Sechestru asigurator. Decizia 484/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 484
Ședința publică din data de 3 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
: - -
Grefier: - -
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta - SRL, cu sediul în P- județul P, împotriva încheierii pronunțată în Camera de Consiliu în data de 11 februarie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta- SRL, cu sediul în O, str. - nr. 1 județul S
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 5.00 lei potrivit chitanței nr. 81931 și timbru judiciar de 0,15 lei ce au fost anulate de către instanță și depuse la dosarul cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-pârâtă - SRL reprezentată de avocat din Baroului B, conform împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind intimata-reclamantă - SRL.
Procedura neîndeplinită cu intimata-pârâtă - SRL, dovada îndeplinirii procedurii de citare cu aceasta nefiind restituită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin serviciul registratură intimata reclamantă depune cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, față de acest aspect instanța urmând să aprecieze cu privire la îndeplinirea procedurii având în vedere faptul că intimata avea cunoștință de termenul de astăzi.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită respingerea cererii de amânare față de obiectul cererii de sechestru asigurator ce pretinde soluționarea cauzei cu celeritate.
Curtea, deliberând asupra cererii de amânare formulată de intimata reclamantă - SRL pentru acordarea unui nou termen de judecată, o va respinge având în vedere obiectul cauzei deduse judecății ce impune soluționarea cu celeritate, apreciind ca fiind îndeplinită și procedura de citare cu intimata dat fiind faptul că aceasta a depus pentru termenul de astăzi cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată.
Avocat arată în continuare că înțelege să nu mai susțină cererea de suspendare a executării încheierii din 11.02. 2008, dacă se găsesc în stare de judecată.
Curtea, luând act că în cauză nu se mai formulează alte cererii, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta prin apărătorul său, critică sentința instanței de fond sub aspectul aplicării greșite a dispozițiilor art. 591 alin. 1 Cod proced. civilă, susținând că, pretinsa creanță trebuia să fie constatată prin act scris. În acest sens neexistând niciun act al celor două părți din care să rezulte că ar exista obligația de plată a recurentei față de.
Susține totodată că instanța de fond a admis cererea de sechestru a reclamantei în absența unor probe din care să rezulte necesitatea unei astfel de măsuri, creanța pretinsă de reclamantă nefiind certă și lichidă.
Față de cele învederate solicită admiterea recursului, modificarea încheierii din data de 11.02.2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în sensul respingerii cererii de sechestru asigurator ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, creditoarea - SRL a solicitat în baza disp.art. 3588, 391 și urm. proc. Civ. fără citarea debitoarei - SRL, instituirea sechestrului asigurator asupra magazinului de tip Plus, situat în Reșita, str. - nr. 34, nr. cadastral 3603 judetul C-S, bun care se găsește în proprietatea pârâtei.
În motivarea cererii, creditoarea arată că în calitatea sa de anteprenor și debitoarea în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de antrepriză nr. 435 în vederea executării magazinului de tip plus situat în Reșita.
În baza procesului-verbal de receptie, mai arată reclamanta, la terminarea lucrărilor, ea, în calitate de creditoare, a predat magazinul debitoarei însă aceasta nu a înțeles să plătească lucrarea efectuată, situație care dus la declanșarea procedurii arbitrale de recuperare a debitului în cuantumul de 181. 629,2 euro plus TVA.
Întrucât există pericolul ca debitoarea să înstrăineze bunurile urmăribile și astfel debitul să nu poată fi recuperat, creditoarea reclamantă solicită indisponibilizarea magazinului prin aplicarea unui sechestru asigurator.
Desi s-a dispus soluționarea cauzei fără citarea părților, debitoarea a depus la dosar note scrise prin care invocă excepția necompetenței materiale a instanțelor judecătorești în soluționarea acesteia, invocând dispozițiile art.17, 592 alin. 1 proc. civ. și Cap. XIII paragraful 6 din Contractul de antepriză, iar pe fond solicită respingerea cererii, contestând creanța și faptul că aceasta ar fi certă, lichidă și exigibilă, condiție necesară pentru înființarea unui sechestru asigurator.
Soluționând cererea, Tribunalul Prahova, prin încheierea dată în camera de consiliu în data de 11 februarie 2008, respins exceptia necompetenței materiale a instanțelor judecătoresti în soluționarea cererii invocată de debitoare, a admis
cererea reclamantei și a dispus înființarea unui sechestru asigurator asupra magazinului de tip Plus situat în Reșița,-, nr. cadastral 3603, județul C- S, proprietatea debitoarei și, în conformitate cu art. 593
alin. 3 proc. civ. a dispus înscrierea de îndată a sechestrului asigurator în Cartea funciară.
Prin aceeași încheiere s-a fixat cauțiune în sumă de 19.000 euro în echivalent lei, urmând a fi depusă în termen de 14 zile de la comunicare, conform art. 529 alin. 2 proc. civ.
Pronunțând această soluție instanța de fond a reținut că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 591 alin. 1 proc. Civ. privind condițiile înființării sechestrului și 7231alin. 2 din același act normativ referitoare la cuantumul cauțiunii.
Astfel, reține instanța de fond, reclamanta creditoare a făcut dovada creanței sale exigibile constatată prin înscris împotriva debitoarei, reprezentată de contractul de antrepreză, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 1/2006 și contractul de locațiune pentru spații comerciale încheiet de debitoare în calitate de locator și societatea Plus România -, în calitate de locatar, precum și a faptului că pe rolul instanței arbitrale, între părti există înregistrată o acțiune în pretenții pentru această creanță.
Referitor la cauțiune retinut că suma ce trebuie depusă de creditoarea reclamantă este de 19.000 euro, fiind apreciată de către instanță potrivit art. 723 ind. alin. 2 proc. civ.
Impotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Prahovaa declarat recurs debitoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea în tot acesteia și pe fond respingerea cererii de înființare a sechestrului asigurator.
În susținerea recursului, debitoarea arată că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiile art. 591 alin. 1 proc. civ. deoarece creanța pretinsă de reclamantă nu este constatată printr-un act scris, așa cum cere textul enunțat pentru a fi posibilă admiterea unei cereri de sechestru.
Nu există, arată recurenta, niciun act al celor două părți din care să rezulte că ar exista o obligație de plată din partea sa față de reclamantă, în cuantum de 181.629, 2 euro. Singurul înscris fiind contractul de antrepriză care nu face această dovadă.
O altă critică invocată de către recurentă este faptul că instanța de fond nu a respectat dispozițiile art 591 alin. 2 proc. civ. în sensul că atunci când creanța nu este constatată printr-un act scris, instituirea sechestrului este condiționată de depunerea unei cautiuni de din valoarea pretențiilor creditoarei.
Cum suma pretins datorată de creditoare este de 181.629, 2 euro, cauțiunea ce trebuia plătită era de 90.814,6 euro și nu 10% cum a fixat instanța.
Mai arată recurenta, că în cauză creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, cea invocată de către reclamantă fiind eronat calculată, deoarece în cea mai parte sumele datorate în baza contractului de antrepriză au fost plătite.
Instituirea sechestrului este o măsură greșită, susține recurenta, si pentru faptul că nu există nicio dovadă care să conducă la ideea că nu va satisface pretențiile creditoarei în situația în care acestea vor fi dovedite.
Curtea, analizând încheierea pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurentă, având în vedere actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale în materie, constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art. 591 alin. 1 proc. civ. creditorul care nu are titlu executoriu dar a cărui creanță este constatată prin act scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului dacă dovedește că a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni fixată de către instanță.
Față de dispozitiile legale sus-citate pe care instanța de fond le-a avut în vedere la admiterea cererii, criticile formulate de recurentă sunt nefondate.
Astfel, creanța invocată de debitoare rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv contractul de antrepriză generală pentru lucrări ii, tariful paușal global al lucrărilor convenite de părți, termenul de execuție al acestora și modalitatea de plată prin emiterea unor facturi parțiale și o factură finală după încheierea procesului-verbal de recepție finală care în cauză s-a realizat prin cel înscris sub nr. 1/2006.
Un alt înscris prin care rezultă că lucrarea a fost executată este contractul de locațiune pentru spațiile comerciale încheiat între debitoarea recurentă si Societatea Plus România SRL în calitate de locatar, având ca obiect spațiul comercial construit în baza contractului de antrepriză încheiat între părți.
Referitor la caracterul creanței cum că aceasta nu ar fi certă, lichidă și exigibilă, textul art. 591 proc. civ. nu cere decât condiția ca aceasta să fie constatată printr-un act scris și să fie exigibilă, caractere care rezultă, așa cum s-a arătat și mai înainte, din procesul-verbal de recepție finală și situația de plată încheiată la 1.12.2005.
De altfel, fiind o măsură provizorie, instanța nu a fost investită cu soluționarea fondului cauzei, respectiv a cuantumului sumei pe care reclamanta o are de încasat de la recurenta- pârâtă, în această cerere instanța de fond a verificat numai îndeplinirea condițiilor necesare înființării sechestrului ca o măsură de conservare a bunurilor și indisponibilizare a acestora.
Nici critica referitoare la cuantumul cauțiunii nu este întemeiată, deoarece instanța a procedat corect atunci când a făcut aplicarea dispozițiilor art. 723 ind. 1C.proc. civ. întrucât chiar textul art. 591 alin. 1 din același act normativ face această trimitere.
Față de toate considerentele de mai înainte, Curtea, în raport cu art. 312 alin. 1 proc. civ. va respinge recursul declarat de debitoare, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta - SRL, cu sediul în P- județul P, împotriva încheierii pronunțată în Camera de Consiliu în data de 11 februarie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta- SRL, cu sediul în O, str. - nr. 1 județul S
. //.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. AU
dact MC
2 ex/15.04.2008
f- Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
