Somație de plată. Decizia 1482/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1482/2009
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 3: Delia Marusciac
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea - SRL împotriva încheierii comerciale nr.169 din 15 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, privind și pe intimata-debitoare - SRL, având ca obiect somație de plată - recurs la încheierea de declinare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat în substituirea avocatului titular pentru recurenta - SRL, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul declarat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar mobil în valoare de 0,3 lei.
Reprezentanta recurentei depune la dosar împuternicirea avocațială și delegația de substituire și arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, curtea, după deliberare, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii atacate, fiind dată cu aplicarea greșită a legii și trimiterea cauzei spre judecare Tribunalului Comercial Cluj. În motivare, arată că valoarea obiectului cererii de emitere a somației de plată depășește 100.000 lei, ceea ce atrage competența de soluționare a Tribunalului Comercial, conform art. 2 alin 1 lit. a pr.civ. și nu a judecătoriei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin încheierea comercială nr. 169 din 15 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Comercial Cluj de soluționare a cererii formulate în baza OUG nr.119/2007, excepție invocată din oficiu și în consecință s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de creditoarea - SRL, în contradictoriu cu debitoarea - SRL.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 24 decembrie 2008, creditoarea - SRL a chemat-o în judecată pe debitoarea - SRL, solicitând instanței ca, pe cale de ordonanță, să fie somată debitoarea să-i achite, în termen de 10 zile, echivalentul în lei la data plății a sumei de 24.800 Euro, compusă din 4.500 Euro contravaloare lucrări executate, facturate și neachitate, 20.30 Euro daune compensatorii prevăzute în convenția părților, precum și penalități de întârziere de 0,10% pe zi pe primele 10 zile de întârziere și de 0,50% pe zi pentru perioada scursă începând cu cea de-a 11-a zi până la îndeplinirea obligațiilor de plată. Totodată, s-a solicitat obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu prezentul dosar și procedura concilierii.
În motivarea cererii creditoarea a susțiut că a încheiat la data de 19 martie 2008 cu debitoarea un contract de vânzare-cumpărare și execuție de lucrări, valoarea lucrărilor stabilite contractual fiind de 43.500 Euro și că debitoarea a emis o comandă pentru prima construcție din cele trei la care urmau să fie executate lucrări de construcții, a achitat un avans de 10.000 euro și a rămas o restanță de 4.500 Euro pe care nu a achitat-o, deși creditoarea a executat lucrările și a notificat-o în repetate rânduri în vederea încasării sumei.
Totodată, creditoarea a susținut că debitoarea datorează și penalități de întârziere stabilite contractual, penalități care până la data redactării cererii se ridică la suma de 5.895 Euro. Pentru faptul că debitoarea a renunțat la executarea lucrărilor contractate cu creditoarea pentru celelalte două construcții, se solicită daune compensatorii la valoarea stabilită contractual.
În ședința publică din data de 15 ianuarie 2009, instanța, din oficiu, raportat la disp. art.2 pct.1 lit.a coroborat cu prev. art.1 pct.1 pr.civ. ținând cont și de disp. art.158 și art.137 alin.1 pr.civ. și prev. art.5 din OUG nr.119/2007, conform cărora cererea privind creanța de plată a prețului se depune la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță, a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cererii raportat la cuantumul pretențiilor deduse judecății.
Astfel, s-a reținut că, la data formulării cererii de chemare în judecată, 24 decembrie 2008, paritatea leu/euro stabilită de BNR era de 1 euro=3,9649 lei.
Întrucât pretențiile cuantificate formulate de creditoare raportat la care se stabilește competența instanței de soluționare a cauzei sunt în sumă de 24.800 Euro, ceea ce echivalent în lei reprezintă 98.329,52 lei, instanța a apreciat că judecătoriei îi revine competența să soluționeze în primă instanță litigiul, întrucât acesta are o valoare sub 1 miliard lei vechi.
Deoarece asupra fondului cererii dedus judecății, raportat la valoarea obiectului prezentului dosar, este chemată să se pronunțe judecătoria, întrucât aceasta soluționează cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare sub 1 miliard lei vechi și asupra cererii având ca obiect emiterea somației de plată în cadrul procedurii reglementate de OUG nr.119/2007 competența revine aceleiași instanțe.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea - SRL C-N solicitând admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre judecarea Tribunalului Comercial Cluj.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea arată că, hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Prin cererea pentru emiterea ordonanței care să cuprinsă somație de plată a solicitat ca instanța să oblige debitoarea pârâtă - SRL la plata sumei de 24.800 Euro, din care 4500 Euro reprezentând valoarea lucrărilor executate iar 20.300 Euro daune compensatorii, precum și la plata penalităților de întârziere de 0,10 % pe zi pe primele 10 zile de întârziere și de 0,50 % pe zi pentru perioada scursă din cea a 11-a zi până la îndeplinirea obligațiilor de plată, conform clauzelor cuprinse la art. 20 din contractul nr. 2118/19 martie 2008.
În cerere a făcut precizări cu privire la penalitățile aferente sumei de 4500 Euro sunt în suma de 5895 Euro iar cele aferente sumei de 20.300 Euro sunt în suma de 10.759 Euro.
Din cele ce preced rezultă că suma totală ce forma obiectul cererii la data introducerii ei era de cel puțin 41.454 Euro, suma care reprezenta mai mult de 100.000 lei, dacă se are în vedere cursul Euro-Lei din data introducerii cererii (3.9649 lei pentru 1 euro conform BNR la data de 24 decembrie 2008).
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a art. 3041Cod procedură civilă curtea reține următoarele:
La data de 24 decembrie 2008 reclamanta - SRL C-N a formulat la Tribunalul Comercial Clujo cerere în baza OUG nr. 119/2007 pentru emiterea unei ordonanțe care să cuprindă somația de plată a debitoarei - SRL C-N, pentru suma de 24.800 Euro, din care 4500 Euro reprezentând valoarea lucrărilor executate, iar 20.300 Euro daune compensatorii, la care s-au adăugat penalități de întârziere de 0,10 % pe zi pentru primele 10 zile de întârziere și de 0,50 % pe zi pentru perioada scursă din cea de a 11-a zi, până la îndeplinirea obligațiilor de plată.
În cuprinsul cererii creditoarea a cuantificat aceste penalități de întârziere, arătând că, până la data redactării acțiunii, penalitățile aferente sumei de 4500 Euro sunt de 5895 Euro, iar cele aferente sumei de 20.300 Euro, totalizează 10.759 Euro.
Întrucât din adunarea sumelor de bani pretinse prin cerere rezultă o sumă de peste 100.000 lei, potrivit art. 2 pct 1 lit a Cod procedură civilă, raportat la art. 5 din OUG nr. 119/2007 se va reține că soluționarea cererii pentru emiterea ordonanței de plată a acestei sume de bani revine în competența de primă instanță a Tribunalului Comercial Cluj.
În consecință, în temeiul art. 312 alin 5 Cod procedură civilă recursul creditoarei se va admite, iar încheierea comercială nr. 169 din 15 ianuarie 2009 Tribunalului Comercial Cluj va fi casată, cu trimiterea cauzei pentru continuarea judecății, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea - SRL C-N împotriva încheierii comerciale nr.169 din 15 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății, Tribunalului Comercial Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./27.04.2009
Jud.fond.-
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Liviu Ungur, Delia Marusciac
