Spete contestatie la executare comercial. Sentința 14/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ NR.14
Ședința Publică de la 25.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Pănescu
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind pronunțarea contestațiilor la executare silită conexate, formulate de contestatoarea în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 11.01.2010 fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.01.2010 și ulterior pentru astăzi, 25.01.2010.
CURTEA:
Asupra contestațiilor la executare, deliberând, constată:
Prin contestația la executare formulată la data de 25.10.2007 și înregistrată la Judecătoria Miercurea Ciuc cu nr.2648/258 contestatoarea a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - Direcția Generală de Valorificare Creanțe, anularea formelor de executare promovate de către și a procesului verbal de aplicare a sechestrului nr. 26102/2/11.10.2007, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că prin procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 26102/2/11.10.2007 s-a dispus instituirea sechestrului asupra cotei de parte din imobilul situat în M C, nr.2,.8, jud. Titlul executoriu de constatare a creanței de 170.619,39 îl constituie convenția de credit nr. 10205/1994 încheiată între și, contractul de ipotecă încheiat între și la notariatul de Stat T sub nr. 2045/04.03.1994 și contractul de gaj fără deposedare înscris în registrul de gajuri fără deposedare al Consiliului Local MCs ub nr. 107/02.03.1994. Contestatoarea a arătat că procesul verbal de aplicare a sechestrului este lovit de nulitate absolută, cu consecința anulării tuturor formelor de executare, pentru următoarele considerente:
1) prin actul adițional la contractul de Societate în Nume Colectiv, încheiat la., contestatoarea nu mai deține calitatea de asociat în această începând cu data de 28.03.1998, data semnării în fața Notarului Public a actului adițional, astfel că nu este răspunzătoare patrimonial de eventualele datorii ale;
2) Deși nu îi sunt opozabile titlurile executorii care ar sta la baza întocmirii procesului verbal de sechestru, față de aceste titluri executorii, invocă excepția prescripției extinctive, având în vedere că acel contract de credit a fost semnat în 1994 și nu s-a făcut dovada întreruperii sau a suspendării cursului prescripției extinctive, presupusa creanță împotriva fiind prescrisă;
3) În conformitate cu art. 411.pr.civ. coroborat cu art. 55 și urm. din nr.OUG 51/1998, sechestrul se instituie asupra bunurilor mobile ale unui debitor; sechestrul a fost instituit asupra unei cote de dintr-un bun imobil. Însăși măsura luată de executorii este neconformă cu normele legale și se referă la bunuri de altă natură și nu asupra bunurilor imobile, asupra cărora se iau, în cazuri temeinice, alte măsuri de indisponibilizare;
4) Apartamentul a cărui cotă este indisponibilizată a fost achiziționat în anul 2004 de către contestatoare în cotă de ca persoană fizică, după ieșirea sa din. Prin sechestrarea cotei din acest apartament este grav vătămat dreptul de proprietate al celorlalți coproprietari ai imobilului. Referitor la problemele de fond, contestatoarea a susținut că: atât contractul de gaj cât și cel de ipotecă la care se referă executorii au fost întocmite și semnate în fals de către numitul, administrator al, lucru dovedit în cursul cercetărilor penale efectuate după arestarea acestuia, ulterior a fost condamnat pentru aceste fapte la pedeapsa închisorii de 8 ani; persoana care apare în aceste acte la care face referire procesul verbal contestat, nu a fost niciodată notar public; bunurile care apar în contractul de gaj, respectiv autocamionul Iveco, nu există, actele de proveniență fiind false; proprietarii imobilului ipotecat în 1994 nu au semnat niciodată în calitate de giranți, nu au avut cunoștință de actele săvârșite de, iar, atunci când era asociat la, contestatoarea nu a știut de aceste manopere, semnătura sa nu apare pe nici un act, iar presupusele credite nu apar în contabilitatea. În drept au fost invocate prevederile nr.OUG 51/1998 și art. 399 și urm. pr.civ.
Intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Miercurea Ciuc, excepția prematurității contestației la executare și excepția tardivității, precum și respingerea contestației la executare ca nefondată. În motivarea excepției necompetenței materiale au fost invocate prevederile art. 45 din nr.OUG 51/1998 solicitându-se declinarea competenței de soluționare în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI. Cu privire la excepția prematurității s-au invocat dispozițiile art. 46 din nr.OUG 51/1998 și cele ale art. 109 alin. 2.pr.civ. iar în legătură cu excepția tardivității s-a arătat că, potrivit art. 401.pr.civ. contestația la executare este tardiv formulată întrucât, prin adresa nr. CB/26102/13.11.2006, a comunicat contestatoarei titlurile executorii ce constatau soldul creanței, confirmarea de primire atestând faptul că (fostă ), a luat cunoștință despre notificarea din data de 22.01.2007, iar contestația la executare s-a formulat la data de 25.10.2007, peste termenul legal de 15 zile. Mai mult, prin adresa nr. 2985/29.01.2007, contestatoarea a formulat și un răspuns la comunicarea titlului executoriu. Pe fondul cauzei a susținut că a preluat de la o creanță în valoare de 272.406,13 lei față de C., iar susținerea contestatoarei că din data de 23.03.1998 nu mai deține calitatea de asociat în societatea menționată nu are nici o relevanță juridică, deoarece, în conformitate cu art. 3 și art. 85 din Legea nr. 31/1990, asociații în societatea în nume colectiv răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale. Ca urmare, actele întocmite de unul dintre asociați care a și reprezentat societatea, respectiv titlurile executorii în baza cărora s-a demarat executarea silită a asociaților - convenția de credit nr. 10205/07.03.1994 și contractul de ipotecă nr. 2045/04.03.1994, în condițiile în care acestea nu au fost desființate printr-o hotărâre judecătorească, îi sunt opozabile contestatoarei. În ceea ce privește prescripția titlurilor executorii, susține că, având în vedere că dreptul intimatei de a demara executarea silită pentru recuperarea creanțelor preluate la datoria publică de la s-a născut la data de 21.07.1999, odată cu încheierea contractului de cesiune de creanță nr. -, declanșarea executării silite a avut loc în interiorul termenului de prescripție de 7 ani prevăzut de nr.OUG 51/1998. De altfel, anterior preluării creanței de către intimată, a chemat în judecată atât societatea cât și pe asociații acesteia în vederea recuperării debitului datorat, obținând mai multe hotărâri judecătorești împotriva acestora, contestatoarea fiind parte în aceste cauze.
Prin cererea formulată la data de 08.01.2008, în baza art.164 pr.civ. contestatoarea a solicitat conexarea dosarului nr- și a dosarului nr-.
În dosarul nr-, contestatoarea a formulat contestație la poprire în contradictoriu cu intimata și a solicitat anularea tuturor formelor de poprire înființată de intimată și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, s-a arătat că la data de 22.11.2007, retribuția salarială i-a fost diminuată cu suma de 180 lei, reprezentând 1/3 din salariul său, aflând ulterior că intimata a efectuat poprirea în temeiul unui titlu executoriu în posesia căruia nu a intrat. Au fost încălcate dispozițiile art. 45.pr.civ. întrucât intimata nu i-a adus la cunoștință, printr-o adresă, înființarea popririi, precum și copia certificată a titlului executoriu în temeiul căreia s-a efectuat poprirea.
În cadrul acestei contestații, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Miercurea Ciuc, precum și excepția prematurității, iar pe fond a solicitat respingerea contestației la executare împotriva popririi dispuse prin Ordinul nr.1753/05.11.2007, ca neîntemeiată.
Prin încheierea nr.2 din data de 12.02.2008, pronunțată în dosarul nr-, în baza art. 164.pr.civ. instanța a dispus conexarea dosarului la dosarul nr-.
Prin sentința civilă nr. 361/07.03.2008 Judecătoria Miercurea Ciuca admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI, reținând aplicabilitatea prevederilor art. 45 din nr.OUG 51/1998.
Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, investită cu soluționarea contestației, din probatoriul administrat, reține următoarele:
Cu privire la excepțiile tardivității și prematurității, Curtea s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 06.08.2008 în sensul respingerii lor ca nefondate. A reținut că excepția tardivității contestației la executare potrivit art. 401.pr.civ. nu este întemeiată, având în vedere data încheierii procesului verbal de aplicare a sechestrului, respectiv data de 11.10.2007 și data introducerii contestației la executare, 25.10.2007. De asemenea, nici excepția prematurității contestației în raport de dispozițiile art. 46 din nr.OUG 51/1998 nu a fost considerată ca fiind întemeiată, cu motivarea că procedura reglementată de articolul sus-menționat este instituită în scopul judecării cu celeritate a cauzei, nefiind un fine de neprimire.
Din înscrisurile depuse la dosar, reiese că prin procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 26102/2/11.10.2007, a dispus potrivit nr.OUG 51/1998, instituirea sechestrului, pentru creanța în valoare de 170.616,39, asupra cotei de din proprietatea asupra imobilului situat în Libertăți, nr. 2,. 3,. 8, cotă aparținând contestatoarei. În cuprinsul actului au fost enumerate titlurile executorii avute în vedere, respectiv contractul de cesiune de creanță nr. -/21.07.1999 și actul adițional nr. 1/31.10.2002 prin care, în calitate de cesionar, a preluat de la, în calitate de cedent, creanța debitorului cedat, în cuantum de 170.616,39, creanță consolidată potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 2 din nr.OUG 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, cu modificările și completările ulterioare, convenția de credit nr. 10205/07.03.1994, precum și comunicarea titlurilor executorii nr. 26102/2/13.11.2006 cu confirmare de primire în data de 22.01.2007.
Contestatoarea a dobândit, în coproprietate, cota de din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în Municipiul M C, nr. 2/8, județul H, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 3333/16.06.2004 de.
Totodată, prin Ordinul nr. 1753/05.11.2007 emis de către, s-a dispus înființarea popririi asupra veniturilor contestatoarei, aceasta figurând în tabelul anexat ordinului la nr. 620.
Contestatoarea a avut calitatea de asociat, împreună cu fostul său soț, în cadrul până la data de 28.03.1998, când a cesionat toate drepturile și obligațiile deținute în societate asociatului rămas, așa cum rezultă din actul adițional la contractul de societate al societății în nume colectiv autentificat sub nr. 451/28.03.1998 de.
Anterior acestei cesiuni de părți sociale, a contractat de la un credit în sumă de 50.000.000 lei (ROL), potrivit convenției de credit nr. 10205/07.03.1994. În cuprinsul acestui contract, s-a prevăzut că rambursarea creditului se va face în 4 rate lunare egale, prima fiind scadentă la data de 30.09.1994, durata creditului fiind până la 31.12.1994. creditului a fost garantată cu contract de ipotecă autentificat cu nr. 2045/04.03.1994 și cu contract de gaj fără deposedare încheiat la data de 24.02.1994.
La data de 08.05.1996 s-a înregistrat la Tribunalul Miercurea Ciuc acțiunea reclamantei prin care aceasta a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 50.000.000 lei credit nerambursat și a dobânzii aferente în sumă de 257.000.000 lei, precum și a dobânzii în continuare. Prin sentința civilă nr. 23/27.01.1997 Tribunalul Harghita MCa admis acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 50.000.000. lei credit nerambursat, 257.000.000 lei dobânzi bancare și 20.000 lei cheltuieli de judecată. Prin decizia civilă nr. 92/A/02.09.1997 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureșa fost admis apelul reclamantei, a fost desființată sentința civilă nr. 23/27.01.1997 a Tribunalului Harghita MC și a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Rejudecând cauza, această instanță a pronunțat sentința civilă nr. 95/03.03.1998 prin care a admis acțiunea reclamantei și a obligat-o pe pârâta să-i plătească reclamantei: 50.000.000 lei credite nerambursate la scadență și 257.000.000 lei dobânzi stabilite pe baza contractului de împrumut.
De asemenea, se mai reține că prin cererea înregistrată la Tribunalul Harghita MC la data de 10.04.1996, creditoarea a solicitat înființarea comandamentului asupra imobilului situat în com.,-, jud. H, motivat de faptul că prin contractul de ipotecă nr. 2045/04.03.1994 s-a garantat creditul de 50.000.000 lei acordat Prin sentința civilă nr. 435/29.07.1997 pronunțată de această instanță a fost respinsă cererea de înființare a comandamentului. Această sentință a fost desființată prin decizia nr. 128/A/05.05.1998 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, care a admis apelul declarat de, a desființat sentința atacată și a trimis cauza instanței sesizate pentru a se pronunța asupra cererii petiționarei de execuție silită imobiliară pentru realizarea unei creanțe de 307.526.911 lei la 10.04.1996 data sesizării. Prin sentința civilă nr. 164/02.03.1999 pronunțată de Tribunalul Harghita MCa fost admisă cererea formulată de și a fost încuviințată executarea silită asupra imobilului intravilan situat în comuna,-, proprietatea numiților și.
Creanța a fost cesionată către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (în prezent Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) prin contractul de cesiune de creanță nr. -/21.07.1999 la care s-a încheiat ulterior actul adițional nr. 1/31.10.2002 privind preluarea contractului de gaj fără deposedare.
Contestatoarei i-au fost comunicate de către, cu adresa nr. 26102/13.11.2006, titlurile executorii constând în convenția de credit nr. 10205/07.-, contractul de ipotecă autentificat la Notariatul de Stat Local T sub nr. 2045/1994 și contractul de gaj fără deposedare înscris în registrul de gajuri al Consiliului Local MCs ub nr. 107/02.03.1994. Aceasta a primit comunicarea la data de 22.01.2007.
Intimata a invocat în întâmpinare faptul că a pornit executarea silită, potrivit nr.OUG 51/1998, împotriva asociatei având în vedere prevederile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora "asociații în societatea în nume colectiv și asociații comanditați în societatea în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale. Creditorii societății se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligațiile ei și, numai dacă societatea nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor îndrepta împotriva acestor asociați". De asemenea, a invocat și prevederile art. 85 din aceeași lege, care dispune că "asociații sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele societății de persoanele care o reprezintă".
Față de aceste prevederi legale, nu se poate reține susținerea contestatoarei în sensul că nu răspunde de datoriile, pe motiv că de la data de 28.03.1998 nu mai deține calitatea de asociat în cadrul acestei societăți. Având în vedere data contractării împrumutului prin contractul de credit nr. 10205/07.03.1994, precum și termenul limită de restituire a împrumutului, 31.12.1994, se constată că, contestatoarea are calitate de asociat cu răspundere nelimitată și solidară pentru obligațiile asumate prin acest contract.
În ceea ce privește susținerile contestatoarei din cadrul contestației la executare, cu prioritate urmează a fi analizată excepția prescripției extinctive a dreptului la executarea silită pornită de către, potrivit art. 137 alin. 1.pr.civ.
Art. 13 alin. 5 din nr.OUG 51/1998 dispune că "termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor preluate de, constatate prin acte care constituie titlu executoriu sau care, după caz, au fost investite cu formulă executorie, este de 7 ani. Acest termen nu se aplică creanțelor pentru care dreptul de a cere executarea silită s-a prescris".
În cauză, conform convenției de credit nr. 10205/1994, creditul de 50.000.000 lei (ROL) trebuia restituit creditoarei în patru rate lunare egale prima fiind scadentă la 30.09.1994, durata creditului fiind de până la 31.12.1994.
În cadrul termenului de 3 ani de prescripție a dreptului la acțiune, calculat de la data de 31.12.1994, respectiv la data de 08.05.1996, s-a formulat acțiune de către, în calitate de reclamantă, iar prin sentința civilă nr. 95/03.03.1998 a fost admisă acțiunea. și a fost obligată pârâta să restituie suma împrumutată și dobânda aferentă.
Începând cu data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 95/03.03.1998 curge termenul de 3 ani de prescripție a executării silite prevăzut inițial de art. 6 din Decretul nr. 167/1958 și ulterior de art. 405 din Codul d e procedură civilă.
În cadrul acestui termen, conform art. 9 alin. 8 din nr.OUG 51/1998 modificată prin nr.OUG 64/1999, în vigoare la acea dată, s-a încheiat contractul de cesiune de creanță nr. -/21.07.1999, contract prin care creanța împotriva a fost cedată către
Potrivit acestui text de lege, devenit ulterior art. 13 alin. 5 din nr.OUG 51/1998, termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor ce au fost cesionate către este de 7 ani.
Calculând acest termen de prescripție a executării fie de la data la care sentința civilă nr. 95/03.03.1998 a devenit irevocabilă, fie de la data preluării creanței de către, 21.07.1999, se constată că prima notificare către contestatoare și care, față de prevederile art. 42 și respectiv art. 58 din nr.OUG 51/1998, constituie act începător de executare, a fost trimisă la data de 13.11.2006 și primită de către contestatoare la data de 22.01.2007, după expirarea termenului de prescripție de 7 ani.
Nu se poate considera că actul procedural nr.6373/ 23.10.2003 de comunicare a titlurilor executorii către are ca efect întreruperea curgerii termenului de prescripție a executării față de contestatoare, în baza art. 4052.pr.civ. întrucât la data comunicării acestui act contestatoarea nu mai avea calitatea de asociat în cadrul, deci această comunicare nu îi putea fi opozabilă.
Față de cele arătate, se constată că este întemeiată și va fi admisă excepția prescripției dreptului la executarea silită pornită de împotriva contestatoarei, și, în consecință, nu mai este necesară analizarea celorlalte motive din cadrul contestațiilor la executare.
În consecință, în temeiul art. 48 coroborat cu art. 82 și art. 83 din nr.OUG 51/1998 cu modificări, vor fi admise contestațiile la executare conexate, va fi admisă excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită și vor fi anulate formele de executare silită pornită de, respectiv procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 26102/2/11.10.2007 și poprirea instituită asupra drepturilor salariale ale contestatoarei prin Ordinul nr. 1753/05.11.2007.
În conformitate cu prevederile art. 274.pr.civ. intimata va fi obligată să plătească suma de 387,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către contestatoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestațiile la executare silită conexate formulate de contestatoarea în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Anulează formele de executare silită pornită de, respectiv procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 26102/2/11.10.2007 și poprirea instituită asupra drepturilor salariale ale contestatoarei prin Ordinul nr. 1753/05.11.2007.
Obligă pe intimata să plătească suma de 387,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către contestatoare.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.01.2010.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red. /4 ex/25.02.2010
Președinte:Alina PănescuJudecători:Alina Pănescu