Sechestru asigurator. Decizia 845/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 845
Ședința publică din 14 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mircea Boar
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Europe BV, cu sediul ales la Societatea civilă de avocați " & " în B,-, Complexul, Corpul B, parter,. 2 împotriva încheierii din data de 30 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, privind pe debitoarea intimată, cu sediul în A,-,. 2.
La apelul nominal se prezintă avocat, pentru debitoarea intimată, lipsă fiind creditoarea recurentă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează faptul că recurenta creditoare Europe BV a depus prin registratura instanței note scrise și răspuns la întâmpinare.
Reprezentantul debitoarei intimate arată că nu solicită termen pentru studiul notelor scrise și a răspunsului la întâmpinare astfel că nefiind formulate alte cereri se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul debitoarei intimate solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
După închiderea dezbaterilor dar înainte de ridicarea ședinței de judecată se prezintă pentru creditoarea recurentă, avocat, cu delegație de substituire a avocatului și solicită redeschiderea dezbaterilor.
Instanța având în vedere acordul reprezentantului debitoarei intimate încă prezent, redeschide dezbaterile în cauză și după ce reprezentanta creditoarei recurente depune copia minutei sentinței comerciale nr. 1.911 din 29.09.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, nefiind formulate alte cereri acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul instituirii sechestrului asigurator fără plata vreunei cauțiuni, prin respingerea excepției invocată de pârâtă, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxe de timbru și onorariu de avocat, deși nu poate indica cuantumul onorariului.
Reprezentantul debitoarei intimate arată că își menține concluziile de respingere a recursului.
CURTEA
Constatând că prin încheierea din data de 30 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arads -a respins cererea formulată de creditorul Europe BV împotriva debitorului pentru instituirea sechestrului asigurator asupra bunului imobil înscris în CF nr. 72405 A, stabilindu‑se că cererea este inadmisibilă în situația în care nu s‑a achitat cauțiunea, potrivit celor dispuse de instanță prin încheierea din data de 9 iulie 2008,
Având în vedere că societatea creditoare, declarând recurs împotriva încheierii din data de 9 iulie 2008 și apoi a încheierii din data de 30 iulie 2008, solicitat în mod identic și cu aceeași motivare, modificarea în parte a încheierii atacate, respectiv instituirea sechestrului asigurator fără plata vreunei cauțiuni, sau dacă totuși se consideră necesară, să se reducă cuantumul acesteia la un nivel rezonabil, arătând că:
Motivul de recurs pe care îl invocă se circumscrie art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, respectiv hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu aplicarea greșită a legii;
Creanța se circumscrie ariei de aplicabilitate a art. 591 alin. 2 Cod procedură civilă întrucât este constatată printr-un act scris, respectiv contractul de creditare anexat la cererea de sechestru și pe care îl reiterează o dată cu prezenta cerere de recurs, precizând că întreaga sumă pretinsă de la pârâtul debitor este solicitată în baza prevederilor acestui contract, atât debitul principal, cât și dobânda aferentă;
Instanța de judecată nu este ținută a obliga la plata unei cauțiuni în cuantum de J din suma datorată, ci poate, în baza art. 591 alin. 1 din Codul d e procedură civilă să instituie sechestrul obligând la plata unei cauțiuni în cuantumul pe care îl consideră oportun sau chiar fără plata vreunei cauțiuni;
Solicită a se lua în considerare faptul că debitoarea a început să-și înstrăineze proprietățile de îndată ce a început demersurile pentru recuperarea creanței, fapt pe care l-a demonstrat cu extrasele de Carte Funciară;
Art. 907 și art. 908 Cod comercial impun instituirea sechestrului cu plata unei cauțiuni numai dacă sechestrul asigurator s-ar pune asupra "averii mobile" a debitorului și nu asupra unui imobil, situație în care reglementările menționate nu sunt aplicabile;
Valoarea cauțiunii stabilită de instanța de fond este disproporționat de M față de suma reclamată prin cererea de chemare în judecată și pagubele pe care debitoarea le‑ar putea suferii prin instituirea nejustificată a sechestrului asigurator, situație care impune a se dispune instituirea sechestrului fără plata vreunei cauțiuni, sau dacă totuși se consideră necesară, să se reducă cuantumul acesteia la un nivel rezonabil și care să nu prejudicieze creditorul în ipoteza în care valoarea cauțiunii solicitate este egală cu debitul principal, situație nu ar face decât să fundamenteze susținerile conform cărora investițiile străine în România sunt nedorite, iar protecția oferită de justiție insuficientă.
Văzând că debitoarea intimată a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului împotriva încheierii din 9 iulie 2008 arătând că potrivit art. 592 alin. 2 Cod procedură civilă, este susceptibilă de a fi atacată cu recurs numai încheierea prin care instanța se pronunță asupra cererii de sechestru asigurator, respectiv încheierea din 30 iulie 2008,
Că reclamanta nu a depus înscrisul în care pretindea că ar constata creanța pentru garantarea căreia solicită instituirea sechestrului asigurator ci a prezentat o fotocopie după o traducere după o altă fotocopie care nu este certificată sau contrasemnată pe nici una din paginii și nu conține nici o semnătură a vreunei părți sau a traducătorului, document care nu îndeplinește condițiile pentru a fi caracterizat ca "înscris" în sensul art. 1176 și următoarele Cod civil,
Că pretinsul motiv de fapt pe care se întemeiază cererea de sechestru, acela că debitoarea și-ar înstrăina proprietățile pentru a obstrucționa recuperarea creanței de către reclamantă este fals, vânzarea de imobile fiind activitatea sa economică principală, în documentul pe care reclamanta îl depune la dosar făcându‑se de altfel mențiunea că împrumutul poate realiza operațiunii de vânzare și cesionare a imobilelor în cadrul operațiunilor normale proprii afaceri,
Că dacă s-ar institui sechestrul solicitat asupra imobilelor, societatea debitoare nu ar fi în măsură să își onoreze obligațiile contractuale față clienți, de predare a imobilelor, prejudiciul în acest caz constând în neîncasarea prețului imobilelor, plus obligarea la penalități de întârziere, un al doilea efect probabil fiind împiedicarea funcționării societății și intrarea în faliment a acesteia.
Reținând că prin încheierea din 9 iulie 2008, prima instanță, fără a se pronunța asupra cererii de aplicare a sechestrului asigurator, a stabilit cuantumul cauțiunii astfel că aceasta se atacă odată cu fondul, respectiv încheierea din data de 30 iulie 2008, potrivit art. 299, raportat la art. 282 Cod procedură civilă,
Că înscrisul invocat în susținerea cererii constă în traducerea din limba engleză a unui document prezentat în fotocopie în care se consemnează un acord de credit între părți din care, în esență, rezultă că împrumutatul poate împrumuta de la împrumutător, în baza contractului respectiv, suma maximă de 1.375.000 dolari SUA, retragerea sumei dorite urmând a se face pe baza unor notificări adresate împrumutătorului,
Considerând pe de o parte că din înscrisul menționat rezultă dreptul împrumutatului de a accesa împrumutul în limita convenită și nu însăși dreptul de creanță al împrumutătorului născut în urma retragerilor cu privire la care nu s‑a furnizat nici un înscris,
Că această situație atrăgea aplicarea dispozițiilor cu caracter general ale art. 591 alin. 2 Cod procedură civilă prin care s‑a extins sfera de aplicare a dispozițiilor art. 907 și 908 Cod comercial, fără de care aplicarea sechestrului asupra bunurilor imobile nici nu ar fi fost posibilă și că textul de lege menționat implica necesitatea plății unei cauțiuni în cuantum de J din valoarea reclamată,
Că pe de altă parte, în condițiile în care în prezent, potrivit chiar susținerilor recurentei și înscrisului depus de către aceasta, creditoarea se află în posesia unei hotărâri judecătorești executorii pentru creanța a cărei executare pretinde aoa sigura, măsura asiguratorie este lipsită de interes deoarece există un titlu ce poate fi pus în executare,
Că, în consecință, recursul fiind neîntemeiat, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie respins,
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă și faptul că debitoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată iar creditoarea fiind căzută în pretenții, nu este îndreptățită la cheltuielile solicitate,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Europe BV, cu sediul ales la Societatea civilă de avocați " & " în B,-, Complexul, Corpul B, parter,. 2 împotriva încheierii din data de 30 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, privind pe debitoarea intimată, cu sediul în A,-,. 2.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 30 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /Dact.
2 ex./16.10.2008
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător
Președinte:Mircea BoarJudecători:Mircea Boar, Csaba Bela Nasz, Maria