Spete contestatie la executare comercial. Decizia 1608/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1608/COM
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului comercial formulat de recurentul contestator, cu domiciliul în C,-, parter,.1, județul C, împotriva deciziei civile nr.7 din 16.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații BANCA -ROMENA - AGENTIA, cu sediul în C,-, -, parter, județul C, și, ambii cu domiciliile alese în C,-, -, parter, județul C - având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde recurentul contestator G prin în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, intimata Banca - - Agenția C prin avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind intimații și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezenta precizează că nu au alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.
Instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru recurentul contestator, avocat arată că a investit instanța de fond cu o contestație la executare în care a contestat legalitatea biletului la ordin în baza căruia Banca - a început executarea silită. Împotriva soluției primei instanțe a formulat apel în termen de 15 zile de la comunicare. Comunicarea executorului nu s-a făcut la adresa de domiciliu. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra criticii contestatorului privitoare la faptul că acțiunea este o contestație la executare și nu o opoziție, ca termenul căii de atac să fie de 5 zile de la pronunțare.
Mai arată apărătorul recurentului că nici minuta și nici dispozitivul hotărârii nr.13691/11.08.2008 pronunțată de prima instanță nu arată faptul că ar fi fost pronunțate în ședință publică. Încălcându-se dreptul recurentului la un proces echitabil. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata Banca - solicită respingerea recursului ca nefondat. Apreciază că apelul a fost depus peste termenul de 15 zile de la pronunțare. Hotărârea recurată este temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar chitanța nr.- din 23.10.2009.
Avocat precizează că cererea este contestație la executare și nu opoziție.
Avocat arată că instanța de fond a calificat în mod corect cererea ca fiind opoziție.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față:
Prin cererea adresată Judecătoriei Constanța și înregistrată sub nr.691/212/21.01.2008, contestatorul Gac ontestat măsurile de executare efectuate în dosarul de executare nr.245/2007 al BEJ solicitând anularea tuturor formelor și actelor de executare.
În motivarea contestației se arată că la data de 08.01.2008 prin adresa Direcției Financiar - Contabile a Ministerului Apărării nr.P 36879/28.11.2007 și comunicarea nr.245/2007 a fost înștiințat că s-a luat măsura popririi pentru 1/3 din pensia netă pentru un debit de 59.048,88 lei reprezentând împrumut nerestituit rezultat din convenția de linie de credit nr.5/11.05.2006 contractat de SC Trend SRL pentru care avea calitatea de garant prin avalizarea biletelor la ordin.
În legătură cu obținerea și gestionarea liniei de credit respective nu are nici o implicare și, deci, răspundere și nu are nici o calitate în societatea respectivă în afară de faptul că deține 5 părți sociale. Datorită absenței din localitate, nu a reușit decât după data de 08.01.2008 să ia la cunoștință de existența dosarului de executare.
La data de 04.02.2008, contestatorul a depus precizări la acțiune arătând că înțelege să se judece cu Banca --Agenția C (director agenție) și (ofițer credite).
La termenul de judecată din 21.04.2008, contestatorul a depus la dosar "precizări" prin care a arătat că înțelege să cheme în judecată doar intimata Banca -Română și că solicită și anularea titlului executoriu (bilet la ordin) în baza căruia a început executarea silită. Față de aceste precizări instanța a calificat acțiunea ca fiind o contestație la executare, dar a amânat judecarea cauzei pentru a se depune precizări în scris dacă această contestație este la titlu sau la executarea propriu-zisă.
La 16.06.2008, contestatorul a precizat că solicită repunerea în termen raportat la faptul că de abia pe 08.01.2008 s-a întors din județul A la C fiind plecat încă din 26.11.2004 la
La termenul de judecată din 28.07.2008, instanța a calificat acțiunea ca fiind o opoziție la executare față de disp. art.62 din Legea nr.58/1934.
Prin sentința nr.13691/11.08.2008 a fost respinsă cererea de repunere în termen ca neîntemeiată și a fost admisă excepția tardivității formulării acțiunii fiind respinsă opoziția la executare ca tardiv formulată.
În considerentele hotărârii se arată că somația de executare silită i-a fost comunicată la 04.10.2007, dată la care debitorul s-a aflat în localitatea de domiciliu. Întrucât debitorul nu a invocat nulitatea relativă sau absolută privitoare la comunicarea actului, se instituie o prezumție relativă simplă care nu a fost răsturnată prin probele administrate, potrivit căreia debitorul a luat la cunoștință de actul contestat în data de 04.10.2007, față de care termenul limită de introducere a opoziției la executare a fost 10.10.2007. Chiar dacă s-ar aprecia boala cumnatei sale o împrejurare mai presus de voința contestatorului să exercite calea de atac, din data de 08.01.2008 când a luat cunoștință de somație, titlu executoriu și actele de executare, trebuia să introducă opoziția în data de 14.01.2008, ori acțiunea a fost înregistrată la data de 21.01.2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat la 19.09.2008 apel contestatorul solicitând admiterea apelului și trimiterea cauzei la prima instanță pentru judecarea fondului.
În motivele de apel s-a arătat că afișarea somației a fost realizată la o adresă greșită, respectiv la vechea adresă deși el locuia în mod legal încă din 1988 pe str.- -. De asemenea, se arată că i-a fost respinsă în mod nelegal proba cu martori deși teza probatorie a fost demonstrarea unui fapt pozitiv, respectiv a faptului că în toată perioada arătată s-a aflat în județul Se contestă și cheltuielile de judecată acordate nelegal de către instanță fără a fi puse în discuția părților încălcându-se astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța -Secția civilă, dar prin încheierea din 27.10.2008 s-a constatat natura comercială a litigiului și s-a dispus trimiterea dosarului Secției comerciale a Tribunalului Constanța.
Pe rolul Tribunalului Constanța -Secția comercială, apelul a fost înregistrat sub nr.10833/118/04.12.2008.
La termenul de judecată din 04.02.2008, apelantul a solicitat calificarea căii de atac ca fiind recurs, aspect soluționat prin încheierea din 04.02.2008 în sensul că a constatat ca fiind apel calea de atac declarată cu motivarea că instanța de fond a fost investită cu opoziția la executarea silită pornită în temeiul unui bilet la ordin, cererea fiind calificată de instanța de fond în temeiul disp.
art.84 Cod proc. civilă coroborat cu disp. art.62 din Legea nr.58/1934 prin încheierea pronunțată la 28.07.2008.
La data de 04.03.2009 apelantul a solicitat repunerea în termenul de apel avându-se în vedere că nici minuta și nici dispozitivul nu au fost pronunțate de instanța de fond în ședința publică fiind încălcate disp. art.22 și 281 Cod proc. civilă.
Prin decizia civilă nr.7 din 16.03.2009 Tribunalul Constanțaa respins cererea de repunere în termenul de exercitare a apelului formulată de
A admis excepția de decădere a apelantului din dreptul de a formula apel.
A respins ca tardiv apelul formulat de G în contradictoriu cu intimații Banca - prin agenția C, și.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la cererea de repunere în termenul de exercitare a apelului și cu privire la excepția de decădere din dreptul de a formula apel, excepție invocată din oficiu de instanță la data de 07.01.2009:
Calificarea acțiunii formulate de debitorul G ca fiind o opoziție la executare s-a făcut de către instanță încă din 28.07.2008 când contestatorul a fost prezent la ședința de judecată.
Potrivit art.62 alin.4 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin nr.58/1934 modificată, hotărârea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în 15 zile de la pronunțare.
Hotărârea apelată a fost pronunțată la data de 1.08.2008 astfel încât, conform art.101 alin.1 Cod proc. civilă apelul trebuia formulat până la 27.08.2008 (calculul fiind efectuat pe zile libere, respectiv neintrând în socoteală nici ziua "când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul").
Apelantul nu numai că nu a dovedit existența vreunei împrejurări mai presus de voința lui, dar nici nu a invocat existența a unei asemenea împrejurări susținând doar că sentința nu a fost pronunțată în ședință publică astfel încât nu a cunoscut aspectele legate de calea de atac.
Este adevărat că în sentința nr.13691/11.08.2008 nu există mențiunea că pronunțarea s-a făcut în ședință publică, mențiune prevăzută prin disp. art.261 Cod proc. civilă, dar calea de atac este prevăzută de lege și nu de instanță, astfel încât partea nu poate invoca necunoașterea acesteia cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a arătat, calificarea acțiunii ca fiind opoziție a fost făcută încă din 28.07.2008.
Întrucât nu a fost dovedită nici o împrejurare mai presus de voința apelantului, s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile art.103 Cod proc. civilă, astfel încât cererea de repunere în termenul de exercitare a apelului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Față de respingerea cererii de repunere în termen, instanța a constatat că apelul înregistrat la data de 19.09.2008 a fost formulat cu depășirea termenului
legal de 15 zile de la pronunțare ceea ce atrage în conformitate cu disp. art.103 Cod proc. civilă, sancțiunea decăderii.
Împotriva acestei decizii la data de 24.03.2009 a formulat recurs contestatorul G criticând soluția sub aspectele:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra criticii că acțiunea este o contestație la executare și nu opoziție la executare, astfel că termenul de apel curge de la data comunicării și nu de la pronunțare;
- a solicitat repunerea în termenul de apel având în vedere că nici minuta și nici dispozitivul hotărârii primei instanțe nu arată faptul că ar fi fost pronunțate în ședință publică, încălcându-i-se dreptul la un proces echitabil.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor aduse, instanța reține ca acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Investit cu soluționarea apelului formulat de către G împotriva sentinței nr.1391/11.08.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța,Tribunalul a pus în discuția părților excepția de decădere a apelantului din dreptul de a mai declara apel. Față de susținerea că,de fapt,calea de atac este recurs și nu apel, prin încheierea din data de 04.02.2009 Tribunalul Constanțaa calificat calea de atac declarată ca fiind apel. În considerentele încheierii tribunalul a reținut că,în raport de faptul că prima instanță a fost investită cu soluționarea unei opoziții la executarea silită pornită în baza unui bilet la ordin, calea de atac,potrivit art.62 alin.3 din Legea 58/1934,este apelul ce se exercită în termen de 15 zile de la pronunțare.
Ori,în condițiile în care calificarea căii de atac raportat la obiectul cauzei deduse judecății primei instanțe a fost pusă în discuția contradictorie a părților iar instanța de control a tranșat această problemă prin încheiere interlocutorie critica recurentului va fi înlăturată.
În ceea ce privește susținerea că recurentului i s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil prin nemenționarea faptului că sentința s-a pronunțat în ședință publică Curtea reține că, publicitatea procedurilor judiciare vizată de art.6 par.1 din Convenție ajută la realizarea scopului prevăzut de acest articol respectiv: procesul echitabil.
În privința absenței mențiunii pronunțării publice,în hotărârile pronunțate,CEDO a reținut că și în lipsa pronunțării publice scopul urmărit de art.6 par.1 din Convenție este atins dacă pe parcursul procesului în ansamblul său s-a asigurat publicitatea ședințelor și a procedurilor judiciare (Hotărârea nr.8 1983).
Prin urmare, lipsa mențiunii din sentință că hotărârea a fost pronunțată în ședință publică nu i-a încălcat reclamantului dreptul la un proces echitabil și nu constituie un motiv întemeiat pentru a justifica declararea apelului peste termenul prevăzut de lege.
Față de aceste considerente,apreciind nefondate susținerile recurentului reclamant Curtea, în conformitate cu art.312 Cod proc.civilă,va respinge recursul ca nefondat.
Reținând culpa procesuală a recurentului reclamant Curtea îl va obliga la plata cheltuielilor de judecată către intimata Banca -Română.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul comercial formulat de recurentul contestator, cu domiciliul în C,-, parter,.1, județul C, împotriva deciziei civile nr.7 din 16.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații BANCA -ROMENA - AGENTIA, cu sediul în C,-, -, parter, județul C, și, ambii cu domiciliile alese în C,-, -, parter, județul C - având ca obiect contestație la executare, ca nefondat.
Obligă recurentul la 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimata Banca -Română.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 07 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud. fond:
Jud.apel:;
Tehnored.dec.jud.-
2 ex./11.02.2010
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad