Somație de plată. Decizia 649/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA Nr. 649

Ședința publică de la 16 Aprilie 2009

PREȘEDINTE: Tudora Drăcea

JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen

JUDECĂTOR 3: Mariana Moț

Grefier: -

Pe rol, judecarea recursului declarat de creditorul G împotriva sentinței nr.118/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare

SC SRL

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul creditor prin avocat, lipsind intimata debitoare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, avocat pentru recurentul creditor, a depus împuternicire avocațială, dovada achitării taxei de timbru și copia xerox a unui certificat de înregistrare fiscală.

Avocat pentru recurentul creditor, a solicitat admiterea recursului, conform motivelor scrise, fără cheltuieli de judecată, învederând că potrivit art.10 pct.4 proc.civ. în afară de instanța domiciliului pârâtului, în cererile privitoare la obligații comerciale, mai este competentă și instanța locului unde obligația a luat naștere sau aceea a locului plății.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin sentința nr.118/20 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Dolj - Secția Comercială admis excepția de necompetență teritorială invocată de pârâta SC SRL și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pentru a se pronunța astfel, s-a avut în vedere că potrivit art.7 alin. 1. proc. civ. cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal.

Obiectul contractului din care decurg drepturile și obligațiile reciproce ale părților îl constituie "organizarea, conducerea și gestionarea activității" societății, pe baza criteriilor stabilite de părți, în cuprinsul contractului nefiind prevăzut un alt loc de executare a obligațiilor contractuale, pentru a fi incidentă în speță competența alternativă prev. de art. 10 proc.civ. Cum sediul pârâtei este în B s-a considerat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 7alin.1 pr.civ. cu privire la competența teritorială de soluționare a cauzei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditorul G, considerând-o nelegală, invocând în drept dispozițiile art.10 pct.1 și 4 și art. 158 alin. 3 proc. civ.

Prin motivele de recurs s-a arătat că locul prevăzut în contractul dintre părți pentru executarea obligațiilor este C și nu o altă localitate din țară pentru a atrage o altă competență, iar suma de plată stabilită prin procesul- verbal de conciliere își are izvorul tocmai în acest contract de management.

Din art. 4 al Contractului de management referitor la drepturile și obligațiilor părților, litera b) privind obligațiile managerului, rezultă că acest contract a fost încheiat doar pentru punctul de lucru situat în C, unde societatea intimată desfășoară o activitate de sine stătătoare și independentă față de cea desfășurată în B și are cod de înregistrare fiscală distinct de cel al societății.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și a hotărârii recurate, Curtea reține următoarele:

Potrivit art.7 alin. 1. proc. civ. cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal.

Cererea se poate face și la instanța locului unde ea are reprezentanță, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvârșite de acesta (art.7 alin. 2 proc. civ.).

Așa cum rezultă din prevederile art. 43 alin.3 din Legea nr. 31/1990 cu modificările și completările aduse de Nr.OUG 52/2008, sediile secundare - agenții, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților comerciale și se menționează numai în cadrul înmatriculării societății în registrul comerțului de la sediul principal.

Punctele de lucru sunt asimilate reprezentanței unei persoane juridice de drept privat, în sensul art.7 alin.2 proc.civ. și pot determina instanța competentă teritorial să judece un litigiu, dar numai pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvârșite de acesta.

Revenind la speță se constată că, prin acțiunea introductivă reclamantul creditorul a solicitat ca pe calea somație de plată debitoarea SC SRL să fie obligată la plata sumei de 107.687,43 lei actualizată la zi la momentul plății efective.

Ca izvor al obligațiilor s-a invocat contractul de management încheiat la data de 10.04.2006 având ca obiect organizarea,conducerea și gestionarea activității SC SRL, pe baza activelor și criteriilor de performanță stabilite de părți, în schimbul unei plăți, potrivit celor convenite prin contract.

Observând art.4 lit.a pct.2 din contractul sus menționat se constată că părțile au prevăzut un alt loc de executare a obligațiilor contractuale atâta timp cât s-a stipulat că managerul are dreptul să primească o redevență lunară din venitul net, în cuantum de 50%, realizat de punctul de lucru situat în C, după încasarea prestațiilor iar în caz de neîncasare suma se va diminua cu procentul neîncasat.

Dispozițiile prevăzute de art. 7 alin.2 proc.civ. sunt aplicabile ori de câte ori pârâtă este o persoană juridică de drept privat, precum cazul în speță, iar cele stipulate de art.10 pct.1 și 4 proc. civ. sunt incidente atunci când pârât este o persoana fizică.

Cum în cauză sunt incidente normele referitoare la competența teritorială alternativă iar posibilitatea de desemnare a instanței aparține totdeauna reclamantului care s-a făcut cu respectarea normelor imperative de competență, se apreciază că în cauză Tribunalul Dolja fost corect sesizat.

Față de cele reținute deja, Curtea constată a fi îndeplinite dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041proc.civ. și în temeiul art. 312 proc.civ. recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

ECIDE:

Admite recursul declarat de creditorul G cu domiciliul în C, Dealul, -6,.1,.1,.8, județul D, împotriva sentinței nr.118/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare

SC SRL cu sediul în B, sector 4, nr.68.

Modifică sentința nr.118/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr-, în sensul că respinge excepția de necompetență teritorială și trimite cauza pentru continuarea judecății.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 aprilie 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

21 Aprilie 2009

Red.jud./ 4.05.2009

jud.fond

Președinte:Tudora Drăcea
Judecători:Tudora Drăcea, Carmen Mladen, Mariana Moț

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Somație de plată. Decizia 649/2009. Curtea de Apel Craiova