, fără înscrisul aferent se comunică cu reprezentantul recurentei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în totalitate a încheierii recurate în sensul respingerii cererii privind instituirea sechestrului asigurator. În susținere se arată că este inadmisibilă instituirea sechestrului asigurator având la bază o cerere de emitere a ordonanței de plată formulată în temeiul OUG nr.119/2007. Se mai arată că ordonanța de plată prevede o procedură specială, cu reguli proprii care nu permit o abordare a fondului litigiului. Se mai relevă că unei astfel de cereri îi lipsesc o serie de elemente care să o transforme într-o acțiune. În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs asupra căruia dorește să insiste, arată că acesta a fost confirmat de către soluția pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj prin respingerea cererii de ordonanță de plată, irevocabil în dosarul nr-. Se mai relevă că instanța a greșit când a considerat că există o creanță certă și lichidă, aspect care a fost confirmat prin însăși hotărârea pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul nr-.
Instanța pune în vedere reprezentantului recurentei să precizeze dacă, în condițiile în care acțiunea de fond a fost întemeiată pe dispozițiile art.595 pr. civilă mai sunt valabile aceste demersuri, respectiv dacă a fost promovată cerere de ridicare a sechestrului asigurator.
Reprezentantul recurentei arată că deși se află în substituirea avocatului titular al cauzei, din cunoștințele sale a fost formulată o astfel de cerere privind ridicarea sechestrului asigurator. Dar că nu știe cu exactitate sens în care solicită instanței acordarea unui minim răgaz pentru a se informa în acest sens.
Reprezentanta intimatei arată că din câte cunoaște nu a fost formulată o cerere privind ridicarea sechestrului asigurator. În ceea ce privește soluția pronunțată în dosarul nr- nu are cunoștință despre conținutul acesteia deoarece nu apare pe portalul instanțelor. În privința recursului solicită respingerea acestuia pentru motivele invocate prin întâmpinare.
Curtea, față de susținerile părților litigante și în raport de obiectul cauzei apreciază că se impune suspendarea cauzei și reluarea dezbaterilor la ora 13, pentru când pune în vedere reprezentantului recurentei să depună copia dispozitivului hotărârii pronunțate de către Tribunalul Comercial Cluj în dosarul -.
Curtea reia dezbaterea cauzei, fixate pentru ora 13, când la apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentei, av. - care depune copia minutei ordonanței comerciale pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-.
Reprezentantul recurentei arată că într-adevăr nu s-a formulat cerere privind ridicarea sechestrului asigurator. În privința recursului relevă instanței că înțelege să-l susțină așa cum a fost formulat, în raport și de concluzii scrise depuse. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului reține următoarele:
Prin încheierea civilă nr.73 pronunțată la data de 25.08.2009 în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluja fost admisă cererea formulată de creditoarea reclamantă SRL împotriva debitoarei SRL și în consecință a fost dispusă în favoarea creditoarei SC SRL înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitoarei SC SRL pentru recuperarea creanței în sumă de 75.806,38 euro (echivalent în lei la cursul BNR de la data achitării efective a debitului) și în sumă de 3.153,78 USD (echivalent în lei la cursul BNR de la data achitării efective a debitului); stabilită în sarcina creditoarei SC SRL obligația de a consemna cu titlu de cauțiune, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri, suma de 7.580 euro în echivalent lei la cursul BNR din data depunerii și suma de 315 USD în echivalent lei la cursul BNR din data depunerii și a fost respinsă cererea creditoarei pentru obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că din înscrisurile anexate cererii rezultă că reclamanta creditoare are o creanță exigibilă constatată prin act scris că a intentat acțiune de fond pentru obținerea unui titlu executoriu fiind astfel întrunite cerințele art.591 alin.1 pr.civ.
Cât privește cheltuielile de judecată reține instanța că în această procedură nu pot fi aplicate prevederile art.274 pr.civ. culpa debitorului urmând a fi stabilită pe calea dreptului comun.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs SRL solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii și a obligării intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea celor solicitate se arată că cererea de sechestru este inadmisibilă nefiind întrunită cerința privind dovada intentării unei acțiuni. Procedura ordonanței de plată este în primul rând o procedură specială având reguli proprii specifice și derogatorii de la normele generale care nu permit abordarea fondului litigiului și limitează probatoriul ce poate să fie administrat. În aceste condiții cererii întemeiate pe dispozițiile OUG nr.119/2007 îi lipsește o serie de elemente care să o transforme într-o acțiune.
Mai arată recurenta că reținerea instanței este greșită atunci când consideră că a existat o creanță, certă, lichidă și exigibilă. În primul rând contractul încheiat este unul cu executare succesivă care stabilește realizarea de prestații reciproce la anumite intervale de timp, astfel încât drepturile și obligațiile corelative se la momentul îndeplinirii de către fiecare parte a prestațiilor reciproce la care s-a obligat. Contractul nu consacră existența unei creanțe prin însăși semnarea și asumarea sa iar această creanță este contestată având în vedere că datorită neînțelegerilor nu a mai beneficiat de serviciile societății creditoare începând din luna iulie 2009 fapt pentru care facturile emise au mai fost acceptate. Prin urmare creditorul nu deține o creanță constatată printr-un înscris valabil care să stea ca temei pentru obținerea unei hotărâri de restituire a sechestrului asigurator.
Totodată arată recurenta că în mod greșit s-a instituit măsura asiguratorie și asupra imobilelor întrucât în raport cu obligațiile art.907 Cod comercial măsura se instituie numai cu privire la bunurile mobile ale debitorului.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului cu obligarea la cheltuieli de judecată. Astfel, se susține de intimată că reținerile recurentei cu privire la neîntrunirea cerințelor cerute de art.591 pr.civ. este nefondată întrucât cererea de emitere a unei somații de plată fundamentată pe dispozițiile OUG nr.119/2007 este o veritabilă acțiune. Faptul că somația este o procedură cu caracter special cu reguli de procedură derogatorii de la dreptul comun nu îi răpește acesteia caracterul de acțiune, aceasta și în considerarea rațiunii pentru care a fost adoptată respectiv a Directivei 2000/35/CE. Astfel atâta timp cât s-a dorit adoptarea unei proceduri rapide și eficiente pentru creditor este evident faptul că această procedură nu suprimă dreptul la instituirea unei măsuri de conservare a patrimoniului debitorului până la obținerea titlului executoriu.
Referitor la critica vizând caracterul creanței susține intimata nu poate fi primită întrucât recurenta a achiziționat un număr de 4 curse charter efectuate în fiecare miercuri în perioada 1.07.2009 - 29.07.2009 pe ruta -C-Băneasa B- sens în care a emis facturi ce trebuiau achitate conform contractului încheiat după primirea facturii.
Cu privire la instituirea sechestrului în contextul art.907 com. se arată că susținerile recurentei contravin interpretării date de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.84/2007 pronunțată în recursul în interesul legii.
Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele:
Prin demersul introductiv de instanță intimata a solicitat instanței a dispune instituirea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale recurentei până la concurența sumei de 75.806.38 euro echivalent în lei la cursul BNR de la data achitării efective a debitului și a sumei de 3.158,78 USD, precum și obligarea la cheltuieli de judecată.
Cererea a fost fundamentată în drept pe dispozițiile art.591 alin.1 pr.civ.
Potrivit art.591 alin.1 pr.civ. creditorul care nu are titlu executoriu dar a cărei creanță este constatată prin act scris și este exigibilă poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului dacă dovedește că a intentat o acțiune.
Pentru a dispune instituirea sechestrului asigurator așa cum rezultă din norma enunțată este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții respectiv creanța să fie constatată prin act scris, să fie exigibilă, să fie făcută dovada intentării acțiunii.
Cu alte cuvinte în condițiile în care nu este intentată o acțiune, sau aceasta a fost finalizată printr-o hotărâre irevocabilă de respingere, măsura sechestrului asigurator nu poate fi dispusă nefiind întrunită cerința cerută de norma enunțată de a fi o acțiune promovată a cărei dovadă se face.
Actele dosarului relevă că la momentul judecății recursului acțiunea în contextul căreia s-a pornit demersul introductiv de instanță a fost soluționată în sensul respingerii potrivit sentinței civile nr.4713/3.11.2007, hotărâre irevocabilă în contextul OUG nr.119/2007. Ori în aceste circumstanțe nu se mai poate vorbi de întrunirea cumulativă a cerințelor, nefiind întrunită cerința existenței acțiunii.
Prin urmare constatând că una dintre condiții nu subzistă că nu mai sunt întrunite cerințe cerute de art.591 alin.1 pr.civ. Curtea în temeiul art. 312.pr.civ. coroborat cu art.592 pr.civ. va admite recursul va modifica hotărârea atacată și pe cale de consecință va respinge cererea creditoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de SRL împotriva Încheierii nr.73 din 25.08.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o modifică în sensul că respinge cererea creditoarei reclamante SRL împotriva debitoarei pârâte SRL.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
-
Red./
4 ex./19.11.2009
Președinte:Maria HrudeiJudecători:Maria Hrudei, Floarea Tămaș, Eleonora Gheța
