Spete contestatie la executare comercial. Sentința 161/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 1644/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 161
Ședința publică de la 11 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
Grefier ---
*********
Pe rol pronunțarea în cauza comercială de față, având ca obiect contestația la executare formulată de contestatorii și - în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva procesului-verbal de sechestru.
Dezbaterile în cauză au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 04.11.2008, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată - ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul art.260 Cod procedură civilă și pentru a da părților posibilitatea să depună note scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 11.11.2008, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Asupra cauzei comerciale de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.08.2008 contestatorii și au solicitat, în contradictoriu cu intimata AVAS, constatarea nulității procesului verbal de aplicare a sechestrului nr. 22196/2/8.08.2008 și ridicarea sechestrului.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, în fapt, contractul de garanție imobiliară autentificat de notariatul de stat C sub nr. 20955/31.05.1994 a fost încheiat cu încălcarea principiului specializării ipotecii prevăzute de art.1774 cod civil sub aspectul determinării bunului afectat garanției, cât și asupra valorii creanței garantate prevăzută de art. 1776 Cod civil.
De asemenea, prin contractul de novație nr.8118/29.02.1996, a preluat toate obligațiile ce decurgeau din contractul de credit nr.10157 din 2.06.10994, dar prin contractul de novație nu s-au menținut garanțiile aferente convenției de credit, astfel că, odată cu stingerea obligației principale prin novație, s-au stins și accesoriile. Obligația debitorului, fiind garantată prin ipoteci constituite prin act autentic, schimbarea de debitor necesită încheierea unui act adițional la contractul de ipotecă.
Contestatorii consideră că se află în prezența unei delegații perfecte conform căreia numitul era debitor și nu SC.
S-a mai arătat că dreptul de a cere executarea silită este prescris întrucât ultima a creditului trebuia rambursată la data de 15.12.1999, iar termenul de prescripție de 7 ani s-a împlinit la data de 15.12.2006.
În dovedirea motivelor contestației s-au depus la dosar înscrisuri.
Contestația a fost legal timbrată.
Prin întâmpinare, intimata a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii față de dispozițiile art. 46 alineat 1 din OUG nr.51/1998, iar pe fondul cauzei, a arătat că susținerile contestatorilor sunt neîntemeiate.
În esență, intimata a învederat că determinarea bunului afectat garanției s-a realizat prin stabilirea locației acestuia, a vecinătăților precum și a componenței locuinței, atât în contractul de garanție imobiliară, cât și în anexa B1 la acesta, contractul de ipotecă menționând și valoarea pentru care se garantează.
De asemenea, după preluarea creanței, în anul 2000, debitorul s-a prezentat la sediul AVAS pentru a rambursa eșalonat debitul, iar plata de 0,02 USD efectuată reprezintă o recunoaștere a debitului și a calității de codebitor.
În același sens, prin contractul de novație se menționează că fostul debitor se angajează să garanteze pe noul debitor pentru creditele neachitate, ceea ce înseamnă că, în lipsa unui act juridic prin care Banca Agricolă ar fi descărcat expres de obligație pe debitorul acesta rămâne obligat valabil.
De aceea, chiar garanțiile constituite anterior au fost suplimentate cu patrimoniul social al debitorului și cu bunurile cumpărate din credit.
În ceea ce privește prescripția dreptului de a cere executarea silită, intimata a arătat că a efectuat comunicarea titlurilor executorii la 31.08.2006, deci în cadrul termenului de 7 ani și, mai mult decât atât, la data de 22.01.2001 judecătorul sindic a dispus trecerea la faliment a SC, fiind suspendate de drept toate acțiunile privind realizarea creanței asupra debitorului sau a bunurilor sale.
De vreme ce pentru datoria principală termenul de prescripție s-a întrerupt, aceeași soluție se impune și pentru garanție, ca accesoriu.
Prin înscrisurile depuse la dosar la 14.10.2008, contestatorii au făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de OUG nr.51/1008.
Analizând întreaga cauză sub aspectul motivelor contestației la executare, curtea reține următoarele aspecte:
Prin contractul de credit nr.10157/2.06.1994, debitorul a beneficiat de un credit în cuantum de 180.799 USD din surse și 8900,80 Ron din sursele Băncii Agricole SA, cu termen final de rambursare la 31.08.1999.
Creditele au fost garantate, printre altele, și cu bunurile constituite ca garanții conform contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr.20955/31.05.1004 la Notariatul de stat
Susținerea contestatorilor referitoare la nerespectarea principiului specializării ipotecii este, în opinia curții, nefondată, întrucât determinarea bunului a fost efectuată prin precizarea locației, componenței și vecinătăți-
lor acestuia în cuprinsul contractului de ipotecă, iar creditul este, de asemenea determinat, prin indicarea valorii concrete garantate.
Referitor la problema prescripției dreptului material la acțiune, curtea reține că termenul de prescripție începe să curgă de la data de 15.12.1999 (conform situației titlurilor de creanță și rambursărilor aflată la filele 21 și următoarele din dosar), împlinindu-se la data de 15.12.2006, iar comunicarea titlurilor executorii către contestatori, ca prim act de executare, a avut loc la data de 4.09.2006, deci în interiorul termenului de 7 ani prevăzut de art.13 din OUG nr.51/1998.
În ceea ce privește novația prin schimbare de debitor, prin contractul de novație nr. 8118 din 29.02.2006, debitorul SC a preluat toate obligațiile care decurgeau din contractul de credit nr.10157 din 2.06.1994.
Efectul principal al novației este acela al stingerii vechii obligații și înlocuirea acesteia cu una nouă. Conform art.1134 Cod civil, în cazul novației (), privilegiile și ipotecile creanței celei vechi nu le are și creanța ce-i este substituită, afară de cazul când creditorul le-a rezervat expres.
Examinând din această perspectivă prevederile contractului de novație, curtea reține că, în cadrul capitolului "Garanții asigurătorii", s-a angajat să garanteze obligațiile asumate prin contract prin garanțiile prevăzute la art.6 din contractul de credit și prin patrimoniul social și utilajele de producție. În consecință, părțile, prin acordul lor, au prevăzut expres ca noua obligație să fie garantată prin garanțiile care însoțeau vechea obligație, fiind respectate dispozițiile art.1134 teza a -II-a Cod civil.
Față de considerentele expuse pe larg mai sus, curtea va respinge contestația ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorii și, domiciliați în C,-, -.2,.7, județ C, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATAULUI, cu sediul ales în B,--11, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.11.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - - -
RED. JUD. /5 ex/13.11.2008
Com.: 3 ex./14.11.2008
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase