Spete contestatie la executare comercial. Decizia 1178/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație la executare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECI Z I NR.1178
Ședința publică din data de 11 iunie 2009
PREȘEDINTE: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții și, domiciliați în F,-, județul S și intervenientul, cu domiciliu în municipiul S,-, județul S, împotrivasentinței nr.89 din 12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal,intimat fiind.
La apelul nominal s-au prezentat reclamanții recurenți și și consilier juridic, pentru pârâtul intimat, lipsă fiind și intervenientul în nume propriu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat declară recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Recurenții și, solicită admiterea recursului și casarea sentinței recurate conform motivelor arătate în declarația de recurs.
Consilier juridic, pentru pârâtul - intimat, solicită respingerea recursului declarat de recurenți și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică, conform motivelor depuse prin întâmpinare. În ceea ce privește recursul declarat de intervenient este de acord cu admiterea acestuia.
Recurenții - reclamanți solicită respingerea recursului declarat de intervenient.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr. 1256/86 din 16.02.2009, reclamanții și au chemat în judecată pârâtul Primarul municipiului F, solicitând obligarea acestuia la plata unei amenzi în cuantum de 20 % din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în executarea deciziei nr. 639 din 14 mai 2008 a Curții de Apel Suceava, precum și obligarea pârâtului să-i plătească despăgubiri pentru întârzierea în executarea acestei hotărâri în cuantum de 20.000 lei.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin decizia nr. 639 din 14 mai 2008 a Curții de APEL SUCEAVA, pronunțată în dosarul nr- s-a admis recursul declarat de reclamanți și s-a modificat în parte sentința nr. 178 din 14 februarie 2008 a Tribunalului Suceava, în sensul că a fost obligat municipiul F - prin primar să le elibereze autorizație de construire pentru extinderea cu 30 a spațiului comercial situat în municipiul F, dul - nr. 59 la parterul blocului nr. 9.
Cu toate că a întreprins toate demersurile necesare în vederea obținerii acestei autorizații, pârâtul a refuzat să execute hotărârea judecătorească pe motiv că proiectul nu respectă dispozițiile art. 612 și art. 613 Cod civil.
Au mai susținut reclamanții că dispozițiile art. 612 și art. 613 cod civil nu sunt aplicabile n speță, iar refuzul de a le elibera autorizația este un abuz din partea pârâtului.
În drept au invocat disp. art. 24 și urm. Din Legea nr. 554/2004.
Pârâtul Primarul municipiului F, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A arătat că instituția care o reprezintă s-a conformat dispozițiilor instanței în sensul că a procedat la emiterea certificatului de urbanism nr. 511/2008 în care sunt specificate regimul juridic și condițiile legale care trebuie respectate pentru emiterea autorizației de construire. Reclamanții au depus un proiect, dar nu au respectat disp. art. 612, 613 Cod civil, dispoziții care vin să completeze Legea nr. 50/1991. Drept urmare, s-a procedat la returnarea documentației, cu mențiunea de a se întocmi un proiect care să respecte aceste dispoziții legale.
A mai învederat instanței faptul că, în cadrul procesului prin care Municipiul Faf ost obligat să emită autorizația de construire, nu a fost prezentat un proiect de care să fiu ținut seama instanța și care să stea la baza deciziei nr. 639/2008 a Curții de APEL SUCEAVA, astfel încât nu a fost obligat emite autorizația de construire în orice mod, numai în conformitate cu pretențiile reclamanților și fără respectarea dispozițiilor legale în materie.
În fine, a mai arătat pârâtul că nu se poate reține un refuz din partea acestuia în a îndeplini obligația stabilită de către instanță, respectiv nu se poate reține o culpă în sarcina sa, sens în care nu sunt întrunite condițiile legale pentru a se impune amendarea. În măsura în care reclamanții vor prezenta un proiect care să respecte dispozițiile legale privind autorizarea unei lucrări, pârâtul va da curs solicitărilor și va proceda la emiterea autorizației de construire.
Cu privire la despăgubirile solicitate de reclamanți, pârâtul a arătat că acestea nu au fost dovedire.
În drept a invocat disp. art. 115 Cod procedură civilă.
Prin sentința nr. 89 din 12 martie 2009, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca nefondată și cererea de intervenția în interes propriu formulată de, ca inadmisibilă.
S- reținut că prin decizia nr.639 din 14 mai 2008, Curtea de APEL SUCEAVA - secția comercială,contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței nr.178 din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a modificat în parte sentința în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul Municipiul F - prin primar să eliberare autorizație de construire pentru extinderea cu 30 a spațiului comercial situat în municipiul F, dul - nr. 59, la parterul blocului nr. 9.
În conformitate cu disp. art. 24, al. 1 și 2 din Legea nr.554/2004 "dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârilor definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar, în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile hotărârii, iar în cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20 % din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere".
Deosebit de acesta s-a reținut că autorizația de construire este un act care se emite nu numai în condițiile Legii nr.50/1991, condiții care trebuie să fie îndeplinite cumulativ, conform art. 2 al.1 din Legea nr. 50/1991, autorizația de construire constituind actul final al autorității al administrației publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcție corespunzătoare măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor.
Așa cum a rezultat din adresa nr. 31 din 3.03.2009 a ordinului din România - Filiala Teritorială Nord (fila 14), obiectivul arhitectural în care urmează a se face extinderea construcției este o creație unicat și este necesar acordul arhitectului care deține dreptul de autor, conform Legii nr. 8/1996, aceasta fiind sigurul care este în drept să-și exprime acordul pentru respectivele modificări preconizate a fi aduse proiectului sau de arhitectură.
S-a mai menționat că este nevoie de PUZ modificator pentru zona de amplasament care să cuprindă precizările privind rezolvarea arhitecturală acută în vedere.
De asemenea, cu adresa nr. 19 din 4.03.2009 (fila 15), SC - ART PRO SRL S, care a efectuat Proiectul nr. 202/2008 de extindere construcție (vitrină) ovală, a menționat că blocul nr.9 din dul - este o construcție vate are la bază un proiect unicat cu o arhitectură mai deosebită și, conform Legii nr.8/1996 și Legii nr. 184/2001, este necesar să se solicite acordul proiectantului inițial, arhitect, în ce privește modificarea volumetrică a arhitecturii inițiale.
Astfel, instanța a constatat că pârâtul nu a emis autorizație de construire și respectiv nu a pus în executare hotărârea în termen legal deoarece nu au fost emise toate avizele și acordurile necesare extinderii acestei construcții.
Astfel, chiar acordul Inspectoratului de Stat în Construcții a fost emis la 20.11.2008, la aproximativ 6 luni de la pronunțarea Deciziei nr. 639 din 14.05.2008 (fila 17), prin care pârâtul a fost obligat să emită autorizație de construire.
Deosebit de aceasta, instanța a constatat că la 5.08.2008 pârâtul a emis certificatul de urbanism, care este un act de informare și premergător autorizației de construire, ceea ce confirmă începerea executării deciziei.
Împotriva aceste sentințe au declarat recurs reclamanții și arătând că pârâtul a refuzat emiterea autorizației de construcție doar pentru că nu s-ar di respectat dispozițiile art. 612, 613 Cod civil și nu pentru că ar fi fost necesar să depună alte avize.
Necesitatea de a avea aceste avize ar fi trebuit invocată în procesul inițial prin care au solicitat obligarea la emiterea autorizației de construcție și nu în faza executării unei hotărâri judecătorești. Faptul că ulterior emiterii unei hotărâri judecătorești prin care primarul a fost obligat la emiterea unei autorizații de construcție se impun condiții noi, care nu au fost invocate inițial ar aduce la situația absurdă ca această hotărâre să nu mai poată fi executată.
De asemenea, a declarat recurs intervenientul, arătând că, în condițiile concrete ale speței, este lezat ca autor al unei lucrări de arhitectură unicat; că nu sunt îndeplinite prevederile legale pentru emiterea autorizației de construire; că pentru eliberarea autorizației este necesar acordul său, în calitate de "proiectant inițial"; că acceptarea cererii de intervenție în interes propriu al autorului lucrării de arhitectură ar constitui o garanție a respectării demnității creației intelectuale.
Mai solicită intervenientul ca, în situația în care cererea de intervenție în interes propriu este respinsă, să fie recalificată ca cerere de intervenție în favoarea pârâtului.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea recursului motivând că s- conformat dispozițiilor instanței, drept urmare procedat la emiterea certificatului de urbanism nr. 511/2008 în care sunt specificate regimul juridic și condițiile legale care trebuie respectate pentru emiterea autorizației de construire. Reclamanții au depus un proiect prin care nu au fost respectate dispozițiile legale impuse de art.612, 613 Cod civil, dispoziții care vin să completeze Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, respectiv cele referitoare la distanța prevăzută de lege dintre construcții și limita proprietății. Drept urmare, în termen legal, s-a procedat de către Biroul de urbanism la returnarea documentației, cu specificația de a se întocmi un proiect care să respecte aceste dispoziții legale.
A mai învederat faptul că, în cadrul procesului prin care Municipiul Faf ost obligat să emită autorizația de construire, nu a fost prezentat nici un proiect de care să fi ținut seama instanța și care să stea la baza deciziei civile nr. 639/2008 a Curții de APEL SUCEAVA, astfel au fost obligați a emite autorizație de construire în orice mod, numai în conformitate cu pretențiile reclamanților și fără respectarea dispozițiilor legale în materie.
Recursul reclamanților care, în drept, se încadrează conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă este întemeiat urmând a respinge recursul intervenientului ca nefondat.
În ceea ce privește recursul reclamanților, este de observat că prin cererea introductivă aceștia au solicitat aplicarea unei amenzi de 20 % din salariul minim brut pe economie și plata unor despăgubiri întrucât pârâtul, în calitate de primar, autoritate executivă Municipiului F, nu a pus în aplicarea decizia nr. 639/14.05.2008 a acestei instanțe, irevocabilă, prin care acesta din urmă a fost obligat la emiterea unei autorizații de construire.
Ori, refuzul emiterii autorizației de construire motivată de necesitatea îndeplinirii unor condiții invocate ulterior emiterii titlului executoriu constând în decizia nr. 639/14.05.2008, conduce la situația inadmisibilă ca o hotărâre judecătorească irevocabilă să nu poată fi executată.
Procedând în această manieră, în sensul de a nu executa o hotărâre judecătorească, practic, accesul la justiție al reclamanților rămâne un drept iluzoriu, fără finalitate.
Trebuie de precizat că apărările de fond privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru eliberarea autorizației de construire puteau fi analizate doar în cauza finalizată prin decizia nr. 639/2008, lipsa de diligență a pârâtului ori intervenientului neputând conduce la reanalizarea fondului pricinii în faza executării hotărârii judecătorești irevocabile.
Având în vedere acestea recursul reclamanților va fi admis, conform art.312 Cod procedură civilă, cu consecința obligării pârâtului la plata unei amenzi de 20 % din salariul minim brut pe economie, conform art. 24 din Legea nr. 554/2004.
Va fi respinsă cererea de acordare a despăgubirilor, întrucât reclamanții nu au făcut dovada prejudiciului suferit prin neexecutarea deciziei nr.639/2008.
Recursul intervenientului va fi respins ca nefondat, cu precizarea că recalificarea cererii este inadmisibilă în această fază procesuală, când părțile nu mai pot formula cereri noi față de obiectul investirii primei instanțe.
Deși intervenția accesorie este admisibilă în recurs, reclamantul nu înțeles să formuleze o cerere nouă, ci a solicitat "recalificarea" cererii formulate la prima instanță.
Mai mult, cererea, în situația în care, în recurs ar fi fost formulată în favoarea pârâtului, ar fi trebuit respinsă, față de soluția dată recursului reclamanților.
Atâta timp cât prezenta cauză vizează refuzul executării unei hotărâri judecătorești irevocabile, iar litigiul se poartă între reclamanții și pârâtul de la fondul cauzei - dosar nr-, finalizat prin pronunțarea deciziei nr.639/2008, în mod corect prima instanță a respins cererea intervenientului.
Urmează, astfel, ca recursul intervenientului să fie respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele l e i i,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și, domiciliați în F,-, județul S și intervenientul, cu domiciliu în municipiul S,-, județul S, împotrivasentinței nr.89 din 12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal,intimat fiind.
Modifică sentința nr. 89 din 12.03.2009 a Tribunalului Suceava, în sensul că:
Admite în parte cererea.
Obligă pârâtul la plata unei amenzi în cuantum de 20 % din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere începând de la data pronunțării hotărârii și până la executarea deciziei nr. 639 din 14.05.2008 a Curții de APEL SUCEAVA.
Respinge cererea privind obligarea la plata despăgubirilor, ca nefondată.
Respinge, ca nefondat, recursul intervenientului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pt. judecător plecat în
semnează președinte instanță.
Red.
Dat.
2 ex./25.06.2009
Jud. fond
Președinte:Hîncu CezarJudecători:Hîncu Cezar, Grosu Cristinel, Galan Marius
