Spete contestatie la executare comercial. Decizia 1245/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1205/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1245

Ședința publică de la 20 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci

JUDECĂTOR 2: Adriana Bucur

JUDECĂTOR 3: Marcela Câmpeanu

Grefier: - -

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta debitoare SC CASH & ROMANIA SRL -J- împotriva sentinței comerciale nr.2278/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare SC SRL și intimata administrator judiciar CONSUL-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta debitoare prin avocați și cu HG împuternicire avocațială comună depusă la dosar fila 3, intimata creditoare prin consilier juridic care depune împuternicire la dosar, lipsind intimata administrator judiciar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Recurenta debitoare prin apărător depune la dosar chitanța în cuantum de 30 lei și timbru judiciar în sumă de 0,65 lei reprezentând dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar.

Recurenta debitoare prin apărător arată că nu mai insistă în cererea de suspendare a executării.

Intimata creditoare prin consilier juridic depune la dosar fotocopie legalizată a tranzacției încheiată între părți.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe recurs.

Recurenta debitoare prin apărător, dl. avocat HG, solicită respingerea cererii de suspendare a executării ca rămasă fără obiect. Pe fond, arată că prin tranzacție creanța s-a stins integral iar părțile au declarat că nu mai au nici o pretenție prezentă sau viitoare, directă sau indirectă, principală sau accesorie, una față de cealaltă. S-au depus la dosar extrase de cont din care rezultă că la data formulării cererii, societatea avea suficient disponibil pentru plata datoriilor exigibile. Față de aceste aspecte, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate prin admiterea contestației și respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

Recurenta debitoare prin apărător, dl. avocat formulează aceleași concluzii de admitere a recursului.

Intimata creditoare prin consilier juridic solicită respingerea cererii de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect iar pe fond admiterea recursului.

Instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului comercial d e față;

Prin sentința comercială nr.2278/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, judecătorul-sindic a respins excepția lipsei calității procesuale active, a respins contestația debitoarei SC CASH & ROMANIA SRL, ca neîntemeiată, a admis cererea introductivă formulată de creditoarea SC SRL și în baza articolului 33 alin. 4 din Legea nr.85/2006, a deschis procedura generală a insolvenței împotriva societății debitoare.

În temeiul articolului 34 din același act normativ, a numit administrator judiciar pe CONSUL-L, cu un onorariu provizoriu de 2.000 lei și cu atribuțiile prevăzute de articolul 20 din lege. A dispus notificarea deschiderii procedurii de faliment debitoarei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, pentru efectuarea mențiunii și într-un ziar de circulație națională, precum și publicarea în buletinul procedurilor de insolvență, în sarcina administratorului judiciar, cu respectarea dispozițiilor articolului 61 și 62 din lege. A luat toate măsurile subsecvente deschiderii procedurii.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reținut că societatea creditoare are calitate procesuală activă, întrucât din relațiile furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București reiese că este succesoarea SC SRL, în calitate de societate absorbantă, reieșind că schimbarea denumirii i-a fost notificată și societății debitoare.

În ce privește contestația formulată de societatea debitoare, a apreciat-o ca neîntemeiată, cu motivarea de esență că s-a dovedit caracterul cert,lichid și exigibil al creanței în sumă de 587.998,47 lei, compus din 390.994,62 lei valoare din facturi neachitate și din 197.003, 85 lei cu titlu de penalități, înscrisurile fiind facturi fiscale emise în conformitate cu contractul încheiat și cu protocoalele aferente anilor 2004 - 2007, acceptate la plată de debitoare fără obiecțiuni, prin semnare și ștampilare. A reținut că penalitățile au fost prevăzute în articolul 7.3 din contract, cuantumul lor a fost precizat prin nota de calcul, necontestată de debitoare. A reținut și că debitoarea a recunoscut creanța, că a efectuat plăți parțiale și că nu și-a dovedit susținerile referitoare la inexistența stării de insolvență, nedepunând la dosar extrase de cont sau alte asemenea acte privitoare la disponibilitățile suficiente în cont.

În ce privește cererea introductivă, judecătorul-sindic a reținut existența raporturilor comerciale dintre părți, dovedită cu facturi fiscale acceptate la plată prin semnare și ștampilare, a reținut incidența dispozițiilor articolului 969 cod civil și împrejurarea că debitoarea nu a respectat termenele de plată, ceea ce a condus la concluzia existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile în accepțiunea articolului 379 Cod procedură civilă, fiind incidente atât prevederile articolului 3 pct.6 din Legea nr.85/2006, cât și cele privitoare la valoarea prag, respectiv, dispozițiile articolului 3 pct.12 din același act normativ.

A apreciat întrunite cerințele articolelor 26 și 31 din Legea nr.85/2006, astfel că a făcut aplicarea articolului 33 alin.6 din același act normativ, privitoare la deschiderea procedurii și la celelalte măsuri subsecvente.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs nemotivat societatea debitoare, solicitând în principal suspendarea executării sentinței recurate până la soluționarea recursului.

Motivele de recurs au fost depuse prin memoriu separat, cu respectarea termenului prevăzut de articolul 303 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, raportat la articolul 8 din legea nr.85/2006.

În motivarea recursului, a fost argumentată cererea de suspendare a executării hotărârii de fond,susținându-se că debitoarea dispunea atât la momentul înregistrării cererii de deschidere a procedurii, cât și la momentul pronunțării hotărârii atacate, precum și în prezent, de suficiente lichidități pentru plata datoriilor exigibile, fiind astfel în măsură să răstoarne prezumția de insolvență.

A arătat sub același aspect că neplata facturilor scadente s-a datorat unor neînțelegeri între părțile litigante, neînțelegeri soluționate ulterior pe cale amiabilă, prin încheierea unei tranzacții la 3 iunie 2008, ceea ce impune măsura suspendării executării hotărârii de fond în primul rând din considerente de ordine economică. Sub același aspect, a invocat și încheierea din 5 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială, prin care a fost admisă cererea de suspendare și a fost suspendată provizoriu executarea sentinței de fond,până la soluționarea cererii de suspendare din prezenta cauză.

Pe fondul recursului, a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că pentru îndeplinirea condițiilor de insolvență trebuie dovedită împrejurarea că neplata este rezultatul incapacității debitorului de a plăti datoria, din insuficiența fondurilor bănești disponibile.

A susținut că dispunea încă de la data înregistrării cererii de deschidere a procedurii și dispune și în prezent de suficiente lichidități pentru plata datoriilor exigibile, fiind astfel în măsură să răstoarne prezumția de insolvență.

A reiterat susținerile despre încheierea tranzacției cu intimata creditoare, redând conținutul tranzacției și susținând că inexistența stării de insolvență este dovedită totodată și de activitatea economică desfășurată în perioada 2007 - 2008 dovedită cu documentele contabile, cu extrasele de cont anexate, din care reiese cifra de afaceri aferentă celor doi ani.

A invocat poziția practicii judiciare, care a reținut că nu se poate aprecia că există stare de insolvență ori de câte ori debitorul dispune de fonduri suficiente pentru plata datoriilor exigibile, chiar dacă refuză și cu rea credință să-și plătească datoria.

A apreciat că instanța de fond a dat o interpretare greșită dispozițiilor articolului 3pc.t 1 din Legea nr. 85/2006 atunci când a reținut starea de insolvență ca premisă pentru deschiderea procedurii insolvenței.

Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolului 304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă.

În cauză nu s-a depus întâmpinare.

La termenul din 20 2008, recurenta debitoare a arătat că nu mai insistă în cererea de suspendare a executării, motiv pentru care Curtea urmează să respingă această cerere ca rămasă fără obiect.

Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză Curtea apreciază recursul ca întemeiat și îl va admite pentru următoarele considerente:

În ce privește existența creanței, Curtea reține tranzacția încheiată de părțile litigante, din care reiese stingerea în întregime a obligației de plată a sumei pretinse prin cererea introductivă de instanță, în acest caz cerința articolului 3 pct.6 și articolului 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 nu mai este îndeplinită. condiția sine qua non a existenței unei creanțe certe lichide și exigibile în cuantum superior valorii prag prevăzut de lege, Curtea apreciază că nu mai pot fi reținute toate condițiile prevăzute de articolul 31 și de articolul 33 alin. 6 din Legea nr.85/2006, astfel că urmează a fi admisă contestația debitoarei, cu consecința respingerii cererii de deschidere a procedurii, formulată de creditoare.

De altfel, Curtea reține că în același sens este și poziția intimatei creditoare, care a pus concluzii de admitere a recursului, achiesând astfel la susținerea recurentei debitoare despre inexistența creanței.

În temeiul articolului 304 pct.9, raportat la articolul 3041Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot hotărârea atacată, iar pe fond va admite contestația recurentei debitoare, cu consecința respingerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

Curtea va trimite dosarul judecătorului-sindic, pentru închiderea procedurii, acesta fiind atributul exclusiv al judecătorului-sindic, nu al instanței de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

Admite recursul formulat de recurenta debitoare SC CASH & ROMANIA SRL -J- împotriva sentinței comerciale nr.2278/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare SC SRL și intimata administrator judiciar CONSUL-

Modifică în tot hotărârea atacată,în sensul că admite contestația debitoarei și respinge cererea de deschidere a procedurii.

Trimite dosarul aceleiași instanțe pentru închiderea procedurii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red. Jud.

Tehnored.

2ex.

15.12.2008

Președinte:Eugenia Voicheci
Judecători:Eugenia Voicheci, Adriana Bucur, Marcela Câmpeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete contestatie la executare comercial. Decizia 1245/2008. Curtea de Apel Bucuresti