Spete contestatie la executare comercial. Sentința 172/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA Operator 2829
SECȚIA COMERCIAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVIL NR. 172/R/COM
Ședința public din 21 februarie 2008
Completul de judecat compus din
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER:
S-au luat în recursurile declarate de creditoarele Direcția General a Finanțelor Publice A și Inspectoratul Teritorial d e Munc A împotriva sentinței comerciale nr. 2385/22.10.2007, pronunțat de Tribunalul Arad în dosar nr. 606/2005, având ca obiect contestație.
La apelul nominal fcut în ședinț public au lipsit prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, verificându-se actele și lucrrile de la dosar se constat c s-a solicitat judecarea cauzei în lips în baza art. 242 Cod procedur civil, de ctre creditorul Inspectoratul Teritorial d e Munc A, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând constat urmtoarele:
Prin sentința comercial nr. 2385/22.10.2007 pronunțat în dosarul nr. 606/2005 al Tribunalului Arad, s-a respins contestația formulat de creditorii Inspectoratul Teritorial d e Munc A și Direcția General a Finanțelor Publice A, împotriva tabelului suplimentar al creanțelor debitoarei SC " A" SA, întocmit de lichidatorul judiciar "Expert"
În considerentele hotrârii, judectorul sindic, verificând contestațiile formulate prin prisma prevederilor Legii nr. 85/2006, potrivit normelor legale care guverneaz, cu caracter de principiu, aplicabilitatea legii în timp, în condițiile lipsei oricrei mențiuni tranzitorii din legea special, a apreciat c în cauz sunt incidente, în privința creanțelor declarate împotriva debitoarei, a verificrii acestor declarații de ctre administratorul sau lichidatorul judiciar, precum și în privința modului de soluționare a acestor contestații, prevederile Legii nr. 85/2006, dac declarațiile de creanț suplimentare, tabelul suplimentar de creanțe, și contestațiile creditoarelor au fost depuse, întocmite și formulate, dup intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2006, independent de împrejurarea c procedura insolvenței a fost declanșat împotriva debitoarei anterior acestui moment, respectiv sub incidența Legii nr. 85/2006.
Ca atare, contestațiile celor dou creditoare sunt neîntemeiate faț de prevederile art. 41 din Legea nr. 85/2006, potrivit crora nu vor putea fi adugate dobânzi, majorri, ori penalitți, creanțelor nscute anterior datei deschiderii procedurii, cu excepția creanțelor garantate, astfel c în mod legal și temeinic, lichidatorul judiciar a respins, cu ocazia verificrii, pretențiile celor dou creditoare privind înscrierea lor în tabelul de creanțe preliminar cu sumele mai sus artate reprezentând accesorii.
Cu titlu de principiu, nici în situația în care în cauz ar fi fost aplicabile prevederile Legii nr. 64/1995, creditoarele contestatoare nu ar fi fost îndreptțite la înscrierea lor cu creanțele contestate, faț de prevederile art. 45 din aceast lege, care interzic adugarea acestor accesorii, deoarece în cauz nu s-a formulat vreun plan de reorganizare, astfel cum prevd dispozițiile art. 92 din aceeași lege.
Împotriva susmenționatei sentințe au declarat recurs creditoarele Direcția General a Finanțelor Publice A și Inspectoratul Teritorial d e Munc
Creditoarea Aas olicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii contestației formulate la tabelul suplimentar preliminar al creanțelor debitoarei SC " A" SA, admiterea cererii de înscriere în tabelul suplimentar preliminar cu suma de 83.006 lei.
În motivare, arat c Tribunalul Arada respins contestația precizat formulat de A în reprezentarea ANAF, împotriva tabelului suplimentar preliminar, prin care s-a solicitat înscrierea în tabelul suplimentar preliminar cu suma de 83.006 lei, reprezentând dobânzi și penalitți nscute între data deschiderii procedurii, 27.06.2005, și data intrrii în vigoare a Legii nr. 85/2006 (27.07.2006).
Recurenta consider c judectorul sindic a pronunțat o sentinț nelegal și netemeinic (art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedur civil).
Judectorul sindic a considerat în mod greșit c în speța de faț sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, având în vedere c dobânzile și penalitțile au fost calculate pe perioada în care era în vigoare Legea nr. 64/1995 republicat și modificat și nu Legea nr. 85/2006 care a intrat în vigoare la data de 20.07.2006.
Astfel, potrivit principiului "tempus regit actum", legea nu retroactiveaz, cu excepția legii penale mai favorabile, având în vedere c era în vigoare Legea nr. 64/1995 republicat și modificat, consider c aceasta trebuia aplicat și nu Legea nr. 85/2006.
Ținând cont de cele prezentate mai sus precum și prevederile legale despre care s-a fcut vorbire, consider c în speța de faț sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 64/1005 republicat care la art. 92 pct. 7 arat c:
"Pentru neachitarea obligațiilor bugetare atât înainte, cât și dup deschiderea procedurii de reorganizare judiciar, debitorul datoreaz majorri de întârziere conform legii speciale în materie, pân la data achitrii acestora sau, dup caz, pân la data intrrii în faliment". Creditoarea recurent consider c în mod nejustificat lichidatorul judiciar a respins înscrierea în tabelul suplimentar preliminar a creanței solicitate, atâta timp cât art. 92 pct. 7 din Legea nr. 64/1995 republicat, d posibilitatea la calcularea majorrilor și penalitților pân la data deschiderii procedurii falimentului.
În concluzie, dobânzile și penalitțile se calculeaz pân la data hotrârii prin care se decide intrarea în faliment a societții debitoare, pronunțat în condițiile art. 106 din Legea nr. 64/1005 republicat sau cel puțin pân la data intrrii în vigoare a Legii nr. 85/2006 și nu pân la data deschiderii procedurii reorganizrii judiciare, reglementat de dispozițiile art. 38. Temeiul legal îl constituie dispozițiile art. 92 alin. (7) din Legea nr. 64/1995 republicat coroborat cu prevederile art. 118 alin. 4 din Codul d e procedur fiscal: "(4) Pentru obligațiile fiscale nepltite la termen, atât înainte, cât și dup de4schiderea procedurii de reorganizare judiciar, se datoreaz dobânzi și penalitți de întârziere pân la data deschiderii procedurii de faliment. Pentru obligațiile fiscale nscute dup data deschiderii procedurii de faliment și nepltite la termen nu se datoreaz dobânzi și penalitți de întârziere".
Creditorul Inspectoratul Teritorial d e Munc Aas olicitat admiterea recursului su și modificarea hotrârii atacate, în sensul de a se dispune admiterea declarației de creanț suplimentar, cu suma de 322 lei, inclusiv majorrile de întârziere și penalitțile de întârziere respinse, în sum de 61 lei.
În motivarea recursului se arat c creditoarea a depus la dosarul cauzei declarația de creanț suplimentar în baza Procesului verbal de control nr. 20508/10.07.2007 pentru o creanț total de 322 lei din care 95 lei reprezentând comisionul datorat conform Legii nr. 130/1999, modificat, 154 lei majorri de întârziere și 23 lei penalitți de întârziere și 50 lei cheltuieli de executare, creanț care cuprinde și debitul inițial de 261 lei din care 95 lei reprezentând comisionul legal datorat conform Legii nr. 130/1999 modificat, 96 lei majorri de întârziere și 2o lei penalitți de întârziere și 50 lei cheltuieli de executare. Precizeaz c majorrile de întârziere au fost calculate pân la data de 21.05.2007, iar penalitțile de întârziere pân la data de 31.12.2005.
Recurenta critic soluția instanței, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedur civil, pentru c a interpretat eronat situația de fapt și a fcut o greșit aplicare a normelor de drept. Învedereaz instanței c creanța reprezint comisionul datorat pentru pstrarea și completarea carnetelor de munc conform Legii nr. 130/1999, modificat, comision care, potrivit dispozițiilor Codului d e procedur fiscal, constituie o contribuție datorat bugetului general consolidat.
La stabilirea debitului total inspectorul de munc a uzat de prevederile art. 106 alin. (4) și urm. din Legea nr. 64/1995, republicat, coroborate cu art. 118 alin. (4) din nr.OG 92/2003 modificat, potrivit crora, debitorul datoreaz plata obligațiilor neachitate nscute între data deschiderii procedurii de reorganizare judiciar și data intrrii în faliment precum și dobânzi și penalitți de întârziere pentru neachitarea acestora atât înainte, cât și dup deschiderea procedurii de reorganizare judiciar pân la data achitrii acestora sau, dup caz, pân la data intrrii în faliment. au fost calculate pân la data când aceste dispoziții legale au fost în vigoare, respectiv pân la data de 31.12.2005.
Analizând textele legale antemenționate consider c pentru creanțe ce exprim obligații fiscale, cum ar fi comisionul datorat conform Legii nr. 130/1999 modificat precum și accesoriile la sumele stabilite, în temeiul Legii nr. 130/1999 modificat, acestea sunt datorate pân la data când art. 106 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 republicat și art. 118 alin. (4) din nr.OG 92/2003 au fost în vigoare, întrucât nici art. 106 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 republicat și nici art. 118 alin. (4) din nr.OG 92/2003 nu fac referire la existența unei perioade de reorganizare pe baz de plan în condițiile art. 91 și urm. din Legea nr. 64/1995, republicat, care s condiționeze aplicarea acestora.
De asemenea, dispozițiile art. 106 din Legea nr. 64/1995 republicat, arat clar c "Prevederile art. 45 se aplic în mod corespunztor în ceea ce privește creanțele existente la data intrrii în faliment", motiv pentru care consider c în mod corect inspectoratul a procedat la actualizarea debitului inițial, debit existent la data intrrii în faliment.
Învedereaz instanței c nu este de acord nici cu opinia judectorului sindic bazat pe prevederile art. 41 din Legea nr. 85/2006, întrucât deschiderea procedurii falimentului împotriva debitorului SC " A" SA a avut loc în data de 27.06.2005, sub imperiul Legii nr. 64/1995 republicat și modificat, motiv pentru care consider c dispozițiile art. 41 din Legea nr. 85/2006 nu au aplicabilitate în cauz.
În consecinț, solicit instanței ca, analizând argumentele invocate în prezentul recurs, s se admit recursul, s se modifice sentința atacat în sensul de a se dispune admiterea declarației de creanț suplimentar astfel cum a fost formulat, respectiv a sumei totale de 322 lei (inclusiv majorrile de întârziere respinse, în sum de 61 lei).
Examinând sentința atacat, prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constat c recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 64/1995, republicat și modificat, nici o dobând, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuial nu va putea fi adugat creanțelor nscute anterior deschiderii procedurii și negarantate cu ipotec, gaj sau alt garanție real mobiliar ori de drept de retenție, de orice fel, sau prților negarantate din creanțele garantate cu astfel de garanții, de la data deschiderii procedurii, în afar de cazul în care, prin programul de plat a creanțelor cuprins în planul de reorganizare, se derog de la prevederile de mai sus. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, care a abrogat în mod expres Legea nr. 64/1995, republicat, în cuprinsul art. 41 preluat acest principiu, care nu urmrește altceva decât s asigure un tratament egal creditorilor din aceeași categorie.
Faț de aceste dispoziții legale, în mod corect lichidatorul judiciar Expert a luat msura de a nu înscrie în tabelul suplimentar al creanțelor debitoarei SC " A" SA a creanței suplimentare a Inspectoratului Teritorial d e Munc A care const tocmai în accesorii calculate la debitul principal de la data deschiderii procedurii reorganizrii judiciare și a falimentului și pân la momentul intrrii debitoarei în faliment, respectiv 21.05.2007 (majorrile de întârziere) și pân la data de 31.12.2005, dat pân la care prevederile art. 106, alin. 4 și art. 118, alin. 4 din Legea 64/1995 au fost în vigoare (pentru penalitțile de întârziere).
Dispozițiile art. 118 din Codul d e procedur fiscal, invocate de recurent, nu justific o soluție contrar celei adoptate de lichidator și confirmate de judectorul sindic. Curtea apreciaz c prevederile aliniatului 4 acestui articol nu derog de la dreptul comun în materie reglementat de Legea insolvenței, ci reprezint o reluare a prevederilor art. 92, alin. 7 din Legea nr. 64/1995, republicat, cu nuanțarea c legea fiscal se aplic doar în cazul dobânzilor și penalitților de întârziere aferente obligațiilor fiscale, tot numai în situația în care a fost propus și confirmat un plan, deci societatea debitoare se afl în procedura de reorganizare judiciar.
Prevederile art. 45 arat în mod expres c nici o dobând majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuial nu poate fi adugat creanțelor nscute anterior deschiderii procedurii, fr a distinge dup natura creanțelor, respectiv dac acestea sunt sau nu fiscale. Faptul c art. 45 se refer la creanțele fiscale rezult și din prevederile art. 92, alin. 7, care instituie un regim special, derogator de la art. 45, pentru creanțele bugetare, inclusiv fiscale, în situația reorganizrii judiciare pe baz de plan.
Împrejurarea c judectorul sindic a fcut referire la textul art. 41 din Legea nr. 85/2006, deși, în opinia recurentelor, normele aplicabile în speț ar fi cele cuprinse în Legea nr. 64/1995, republicat, nu au nici o relevanț juridic în cauz, atâta timp cât nici vechea lege a insolvenței nu permitea acordarea accesoriilor la creanțele nscute anterior deschiderii procedurii și negarantate, în afar de cazul în care, prin programul de plat a creanțelor cuprins în planul de reorganizare, se derog de la aceasta.
Toate aceste considerente sunt valabile și pentru recursul formulat de creditoarea DGFP A și pot fi rezumate astfel: nici sub imperiul Legii 64/1995, nici sub imperiul Legii 85/2006 nu este posibil acordarea accesoriilor la creanțele nscute anterior deschiderii procedurii și negarantate, în afar de cazul în care, prin programul de plat a creanțelor cuprins în planul de reorganizare, se derog de la aceasta.
În consecinț, pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 312, alin. 1.proc.civ. va respinge recursurile formulate de creditoarele Direcția General a Finanțelor Publice A și Inspectoratul Teritorial d e Munc.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de creditoarele Direcția General a Finanțelor Publice A și Inspectoratul Teritorial d e Munc A împotriva sentinței civile nr. 2385/22.10.2007, pronunțat de Tribunalul Arad în dosar nr.606/2005.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public azi, 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
GREFIER,
Red./21.03.2008
Dact. /25.03.2008/2 ex.
Instanț fond: Tribunalul Arad
Judector sindic -
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu, Nicolae Cătălin
