Sechestru asigurator. Decizia 412/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr. 7525,-
DECIZIA NR. 412
Ședința publică din data de 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Marilena
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de intimații G și, ambii domiciliați în, sat-, cod poștal -, județul împotriva încheierii de ședință pronunțată în Camera de Consiliu la 20 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu petentul, domiciliat în P,-, județul P, cod poștal -.
Recurs timbrat cu 0,30 lei timbru judiciar și cu 10,00 lei taxă judiciară de timbru, potrivit chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-intimat G asistat de avocat din Baroul Prahova, recurenta-intimată reprezentată de avocat din Baroul Prahova și intimatul-petent asistat de avocat din Baroul Prahova.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că intimatul-petent a depus la dosar un memoriu.
Avocat, având cuvântul pentru recurenți, arată că a fost angajat pe data de 6.05.2009 și nu a avut timp să studieze actele și lucrările dosarului, solicitând acordarea unui nou termen de judecată.
Precizează că recurenților li s-a dat un termen de o săptămână să își angajeze un apărător, însă pe data de 1,2 și 3 mai nu s-a lucrat.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-petent, arată că este problema recurenților că au căutat tardiv un apărător care să le apere interesele și solicită respingerea cererii de amânare formulată de apărătorul recurenților.
Curtea, respinge cererea de amânare pentru studiul dosarului, formulată de apărătorul recurenților.
Avocat depune la dosar certificatul de grefă nr- eliberat de Înalta Curte de Casație și Justiție și arată că s-a formulat cerere de strămutare a prezentei cauze, precum și cerere de suspendare a judecății recursului până la soluționarea cererii de strămutare.
De asemenea, solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune acte din care rezultă că autoturismul a fost înstrăinat prin contract de vânzare-cumpărare înainte de instituirea sechestrului, precum și acte de la notariat prin care se face dovada că în zona unde se află imobilul în litigiu, prețurile nu au fost diminuate.
Avocat, având cuvântul, arată că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea cererii de strămutare și nu se poate amâna cauza până în luna octombrie 2009, când s-a stabilit termenul de soluționare a cererii de strămutare, întrucât, față de obiectul cauzei- sechestru asigurător- care se judecă de urgență, s-ar încălca dispozițiile art. 6 din convenția CEDO.
Cu privire la cererea recurenților în sensul de a se acorda un nou termen pentru a depune acte, arată că acestea au fost depuse la instanța de fond, astfel că, nu se justifică amânarea cauzei.
Curtea, respinge cererea de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea cererii de strămutare, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dispus acest lucru.
De asemenea, față de dispozițiile art. 304 pr.civilă, Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată pentru a se depune înscrisuri.
Avocat depune la dosar copie de pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3185/2007 de Biroul Notarului Public și copie de pe contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit, încheiat la 20.03.2008 și solicită să se amâne pronunțarea pentru a depune concluzii scrise.
Avocat, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, arată că autoturismul BMW a fost vândut la data de 20.03.2008, deci înainte de înființarea sechestrului, iar casa și terenul au fost ipotecate pentru obținerea unui împrumut.
În cauză, nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art. 591 pr.civilă.
Astfel, singura condiție îndeplinită, este aceea că s-a introdus acțiune în justiție, însă acest lucru nu este suficient pentru a se dispune înființarea sechestrului.
Nu s-a făcut dovada că debitorul a micșorat, prin fapta sa, asigurările date creditorului sau că există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire.
Mai arată că antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 2787/2007 nu poate reprezenta un înscris ce constată o creanță, potrivit art. 591 pr.civilă, deoarece acesta nu este semnat de recurenți.
De asemenea, antecontractul de vânzare-cumpărare nu este un înscris exigibil deoarece nu conține o înțelegere fermă cu privire la o sumă datorată și la o dată de restituire a ei.
Procura specială a fost dată numai pentru semnarea actului de vânzare-cumpărare, menționându-se că procuratorul a primit actele de proprietate alte terenului și planurile cadastrale necesare finalizării tranzacției.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a încheierii din 20 ianuarie 2009 și pe fond, respingerea cererii de înființare sechestru, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 pr.civilă și 3041pr.civilă.
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul, arată că litigiul se poartă asupra unui contract de vânzare-cumpărare pentru terenuri în valoare de opt miliarde de lei și în mod corect s-a stabilit că se impune înființarea unui sechestru asigurător.
S-a admis cererea de înființare unui sechestru asigurător asupra averii pârâților, întrucât sechestrul inițial acoperea doar 10% din valoarea totală a datoriei.
Mai arată că măsura este una temporară și nu necesită scoaterea vreunui bun din proprietatea recurenților. Prin înființarea sechestrului asigurător, intimații au garanția că recurenții nu vor înstrăina bunurile.
În cauză, sunt întrunite toate condițiile pentru admiterea cererii de înființare sechestru asigurător, întrucât creanța este certă și s-a făcut atât dovada că s-a introdus acțiune în instanță, cât și dovada că după încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare imobilul recurenților a fost ipotecat la bancă.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât prin înființarea unui sechestru asigurător, nu se produce niciun prejudiciu recurenților.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții G și, solicitând să se dispună rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare sub nr.2787/19.11.2007 de Biroul Notarului Public P, cu obligarea acestora la restituirea prețului de 202.041 Euro pe care l-au încasat la data încheierii antecontractului.
La data de 20.05.2008, reclamantul a solicitat instantei să dispună, în baza art.591 și urm. pr.civilă, înființarea sechestrului asigurător asupra averii pârâților, arătând faptul că aceștia au efectuat demersuri pentru înstrăinarea bunurilor de valoare din patrimoniul lor, astfel încât, reclamantul să nu-și poată valorifica restituirea prețului.
Prin încheierea de ședință din data de 20.05.2008, Tribunalul Prahovaa admis cererea și a dispus înființarea sechestrului asigurător asupra terenurilor proprietatea intimaților, situate în comuna, sat, încheiere irevocabilă prin decizia nr. 632/2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Ulterior, prin încheierea din 10.07.2008, Tribunalul Prahova a respins o nouă cerere de înființare a sechestrului asupra terenului de 3.386 mp și a casei de locuit, precum și a unui autoturism BMW, ca inadmisibilă, reținând că motivele invocate de petent sunt aceleași cu cele care au constituit motivele de recurs formulate împotriva încheierii inițiale.
Prin decizia nr. 5CC/5.09.2008, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul declarat de petent împotriva acestei încheieri, pe care a casat-o și a trimis- pentru soluționare pe fond, întrucât în procedura necontencioasă nu există putere de lucru judecat și nu are relevanță că motivele cererii sunt identice cu motivele invocate și în prima cerere de înființare a sechestrului asigurător.
Tribunalul Prahova, prin încheierea de ședință din data de 29 septembrie 2008, a respins ca neîntemeiată cererea, reținând că asupra bunurilor intimaților s-a instituit deja sechestru în vederea realizării creanței constatată prin antecontractul ce a făcut obiectul acțiunii în rezoluțiune, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 591 Cod procedură civilă.
Prin decizia nr. 8 CC din 11 noiembrie 2008, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul declarat de petent împotriva acestei încheieri, a casat încheierea și a trimis cauza spre rejudecare, la aceeași instanță.
În decizia instanței de control judiciar s-a arătat că încheierea pronunțată de Tribunalul Prahovaa fost judecată în ședință publică, contrar prevederilor art. 591 din Codul d e procedură civilă, ignorându-se caracterul necontencios al acesteia, prin introducerea unei asemenea cereri neurmărindu-se stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană.
S-a arătat că, în cauză, este vorba de o normă imperativă a legii iar nulitatea actului de procedură întocmit este de ordine publică.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Prahova sub nr-.
Prin încheierea de ședință pronunțată în Camera de Consiliu la 20 ianuarie 2009, Tribunalul Prahova a admis cererea formulată de petentul și a dispus înființarea sechestrului asigurător asupra imobilelor proprietatea intimaților, compuse dintr-un teren în suprafață de 3.386 mp, situat în intravilanul comunei, sat, județul și casa de locuit situată pe teren-garajul anexă acestuia, autoturismul BMW, precum și drumul de acces în suprafață de 338,28 mp.
Totodată, dispus înscrierea, de îndată, a sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor imobile, la Cartea Funciară, conform art. 593 alin. 3.pr. civilă, obligând petentul la plata unei cauțiuni de 15.000 de lei, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că petentul a făcut dovada că a intentat acțiune civilă prin care a solicitat rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2787/19.11.2007 de Biroul Notarului Public P, cu obligarea pârâților la restituirea prețului încasat, precum și a dobânzii legale, astfel că, sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 591 din Codul d e procedură civilă, creanța creditorului petent fiind constatată prin act scris și este exigibilă, astfel încât, se poate dispune înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului.
De asemenea, s-a arătat că pentru a se putea înființa sechestrul asigurător, creditorul trebuie să facă dovada că a declanșat procesul prin care tinde la realizarea creanței sale; pentru a fi îndeplinită această condiție, reclamantul trebuie să stăruie în judecată, pentru că, dacă pricina este lăsată în nelucrare, cerința impusă de art. 591 pr.civilă, nu este îndeplinită.
Totodată, reține instanța de fond, creanța petentului este constată prin act scris, dovadă fiind antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2787 din 19.11.2007de Biroul Notarului Public .
Tribunalul, în baza art. 592 alin. 2 pr. Civilă, a dispus obligarea creditorului-reclamant la plata unei cauțiuni, cu respectarea dispozițiilor art.7231alin.2 pr.civilă, în sensul că aceasta nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii.
În baza art.593 alin.3 pr.civilă, tribunalul a dispus înscrierea în Cartea Funciară, de îndată, a sechestrului asigurător instituit asupra imobilelor proprietatea intimaților, compuse dintr-un teren în suprafață de 3.386 mp, situat în intravilanul comunei, sat, județul P, casa de locuit situată pe teren, garajul anexă acestuia, autoturismul BMW, precum și drumul de acces în suprafață de 338,28 mp.
Împotriva încheierii de ședință din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, au formulat recurs intimații G și, pentru următoarele motive:
Arată recurenții că se critică soluția instanței de fond sub aspectul netemeiniciei, în sensul că soluția a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, potrivit art. 304 alin. 1 pct. 9 pr.civilă.
În dezvoltarea motivului de recurs se arată că, la examinarea cererii, instanța de fond nu a avut un rol activ în analizarea probelor deduse judecății și nici nu a avut în vedere apărările formulate de ei, ținând cont de faptul că reclamantul a solicitat, conform art. 591 alin. 3 pr.civilă, înființarea sechestrului asigurător și asupra casei în care locuiesc și a autoturismului proprietatea lor, pe motiv că valoarea terenurilor nu ar acoperi suma solicitată.
De asemenea, recurenții precizează că, potrivit art. 591 pr.civilă, trebuie îndeplinite, cumulativ, trei condiții și anume: existența unei creanțe constatate printr-un înscris și exigibilă, cel ce solicită înființarea sechestrului să facă dovada că a intentat acțiune în justiție, iar dacă creanța nu este exigibilă, se poate dispune înființarea sechestrului în cazul în care debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului ori când există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă averea.
Or, în cauza de față, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 591 pr.civilă, pentru că nu există un înscris semnat de recurenți, prin care să fie constatată creanța și care să fie exigibilă, mai ales că, reclamantul probează existența creanței printr-un antecontract semnat de un procurator, și nu de ei, fără să depună la dosar procura dată de ei pentru încheierea actului.
Apreciază recurenții că antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 2787/2007 nu poate reprezenta un înscris ce constată o creanță, potrivit art. 591 alin. 1 pr.civilă, deoarece nu este semnat de ei, nu s-a făcut dovada faptului că acel procurator avea mandat de la ei să încheie acel antecontract, iar singura condiție îndeplinită în această situație, este existența unui proces pe rol.
Recurenții precizează că reclamantul a motivat cererea de înființare sechestru pe bunurile personale, întrucât au încercat să înstrăineze bunurile, însă acesta nu a făcut nicio dovadă în acest sens, pentru că sunt de bună-credință.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot încheierii, în sensul respingerii cererii ca neîntemeiată.
La data de 19.02.2009, intimatul a formulat întâmpinare, arătând că recursul este nefondat întrucât instanța de fond a soluționat cererea de înființare sechestru asigurător, conform îndrumărilor date prin decizia de casare nr. 8CC din 11.11.2008 a Curții de APEL PLOIEȘTI, astfel că, în mod corect tribunalul a reținut că această cerere este întemeiată în raport de art. 591 pr.civilă.
De asemenea, intimatul arată că este neîntemeiată susținerea recurenților că antecontractul de vânzare-cumpărare nu reprezintă un înscris constatator al creanței, pentru că nu l-au semnat personal, deoarece acest act a fost semnat de mandatarul lor, mai ales că, aceștia au încasat suma de 202.041 EURO pentru terenurile ce fac obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare.
Precizează intimatul că recurenții nu numai că nu i-au dat asigurări că îi vor restitui suma de 202.041 EURO, dar refuză să recunoască că au această obligație contractuală, astfel încât, există pericolul ca ei să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă averea.
Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Critica recurenților sub aspectul netemeiniciei, respectiv faptul că soluția a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, conform art. 304 alin. 1 pct. 9 pr.civilă, este nefondată, întrucât, pe de o parte, art. 304 se referă la nelegalitatea hotărârii, și nu la netemeinicia acesteia.
Pe de altă parte, trebuie arătat că nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 pr.civilă, ținând cont de faptul că recurenții au arătat că instanța de fond nu a avut un rol activ în analizarea probelor deduse judecății și nici nu a avut în vedere apărările formulate de ei, întrucât acest motiv de recurs se întemeiază nu pe art. 304 pct. 9 pr.civilă, ci pe dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 pr.civilă, ce au fost abrogate prin OUG nr. 138/2000.
Se va respinge critica recurenților în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 591 pr.civilă, pe motiv că nu ar exista un înscris semnat de ei, prin care să fie constatată creanța și care să fie exigibilă, întrucât în antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2787/2007 de Biroul Notarului Public, se precizează că recurenții, prin mandatar, au primit în întregime de la cumpărătorul promitent suma de 202.041 EURO.
În același antecontract, se precizează că, în cazul în care vânzătorii promitenți nu respectă clauzele antecontractului, aceștia se obligă să restituie cumpărătorului prețul vânzării, precum și dobânda legală.
Atât timp cât nu s- încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu privire la imobilele ce fac obiectul antecontractului, iar prețul nu a fost restituit de recurenți, suma prevăzută în antecontract a devenit exigibilă.
Potrivit art. 1546 Cod Civil, mandantul este îndatorat a îndeplini obligațiile contractate de către mandatar în limitele puterilor date, astfel că, recurenții au obligația, în cazul neîncheierii contractului de vânzare-cumpărare, să restituie prețul prevăzut în antecontract.
Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 591 alin. 1 pr.civilă, întrucât, așa cum s-a mai arătat, creanța este exigibilă, este constatată printr-un antecontract de vânzare-cumpărare și intimatul-reclamant a introdus acțiune de rezoluțiune a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Mai mult, art. 591 alin. 3 pr.civilă, prevede că instanța poate încuviința sechestru asigurator chiar dacă creanța nu este exigibilă, în cazul în care debitorul a micșorat, prin fapta sa, asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă sau să-și risipească averea.
Intimatul a dovedit că recurenții încearcă să se sustragă de la urmărire și să-și ascundă averea, întrucât prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 419/16.02.2009, recurenții au înstrăinat imobilul proprietatea lor, situat în intravilanul comunei, sat, compus din 785 mp și locuința aflată pe acest teren.
De asemenea, cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3185/19.10.2007, aceeași recurenți au vândut mai multe terenuri către numitul.
Recurenții, pentru a se sustrage de la urmărirea bunurilor, și-au vândut și autoturismul, la data de 20.03.2008, astfel cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare din aceeași dată.
În ședința publică din 7 mai 2009, recurentul, la solicitarea instanței, a arătat că nu mai poate să restituie banii intimatului pentru că i-a folosit în alte scopuri.
Curtea, apreciază că sunt îndeplinite atât dispozițiile art. 591 alin. 1 pr.civilă, cât și cele prevăzute de art. 591 alin. 3 pr.civilă, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 pr.civilă, se va respinge recursul ca nefondat.
În baza dispozițiilor art. 274 pr.civilă, va obliga recurentul, către intimați, la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de intimații G și, ambii domiciliați în, sat-, cod poștal -, județul împotriva încheierii de ședință pronunțată în Camera de Consiliu la 20 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, în contradictoriu cu petentul, domiciliat în P,-, județul P, cod poștal -.
Obligă recurentul, către intimați, la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Marilena
- - - - - -
Grefier,
Red. ES
Tehnored.PJ
2 ex/12.05.2009
f- Tribunalul Prahova
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Marilena