Spete contestatie la executare comercial. Sentința 110/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- SENTINȚĂ Nr. 110/2009
Ședința publică de la data de 23 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Loredana Albescu
Grefier - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației la executare formulată de contestatoarea SOCIETATEA DE IȚII FINANCIARE M în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 iulie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
-deliberând-
Asupra cauzei comerciale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, la data de 26.04.2006, sub nr.4894/26.04.2006, reclamanta Societatea de iții Financiare MAa formulat contestație la executare împotriva pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, solicitând anularea formelor de executare inițiate în baza biletului la ordin emis la 30.08.1996, de către, în favoarea, în valoare de 800.000 USD, scadent la data de 30.08.1997, la
Prin sentința civilă nr.3292/19.05.2005 a Judecătoriei Bacău, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BACĂU.
Recursul declarat împotriva sentinței civile sus-menționate. de către reclamantă, a fost înregistrat inițial pe rolul Tribunalului Bacău - Secția comercială și contencios administrativ, care prin încheierea din 21.11.2006, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul acestei secții și înaintarea dosarului secției civile, în raport de dispozițiile art.400 și următoarele Cod procedură civilă și de natura civilă a litigiului.
Prin decizia civilă nr.712 R/9.07.2007, Tribunalul Bacău -Secția civilă a admis excepția necompetenței acestei secții și a constatat ivit conflictul negativ de competență, fiind trimis dosarul pentru soluționarea conflictului și stabilirea instanței competente către Curtea de APEL BACĂU. A reținut instanța civilă că titlul executoriu în legătură cu care s-a formulat contestația la executare de către reclamantă privește relații comerciale, astfel încât instanța specializată în soluționarea unor asemenea litigii este competentă să procedeze la judecata contestației.
Prin sentința civilă nr.52/26.09.2007 a Curții de APEL BACĂU -Secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins sesizarea și s-a constatat inexistența conflictului negativ de competență, reținându-se că sesizările reciproce pentru soluționarea aceluiași litigiu între secțiile aceleiași instanțe nu reprezintă hotărâri irevocabile ale unor instanțe diferite, pentru a fi îndeplinite condițiile art.20 pct.2 Cod procedură civilă, referitoare la existența conflictului negativ de competență.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală, în raport de criteriul obiectiv de determinare a competenței, constând în natura litigiului, care atrage competența secției comerciale a tribunalului.
Prin decizia civilă nr. 5231/26 septembrie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act că recurenta - reclamantă Societatea de investiții Financiare M își retrage recursul (dosarul nr-).
Revenind la soluția inițială de declinare competenței și de investire a Curții de Apel Bacău cu soluționarea prezentei contestații la executare observă că judecătoria a calificat cererea drept opoziție la executare, însă, a avut în vedere dispozițiile art. 45 din nr.OUG 51/1998 potrivit principiului priorității respectivului act normativ în raport cu Legea nr. 58/1934.
A mai reținut judecătoria că, în ceea ce privește competența teritorială, aceasta ar reveni Curții de Apel București, ca instanță în a cărei rază își are sediul intimata, cât și ca instanță a locului plății biletului la ordin.
Curtea de APEL BACĂU, instanță investită prin deschidere, reține următoarele:
Problema de drept care se cere a fi soluționată cu prioritate este de a stabili, în raport de obiectul pricinii, care este procedura aplicabilă: procedura execuțională cambială sau regulile speciale privind executarea silită a creanțelor preluate de
Astfel, se observă că prin cererea introductivă contestatoarea F M a formulat în contradictoriu cu intimata B contestație la executare împotriva formelor de executare inițiate prin somația de executare în baza biletului la ordin emis la 30 august 1996 de către L în favoarea în valoare de 800.000 USD, scadent la data de 30 august 1997 la B, cu acordarea unui aval de către P II M, cât și contestație la titlu.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 58/1934 și Normele - cadru nr. 6/1995 emise de
Se observă că nr.OUG 51/1998, pe cât de generoasă și exactă este în reglementarea drepturilor și a modalităților de realizare a acestora, pe atât de ambiguă este în privința drepturilor debitorilor. Există un singur text, la "dispoziții finale", art. 83 care stabilește că "debitorii pot contesta în justiție măsurile dispuse de S, potrivit ordonanței și pot face contestație la executare numai după depunerea unei cauțiuni de 20 %...".
, în concepția legiuitorului dreptul de a contesta în justiție, prevăzut de art. 83, s-ar exercita în condițiile art. 45 din ordonanță, care stabilește că "cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu creanțele bancare preluate de S sunt de competența curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul său, după caz, domiciliul pârâtului".
Apreciem, însă, că numai într-o interpretare foarte largă prezenta contestație la executare și la titlu s-ar putea încadra între cererile la care se referă art. 45.
Reglementarea de drept comun (art. 400 al. 2 Cod procedură civilă) prevede în mod categoric că o contestație care vizează aplicarea titlului executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție este de competența instanței de executare, respectiv a judecătoriei (art. 343 al. 2 Cod procedură civilă).
Chiar dacă curtea de apel este și instanță de executare este ilogic ca această instanță să dea interpretarea unui titlu ce nu provine de la un organ de jurisdicție, iar nu judecătoria care are plenitudine de jurisdicție.
Cât privește temeiurile de drept invocate în cerere, se observă că, în cadrul procedurii executării cambiale, debitorul are deschisă doar calea opoziției la executare în termen de 5 zile de la primirea somației (art. 62 al. 1 și 2 din Legea nr. 58/1934 și pct. 320 lit. e) din Normele - cadru ale nr. 6/1995). Acest lucru rezultă implicit din interpretarea dispozițiilor pct. 320 lit. m) din Norme, care stabilesc că nu vor putea face contestație la judecătoria care execută decât terțele persoane, străine de biletul la ordin.
Dreptul cambial a constituit un sistem propriu, solemn și formal, atât pentru formarea biletului la ordin, cât și în ceea ce privește realizarea creanței, iar autonomia sa se manifestă atât în sfera de aplicare, cât și în prioritatea și exclusivitatea incidenței sale față de alte proceduri, atât cea de drept comun, cât și alte proceduri reglementate prin alte legi speciale.
Normele legale relative la realizarea drepturilor cambiale constituie un regim de o rigoare desăvârșită. Regimul special,derogatoriu de reglementare a procedurii execuționale cambiale este justificat și de calitatea biletului la ordin de a fi instrument de plată cu monedă scripturală, calificare ce impune un regim juridic de mare rigurozitate.
Măsurile procedurale de judecată și de executare luate de legiuitor pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor comerciale sunt mult mai stricte în dreptul cambial, pentru a duce mai rapid și mai sigur la realizarea drepturilor izvorâte din titlu.
Caracterul exclusivist, derogatoriu și special al dreptului cambial, reglementat prin Legea nr. 58/1934 cu modificările și completările ulterioare, impune aplicarea principiului specialia generalibus derogant, atât față de dreptul comun, cât și față de nr.OUG 51/1998, întrucât executarea cambială constituie un sistem executor unitar, care presupune anumite condiții, termen și formalități de exercitare (decizia în interesul legii nr. 4/2009 a Înaltei Curți de casație și Justiție), în timp ce procedura specială reglementează prin nr.OUG 51/1998, are în vedere doar calitatea creditoarei și pretenția dedusă judecății, o creanță bancară preluată de
Având în vedere, că problema competenței teritoriale nu este de ordine publică (art. 45 al. 1 din nr.OUG 51/1998), Curtea a apreciat că excepția de necompetență materială are prioritate și a analizat-o ca atare.
În raport de considerentele expuse, va admite excepția și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.
Întrucât în cauză nu sunt întrunite elementele unui conflict negativ de competență, în sensul art. 20 și art. 22 Cod procedură civilă, va trimite dosarul instanței inițial investite - Judecătoria Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare formulată de contestatoarea SOCIETATEA DE IȚII FINANCIARE M în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, în favoarea Judecătoriei Bacău.
Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 23 iulie 2009.
PREȘEDINTE,
Pt. GREFIER,
-
PRIM GREFIER
Red.
Tehnored. 2 ex.
11 august 2009
Președinte:Loredana AlbescuJudecători:Loredana Albescu
