Spete contestatie la executare comercial. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1.332
Ședința publică din 8 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTORI: Floarea Tămaș, Mirela Budiu Eleonora Gheța
- - - Președintele secției
GREFIER: -
S-a luat spre examinare recursul formulat de către reclamanta - SRL C-N - prin lichidator judiciar, împotriva Deciziei civile nr. 2/A din 4 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați BANK - SUCURSALA DIN ROMÂNIA, - SRL B și -, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei recurente - SRL C-N - prin lichidator judiciar, avocat de la Baroul București, care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, nu este timbrat lipsind 97 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Reprezentanta reclamantei recurente face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 97 lei, cu chitanță în original pe care o depune la dosar și un timbru judiciar mobil de 0,15 lei, astfel încât recursul este legal timbrat.
Curtea pune în discuție greșita compunere a completului în soluționarea căii de atac, respectiv nelegalitatea căii de atac a apelului declarat împotriva sentinței judecătoriei, raportat la obiectul demersului solicitând reprezentantei reclamantei să facă precizări cu privire la calea de atac promovată.
Reprezentanta reclamantei recurente consideră că hotărârea atacată era supusă și căii de atac a apelului. Revine și arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestui incident.
La întrebarea instanței, reprezentanta reclamantei recurente relevă că demersul introductiv a fost fundamentat pe dispozițiile pr.civ. secțiunea a VI-a, respectiv pe prevederile art. 399.
Totodată apreciază că în condițiile în care au fost formulate și apărări pe fond, calea de atac, potrivit art. 292.pr.civ. este apelul, iar împotriva deciziei pronunțate în apel, calea de atac ar fi recursul.
Cu privire la incidentul invocat de instanță în privința greșitei compuneri a completului reprezentanta reclamantei recurente lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
CURTEA:
Prin decizia civilă nr. 2/A/2008 din data de 04.11.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Bistrița N, în temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă, a fost respins ca nefondat apelul declarat de contestatoarea "" în faliment, prin lichidator judiciar, împotriva sentinței civile nr. 951/10.07.2008, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosar civil nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că prin sentința civilă nr. 951/2008 pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr-, a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea "" C, prin lichidator judiciar, în contradictoriu cu intimatele "" B, și Bank - Sucursala din România, ca neîntemeiată și au fost respinse cererea de anulare a titlului executoriu, cererea de suspendare a executării silite și cererea de suspendare a prezentului proces precum și cererea de cheltuieli de judecată formulată de contestatoare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în urma cererii intimatului, către executorul judecătoresc, s-a început execuția silită a contractului de împrumut cu înscrierea de ipotecă autentificat sub nr. 5283/26 octombrie 2007, de către notarul public.
Din contractul de împrumut rezultă că intimatul a împrumutat intimatei cu sediul în municipiul B, suma de 30.000 Euro, cu termen de restituire la data de 26 noiembrie 2007.
În vederea garantării împrumutului, în favoarea împrumutatului, s-a instituit o ipotecă de I asupra imobilului teren de natură fânaț în intravilan înscris în CF 6856/N - număr cad. 282/1.
Întrucât împrumutata nu a restituit împrumutul în urma derulării procedurii de executare silită, execuția s-a îndreptat și asupra imobilului teren înscris în CF 6858/N -, asupra căruia figurează întabulată împrumutata cu titlu de cumpărare din anul 2007, vânzătoarea din acest contract de vânzare-cumpărare fiind contestatoarea C-
Deci Baf ăcut împrumutul de la după încheierea contractului de vânzare-cumpărare dintre C-N și
Asupra construcției înscrisă în CF 6473/S, -, figurează ipotecară de I, Bank - Sucursala România din B, pentru un credit de 300.000 Euro.
Prin sentința comercială nr. 4723/2007 a Tribunalului Comercial Cluj, s-a admis cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva contestatoarei C, iar prin sentința comercială nr. 660/2008 tot a Tribunalului Comercial Cluj, s-a dispus trecerea contestatoarei în faliment, iar ca lichidator judiciar a fost numită.
În calitatea sa de lichidator judiciar al societății intrate în faliment, a înaintat prezenta contestație la executare precum și o acțiune la Tribunalul Comercial Cluj, cu precizările și extinderile ulterioare, prin care a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat nr. 590/14.02.2007 pe motiv că, la încheierea acestui contract de vânzare-cumpărare a fost fraudată, prețul plătit fiind mult sub valoarea reală a imobilelor înstrăinate.
Față de starea de fapt expusă mai sus și derularea contractelor autentice de vânzare-cumpărare și de împrumut, precum și derularea procedurii de executare silită, instanța a considerat contestația, cu precizările și completările ulterioare, ca fiind neîntemeiate pentru următoarele considerente.
În ceea ce privește anularea însăși a contractului de împrumut cu ipotecă, autentificat sub nr. 5.283/26 octombrie 2007 de către notarul public, într-adevăr potrivit art. 399 alin. 3 Cod procedură civilă se pot face apărări de fond în cazul în care titlul executoriu este un alt înscris decât o hotărâre judecătorească.
În vederea susținerii acestui capăt de cerere, în primul rând, contestatoarea nu a adus nici un argument de fapt sau de drept din care să rezulte necesitatea anulării acestui titlu executoriu.
Din contractul de împrumut cu ipotecă rezultă că la încheierea acestuia s-au respectat dispozițiile art. 948 cod civil și de asemenea dispozițiile art. 1.746 Cod civil, la data înscrierii ipotecii precum și în prezent intimata B figurând proprietara tabulară asupra terenului ipotecat înscris în CF 6858/N - nr. top 282/1.
În speță nefăcându-se dovada că titlul executoriu este lovit de vreun viciu sau că procedura de execuție silită s-a desfășurat cu nerespectarea dispozițiilor legale și prin aceasta contestatoarea ar fi suferit vreun prejudiciu în sensul că s-ar urmări vreun bun proprietatea ei, instanța a considerat contestația la executare ca fiind neîntemeiată, drepturile intimatului neavând nici o legătură cu procesul intentat de contestatoare la Tribunalul Comercial Cluj, pentru anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între contestatoare și
Împotriva sentinței expuse a declarat apel în termen contestatoarea "" prin lichidator judiciar solicitând modificarea sentinței apelate în sensul admiterii contestației la executare.
Primul motiv de apel a fost legat de faptul că sunt întrunite cerințele stabilite de prevederile art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, impunându-se suspendarea judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Tribunalului Comercial Cluj, care are ca obiect anularea transferului dreptului de proprietate în favoarea intimatei asupra imobilului înscris în CF 6858 N - nr. top 282/1, ce formează obiectul executării silite în dosar execuțional nr. 34/2008, precum și a dreptului de ipotecă constituit asupra acestui imobil.
Apelanta a mai arătat că dreptul de ipotecă poate fi constituit doar de proprietarul unui imobil, ori dreptul de proprietate al asupra imobilului urmărit este contestat de către apelantă în dosar nr- al Tribunalului Cluj, care urmează să se pronunțe asupra cererii cu care a fost investit.
Tribunalul, examinând, în baza prevederilor art. 296 Cod procedură civilă, hotărârea atacată, a constatat că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de schimbare sau de desființare a hotărârii.
Astfel, a arătat tribunalul, instanța de fond în mod justificat a constatat că în cauză nu este dat nici un motiv de anulare totală sau parțială a titlului executoriu constând în contractul de împrumut cu ipotecă și nici a vreunui act de executare care să fi fost întocmit cu nerespectarea dispozițiilor legale privitoare la urmărirea silită a bunurilor imobile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în interiorul termenului legal, contestatoarea "", prin lichidator judiciar, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului și a admiterii contestației la executare.
În susținerea recursului, s-a arătat că judecătorul sindic a dispus admiterea cererii de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare la care s-a făcut referire și în motivele de apel, astfel încât era aplicabil principiul anulării actelor subsecvente, respectiv este lovit de nulitate și contractul de împrumut cu ipotecă care constituie titlul executoriu în procedura de executare silită contestată.
La termenul de astăzi, Curtea, din oficiu în conformitate cu prev. art. 306 alin. 2.pr.civ. a pus în discuția părților excepția nelegalității căii de atac a apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 951/2008, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Năsăud, luând în considerare și disp. art. 402 alin. 2.pr.civ.
Analizând excepția invocată, prin prisma prevederilor legale mai sus invocate, precum și a art. 137 alin. 1, art. 304 pct. 1 și art. 312 alin. 3.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Dosarul instanței de fond a avut ca obiect contestația la executare introdusă de către reclamanta "", prin lichidator, în contradictoriu cu intimații BANK - SUCURSALA DIN ROMÂNIA, - SRL B și -, solicitându-se pe această cale anularea parțială a titlului executoriu, respectiv contractul de împrumut cu garanție imobiliară, autentificat sub nr. 5238/26.10.2007 de către notar public, precum și anularea formelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 34/2008 al BEJ.
În fapt, s-a relevat că ete lovit de nulitate actul prin care intimata - SRL a dobândit dreptul său de proprietate asupra imobilului în litigiu, nulitate care se răsfrânge și asupra contractului de împrumut garantat cu ipotecă în temeiul căruia s-a demarat procedura de executare silită în dosarul mai sus arătat.
Sentința primei instanțe a fost pronunțată la data de 10.07.2008, fiind respinsă cererea formulată și menționându-se expres în dispozitiv că ea poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
În dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, instanța de apel, compusă din doi judecători a respins ca nefondat apelul declarat în termen de către reclamanta contestatoare, considerându-se că hotărârea atacată este temeinică și legală.
De remarcat este că acțiunea promovată a fost fundamentată în drept pe prev. art. 399 și urm. pr.civ. fiind susținută ca o contestație la executare, în cadrul căreia s-a solicitat și anularea titlului executoriu, în baza art. 399 alin. 3.pr.civ.
În condițiile în care textul art. 402 alin. 2.pr.civ. prevede în mod expres care este calea de atac ce poate fi declarată împotriva unei sentințe prin care a fost soluționată contestația la executare, aceasta fiind recursul, nu pot fi reținute susținerile recurentei conform cărora dreptul comun în materie îl reprezintă textul art. 282 alin. 1.pr.civ. respectiv calea de atac ce poate fi declarată este apelul, întrucât hotărârea judecătorească pronunțată în primă instanță nu se încadrează în situațiile de excepțiile prev. limitativ prin art. 2821.pr.civ.
Curtea apreciază că, în condițiile în care reclamanta a precizat expres care este temeiul legal al cererii formulate, dreptul comun în materie îl reprezintă prev. art. 399 - 404.pr.civ. care reglementează contestația la executare.
Ca atare, sentința fondului era susceptibilă de a fi atacată numai cu recurs, și aceasta indiferent dacă se solicită sau nu și anularea titlului executoriu, întrucât textul art. 402 alin. 2.pr.civ. nu face o astfel de distincție.
Problema de drept ce trebuia să primească o dezlegare din partea instanței se referă la admisibilitatea petitului de anulare a titlului executoriu, întrucât teza finală a art. 399 alin. 3.pr.civ. permite invocarea unor apărări de fond doar în ipoteza în care legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac, aceste aspecte neputând duce însă la concluzia conform căreia calea de atac ce se putea declara era apelul.
Conform art. 402 alin. 2.pr.civ. hotărârea pronunțată cu privire la contestație se dă fără drept de apel, cu unele excepții expres prevăzute, printre care nu se încadrează și hotărârea atacată, întrucât prezenta cerere nu poate fi încadrată pe logica textului art. 401 alin. 2.pr.civ. cu atât mai mult cu cât nici chiar contestatoarea nu a vizat, prin demersul său introductiv, aplicarea acestor dispoziții legale.
Pentru a dispune astfel, Curtea a luat în considerare că acțiunea terțului poate viza două aspecte: fie constatarea faptului că bunul este al său, sau, dacă acesta nu se află în posesia sa, revendicarea lui cu ocazia executării silite de la cel care a ajuns pe nedrept în posesia bunului, petitele formulate prin prezenta cerere neavând astfel de valențe.
În consecință, se apreciază că sentința pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Năsăud este susceptibilă doar de recurs, ce poate fi exercitat în cadrul termenului de drept comun prev. de art. 301.pr.civ.
Pentru a dispune astfel, au fost avute în vedere și principiile legalității și actualității căilor de atac.
Astfel, art. 126 alin. 2 din Constituție prevede faptul că dreptul de a ataca hotărârile judecătorești se exercită numai în condițiile legii, evocându-se în acest fel faptul că mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești sunt cele prevăzute de lege, cu consecința că mențiunea greșită făcută în dispozitivul hotărârii care se atacă nu acordă părții o cale de atac pe care legea însăși nu a prevăzut-o sau, dimpotrivă, nu îi răpește părții calea de atac pe care legea i-a conferit-
Pe de altă parte, important de reținut este și principiul actualității căilor de atac, conform căruia părțile interesate dispun de toate căile de atac prevăzute de lege la momentul pronunțării hotărârii atacate, aceasta fiind recursul.
În doctrină au fost subliniate avantajele ce derivă din textul art. 402 alin. 2.pr.civ. care, prin înlăturarea în materie a căii de atac a apelului, asigură o accelerare a executării silite, în faza finală, care interesează realizarea drepturilor recunoscute părților prin titlul executoriu, fiind relevante în acest sens și prev. paragrafului 1 al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care impun soluționarea litigiilor într-un termen rezonabil.
Luând în considerare toate cele mai sus expuse, Curtea urmează a admite excepția nelegalității căii de atac a apelului și văzând și faptul că completul nu a fost legal compus, se va dispune admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu consecința trimiterii cauzei la Tribunalul Bistrița N - Secția Comercială, de contencios Administrativ și fiscal, în vederea rejudecării căii de atac a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de C-N, prin lichidator judiciar, împotriva deciziei civile nr. 2/A din 4 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei Tribunalului Bistrița -N - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în vederea rejudecării căii de atac a recursului.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./3 ex./30.04.2009
Jud.fond:,.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu Eleonora Gheța
