Sechestru asigurator. Decizia 541/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.541
Ședința publică de la 07.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru
JUDECĂTOR 2: Alecsandrina Rădulescu
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă -, împotriva încheierii din data de 04.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă IMPORT-EXPORT ROMANIA
Constituirea completului de judecată are loc în condițiile prevăzute de art.98 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr.387/2005 a Plenului modif. prin includerea d-nei judecător din planificarea de permanență, ca urmare a eliberării din funcția de magistrat prin pensionare a doamnei judecătoare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă prin avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr.58710/2009 și intimata-pârâtă prin avocat care depune la dosar împuternicirea avocațială nr.36/2009.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prin Serviciul Registratură la data de 06.04.2009 intimata-pârâtă a depus la dosar concluzii scrise și împuternicirea avocațială nr.36/03.04.2009.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciind cauza în stare de judecată.
Intimata-pârâtă, prin avocat, învederează faptul că la împuternicirea avocațială se află atașată și dovada cheltuielilor de judecată, respectiv chitanța nr.168/06.04.2009. Totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, solicită admiterea recursului, întrucât sentința recurată este netemeinică și nelegală. Învederează că, instanța de fond a respins cererea de instituire a sechestrului asigurător reținând faptul că societatea reclamantă nu are înscrisuri constatatoare ale creanței, precum și faptul că nu sunt îndeplinite condițiile disp. art.591 pr.civ. În ceea ce privește susținerile referitoare la faptul că reclamanta nu are înscrisuri constatatoare, apreciază că aceste susțineri sunt nefondate având în vedere că la dosarul de fond există depus contractul de furnizare card. Învederează faptul că, societatea reclamantă a emis și transmis facturile către societatea pârâtă astfel cum este prevăzut în contract. În ceea ce privește faptul că facturile emise de reclamantă nu poartă semnătura părților, învederează faptul că această obligație nu este prevăzută nici de Codul fiscal și nici Codul d e procedură fiscală. Cu privire la susținerile pârâtei în sensul că facturile nu au fost însușite, consideră că aceste susțineri sunt total greșit având în vedere că facturile au fost transmise prin poștă către pârâtă. În ceea ce privește faptul că nu se poate stabili cuantumul creanței, învederează că nu aveau cum să prefigureze la semnarea contractului card cuantumul creanței. Mai arată că acest contract de furnizare livrare card reprezintă doar baza pentru alimentare și emitere facturi și nu aveau cum să prefigureze valoarea și întinderea creanței. Cu privire la faptul că nu sunt îndeplinite disp. art.591 pr.civ. consideră nefondate aceste susțineri având în vedere că există constatată creanța printr-un înscris, respectiv contractul de furnizare card și facturile, iar creanța este exigibilă întrucât facturile au fost emise și au fost recepționate de pârâtă. Mai mult decât atât, învederează faptul că aceste facturi nu au fost contestate de către pârâtă. Totodată, învederează faptul că există la dosar dovada că pârâta a achitat o parte din facturi. Cu privire la susținerile pârâtei că această creanță nu are caracterul cert, învederează faptul că prezenta cauză se judecată cu privire la un sechestru asigurător și nu fondul cauzei. Menționează faptul că până la acest moment nu a fost soluționat fondul cauzei. Arată că a făcut dovada că bunurile societății pârâte, respectiv stația de benzină și terenul sunt ipotecate, existând un risc real ca, în cazul în care se va soluționa favorabil ordonanța de plată, societatea pârâtă să fie în imposibilitatea de a plăti sau reclamanta în imposibilitatea de a executa silit societatea pârâtă. Solicită admiterea recursului și pe cale de consecință instituirea măsurii sechestrului asigurător, fără cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă, prin avocat, solicită respingerea recursului, considerând hotărârea recurată ca fiind temeinică și legală. Învederează că din susținerile orale ale apărătorului recurentei, în sensul că nu se poate stabili cuantumul creanței, rezultă faptul că această creanță nu este certă. Mai arată că se face o confuzie între instituțiile dreptului, respectiv între instituțiile sechestrului asigurător. Astfel față de împrejurarea că cererea de sechestru asigurător a fost formulată în temeiul art.591 alin.1 pct.1 pr.civ. care impune condiții stricte de care instanța de judecată este legată, instanța nu poate institui sechestrul asigurător pe disp. art.591 alin.1 pct.2 pr.civ. astfel cum s-a susținut oral la acest termen de judecată, dacă cererea a fost formulată în temeiul disp. art.591 alin.1 pct.1 pr.civ. Învederează faptul că nu s-a făcut dovada condițiilor impuse de disp. art.591 alin.1 pct.1 pr.civ. respectiv creanța nu este certă. Mai arată că, nu a regăsit în practica judiciară nici o hotărâre prin care să se fi admis o cerere de instituire a sechestrului asigurător întemeiată pe disp. art.591 alin.1 pct.1 pr.civ. în care să fie făcută dovada sau nu că s-a înaintat o acțiune pe fondul cauzei ci doar pe procedura necontencioasă. Învederează că somația de plată este o procedură necontencioasă în care instanța nu verifică decât înscrisurile depuse de părți și susținerile acestora. Menționează faptul că nu a fost recunoscută creanța, aceasta fiind contestată. Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, în replică, față de susținerile apărătorului intimatei-pârâte privind existența unei somații de plată, învederează că este vorba de o ordonanță de plată. De asemenea, învederează faptul că a întemeiat acțiunea pe disp. art.591 pr.civ. și nu a precizat care alienat și care punct. Or, în disp. art.591 pr.civ. se vorbește de intentarea unei acțiuni, nu se menționează că acea acțiune trebuie să judece fondul sau că trebuie să fie necontencioasă. Totodată, depune la dosar jurisprudență pe caracterul cert al creanței.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra cererii de recurs de față,
Deliberând constată că, prin încheierea de la 04.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- a fost respinsă cererea formulată de reclamanta - - 24 SRL B privind instituirea unui sechestru asigurator asupra imobilului situat în A, localitatea, nr.525 și asupra tuturor bunurilor mobile aflate pe/în imobilul menționat, proprietatea debitoarei sale - Import-Export România SRL, motivat de faptul că, nu s-a probat existența unor înscrisuri constatatoare a unei creanțe, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.591 Cod procedură civilă.
Împotriva încheierii precitate a formulat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului și instituirea măsurii sechestrului asigurator, cu cheltuieli de judecată.
Se susține că, potrivit art.155 alin.6 Cod fiscal semnarea și ștampilarea facturilor nu sunt obligatorii. Altfel, facturile au fost expediate prin poștă cu confirmare de primire plata urmând a se face prin virament bancar cum rezultă din cuprinsul facturilor la rubrica "Expediția facturii", facturi depuse la dosar în duplicat.
În fine, adresa de expediere a facturilor și coordonatele bancare rezultă și din contractul de furnizare prin card, nr.-. Recurenta descrie procedura de achiziționare a combustibilului și arată că în parte pârâta a plătit din datorie.
Art.591 Cod procedură civilă nu condiționează sechestrul de acceptarea facturilor / creanței de către pârât, relevând doar ca, creanța să fie constatată printr-un act scris, ceea ce în speță constatarea s-a făcut prin facturi, lista de alimentare card, cât și prin card, adică, prin acte scrise. De altfel, intimata nu a contestat facturile și listele de alimentare card. În contractul de furnizare sunt menționate facturarea și condițiile de facturare.
În concluzie, raportat la art.155 alin.6 Cod fiscal, facturile emise de recurentă reprezintă înscrisuri constatatoare ale creanței.
În facturi se menționează numărul clientului care de fapt este același cu numărul de contract precitat și chiar dacă nu evidențiază existența unei creanțe acesta constituie izvorul relațiilor contractuale dintre părți.
Recurenta susține în concluzie că a probat faptul că, creanța este constatată printr-un act scris și este exigibilă. Altfel recurenta a dovedit că a intentat acțiune având ca obiect realizarea creanței.
În drept se invocă art.592 alin.2 Cod procedură civilă.
S-au depus înscrisuri în copie.
Intimata a depus concluzii scrise.
Recurenta și la termenul de azi a depus înscrisuri în copie.
Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză, Curtea reține că recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos.
Din cererea introductivă de instanță rezultă că recurenta a invocat în drept prevederile art.591 și următoarele Cod procedură civilă.
Or, recurenta trebuia să precizeze și alineatul din art.591 Cod procedură civilă întrucât, cele trei alineate ale acestui text de lege prevăd condiții diferite.
Acest alineat a rezultat însă din motivarea în fapt în sensul că, creanța recurentei ar îndeplini condițiile prevăzute de art.591 alin.1 Cod procedură civilă întrucât, este constatată printr-un act scris, este exigibilă și a fost intentată acțiune având ca obiect realizarea creanței.
Ca urmare instanța de fond, se referă tot în motivarea în fapt la art.591 alin.1 Cod procedură civilă întrucât, în drept indică doar generic art.591 Cod procedură civilă.
Oricum în recurs față de prevederile art.316 Cod procedură civilă, cu referire la art.3041Cod procedură civilă și art.294 Cod procedură civilă nu se poate schimba cauza juridică.
Și atunci analizând criticile aduse hotărârii recurate prin prisma art.591 alin.1 Cod procedură civilă Curtea reține că facturile reprezintă documente de plată.
Tot astfel nu se contestă că relațiile contractuale dintre părți pot fi relevate de contractul de furnizare prin card nr.-, facturi și listele de alimentare card dar, aceste înscrisuri nu fac dovada că, ar fi considerate înscrisuri constatatoare ale creanței pentru suma de 1.298.091,83 lei.
Practic, din pipăirea fondului cauzei, Curtea nu a putut aprecia asupra certitudinii și exigibilității creanței.
În concret, presupusul rest de debit nu a putut fi identificat în care dintre înscrisuri este inserat pentru a constata dacă creanța în sumă de 1.298.091,83 lei este sau nu constatată printr-un act scris, cât și dacă este exigibilă.
De altfel recurenta nu a arătat acest fapt nici în cererea introductivă de instanță, nici în cererea de recurs.
Din această perspectivă Curtea reține că, în speță nu s-a probat incidența dispozițiilor art.591 (1) Cod procedură civilă iar, despre incidența dispozițiilor art.591 (2) Cod procedură civilă nu se poate discuta cum deja s-a expus, cât și pentru că ar fi fost obligatorie cauțiunea.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în baza art.312 (1) Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta - - 24 SRL B, împotriva încheierii din data de 04.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - Import-Export România SRL, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
Grefier,
Red.Jud. - 4.05.2009
Tehnored. - 7.05.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisacaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru, Alecsandrina Rădulescu
