Spete contestatie la executare comercial. Decizia 203/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIAL

DECIZIA COMERCIAL NR. 203

Ședința public de la 14.02.2008

Curtea constituit din:

PREȘEDINTE: Cosmin Mihăianu

JUDECTOR - - -

JUDECTOR - - -

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta Casa de Economii și Consemnațiuni CEC - Sucursala A, împotriva sentinței comerciale nr. 316/22.10.2007 pronunțat de Tribunalul Teleorman - Secția Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele CONSTANT, prin lichidator BNP, Primria A, ROMÂNIA, SERV, Direcția General a Finanțelor Publice a Județului T și

La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns recurenta, reprezentat de consilier juridic cu delegație la dosar, D-na, lipsind intimatele.

Procedura este legal îndeplinit, în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, prin publicarea citațiilor în Buletinul Procedurilor de Insolvenț nr. 360/31.01.2008.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care se învedereaz instanței c, prin Serviciul Registratur, intimata CONSTANT, prin lichidator BNP, a depus la dosar întâmpinare, în trei exemplar.

Reprezentanta recurentei depune la dosar copie de pe ordinul de plat nr. 58/13.02.2008, prin care face dovada achitrii taxei judiciare de timbru, în cuantum de 19,5 lei, precum și timbru judiciar de 0,15 lei.

Se comunic o copie de pe întâmpinare reprezentantei recurentei, care nu solicit amânarea cauzei, pentru a lua cunoștinț de conținut.

Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul, în susținerea recursului.

Reprezentanta recurentei solicit admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii contestației sale și anulrii procesului-verbal de licitație și a actului de adjudecare cu consecința readucerii bunurilor mobile la masa credal, în vederea organizrii unei noi licitații, cu cheltuieli de judecat; reia argumentele prezentate în recurs.

CURTEA

Asupra recursului de faț, constat urmtoarele:

Prin sentința comercial nr. 316/22.10.2007, Tribunalul Teleorman - Secția Civil a respins, ca nefondat, contestația formulat de ctre creditoarea CEC - Sucursala A, împotriva licitației organizate de lichidatorul BNP la data de 28.03.2007, prin care s-a vândut "stocul de marf" al debitoarei CONSTANT adjudecatarului, a admis contestația formulat de și a dispus înscrierea acesteia cu suma de 12.500 lei în planul de distribuire a sumelor care vor fi obținute prin lichidarea bunurilor debitoarei, conform art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, acordând un nou termen, în vederea continurii procedurii.

Pentru a pronunța aceast sentinț, judectorul-sindic a reținut, cu privire la contestația formulat de CEC - Sucursala A, c în adunarea general a creditorilor din data de 05.09.2006, s-a aprobat vânzarea în modindividuala bunurilor din averea debitoarei, la licitațiepublic, în acea ședinț fiind prezent și reprezentanta CEC - Sucursala S-a mai constatat c, în temeiul acestei dispoziții, lichidatorul a emis publicațiile de vânzare, care au fost notificate creditorilor, respectându-se prevederile art. 431 alin. 4.proc.civ. Pe de alt parte, reținând c adunarea general a creditorilor a dispus ca vânzarea bunurilor s se fac prin licitație public, judectorul-sindic a apreciat ca fiind neîntemeiat susținerea contestatoarei, vizând lipsa încheierii prin care s se dea dispoziție lichidatorului s efectueze actele de lichidare. De asemenea, a fost înlturat afirmația contestatoarei, potrivit creia nu exist un inventar al stocului de marf valorificat la data de 28.03.2007, atât timp cât în publicația de vânzare au fost identificate toate bunurile, stabilindu-se și valoarea de pornire. Totodat, au fost considerate ca irelevante susținerile contestatoarei, legate de prețul cu care au fost adjudecate bunurile, prima instanț constatând c mai multe licitații au fost organizate pentru valorificarea stocului de marf, fr a se prezenta nici un ofertant, astfel încât lichidatorul a vândut bunurile la singurul preț care a fost oferit. În considerarea acestor aspecte, instanța de fond a respins contestația formulat de CEC - Sucursala A, ca neîntemeiat.

A admis, în schimb, contestația formulat de, constatând c aceasta a achitat un onorariu de expert, în cuantum de 12.500 lei, care se încadreaz în categoria cheltuielilor de procedur, așa încât a dispus înscrierea acesteia cu suma pltit în planul de distribuire a sumelor care vor fi obținute prin lichidarea bunurilor debitoarei, conform art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei sentințe, Casa de Economii și Consemnațiuni CEC - Sucursala Aad eclarat recurs, prin care a solicitat modificarea sa în parte, în sensul admiterii contestației și anulrii procesului-verbal de licitație și a actului de adjudecare cu consecința readucerii bunurilor mobile la masa credal, în vederea organizrii unei noi licitații.

În motivare, recurenta a artat c, prin sentința atacat, instanța de fond a schimbat natura și înțelesul actului juridic dedus judecții și a aplicat greșit dispozițiile Codului d e procedur civil privind vânzarea mobilelor și cele ale Legii nr. 85/2006; au fost invocate, astfel, motivele de recurs prevzute de art. 304 pct. 8 și 9.proc.civ.; totodat, cum hotrârea atacat nu este supus apelului, recurenta a solicitat Curții ca, potrivit art. 3041.proc.civ. s examineze cauza sub toate aspectele.

În dezvoltarea motivelor de recurs invocate, recurenta a artat c, în mod eronat judectorul-sindic a reținut c lichidatorul i-a notificat data, ora și locul vânzrii, întrucât în dosar nu a fost administrat vreo dovad în acest sens.

Pe de alt parte, recurenta a susținut c, în condițiile art. 117 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, ar fi trebuit s existe o încheiere prin care judectorul-sindic s fi dat dispoziție lichidatorului s valorifice bunurile prin licitație public.

În al treilea rând, recurenta a afirmat c, deși dispozițiile art. 443 alin. 2.proc.civ. permit ca bunul s se adjudece aceluia care, dup trei strigri succesive, fcute la intervale de timp care s permit opțiuni și supralicitri, ofer prețul cel mai mare, chiar și atunci când, în lips de alți concurenți, acesta a fost singurul ofertant, în speț, diferența dintre prețul de pornire a licitației și cel oferit de singurul ofertant este foarte mare, împrejurare de natur s prejudicieze interesele creditorilor.

La data de 12.02.2008, intimata CONSTANT, prin lichidator BNP, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând actele dosarului, precum și sentința atacat, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține urmtoarele:

Dup cum rezult din procesul-verbal al adunrii comitetului creditorilor debitoarei CONSTANT, încheiat la data de 05.09.2006, Administrația Finanțelor Publice A, CEC - Sucursala A și ROMÂNIA au fost de acord cu începerea vânzrii bunurilor mobile și imobile ale debitoarei, în mod individual, prin licitație public.

În aplicarea acestei hotrâri, lichidatorul a emis publicațiile de vânzare, prin care a anunțat vânzarea, prin licitație public organizat la data de 28.03.2007, ora 12.00, la sediul din A,-,. 2, jud. T, a unor mijloace fixe și obiecte de inventar, având ca preț de pornire suma de 1.949 lei, dar și a urmtoarelor bunuri constituite într-un stoc de marf: macara uș faț aro (500.), uș faț aro (600.), ansamblu ștergtor aro (92.), ansamblu deschidere uș (1.800.), lanț combin central (17.) și lanț combin lateral (34.); prețul de pornire a licitației pentru valorificarea stocului de marf a fost de 58.211 lei.

La data de 28.03.2007, a fost încheiat procesul-verbal de licitație, prin care bunurile menționate mai sus au fost adjudecate de ctre, pentru prețul de 1.000 lei.

Curtea subliniaz c licitația public a fost modalitatea de vânzare a bunurilor, agreat de comitetul creditorilor, astfel încât susținerea recurentei, potrivit creia lichidatorul nu i-a notificat data, ora și locul vânzrii, nu poate fi primit.

În esenț, recurenta invoc înclcarea dispozițiilor art. 431 alin. 4.proc.civ. îns aceste dispoziții sunt aplicabile doar în cazul vânzrii directe; or, nu aceasta a fost metoda de valorificare a bunurilor aleas în speț, ci licitația public.

Prin urmare, nu prevederile art. 431 alin. 4.proc.civ. își gsesc aplicarea, ci cele ale art. 4311și urm. proc.civ. care reglementeaz o alt procedur, în care se emit publicații de vânzare, al cror rol este acela de a face cunoscute data, ora și locul vânzrii, potrivit art. 437.proc.civ.

Cum publicațiile de vânzare au fost emise, primul motiv de recurs este nefondat.

Nici referirile recurentei legate de lipsa încheierii judectorului-sindic, dat în baza art. 117 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, nu sunt întemeiate.

Dup cum rezult din chiar conținutul art. 116 alin. 2 din aceeași lege, bunurile din averea debitorului pot fi vândute în bloc sau individual.

În speț, așa cum s-a reținut anterior, comitetul creditorilor a agreat vânzarea individual a bunurilor.

De altfel, o vânzare în bloc a bunurilor adjudecate la licitația a crei anulare se pretinde nici nu ar fi putut avea loc, de vreme ce alin. 4 al art. 116 din Legea nr. 85/2006, definește vânzarea în bloc ca o vânzare a unui ansamblu funcțional, a unei prți sau a tuturor bunurilor debitorului, necesare pentru desfșurarea unei afaceri. Or, nu se poate susține c macarale uș faț aro, broaște uș faț aro, ansamblu ștergtor aro, ansamblu deschidere uș, lanț combin central și lateral s-ar putea constitui într-un ansamblu funcțional, necesar desfșurrii unei afaceri.

Prin urmare, nu numrul bunurilor vândute calific vânzarea ca fiind una în bloc sau individual, ci funcționalitatea acestora sau, cu alte cuvinte, msura în care acestea pot funcționa ca un tot unitar sau nu.

Așa fiind, chiar dac s-a adjudecat un numr semnificativ de bunuri mobile, vânzarea a fost una individual, iar nu în bloc.

Încheierea judectorului-sindic, a crei lips ar fi de natur s duc la anularea licitației - în opinia recurentei -, este pretins de lege doar în cazul propunerii de vânzare în bloc.

Într-adevr, dup cum rezult din dispozițiile art. 117 din Legea nr. 85/2006,în cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorului un raport în care vor fi indicate, descrise și evaluate bunurile ce urmeaz a fi vândute împreun, precizându-se și sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însoțit de propuneri vizând modalitțile de vânzare, urmând a se afișa la grefa tribunalului o copie de pe raport. Ca urmare a aprobrii raportului de adunarea general a creditorilor, legea impune judectorului-sindic s dea dispoziție lichidatorului, printr-o încheiere, s efectueze actele și operațiunile de lichidare, în condițiile propuse în raport.

Prin urmare, cum încheierea la care se refer art. 117 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 urmeaz a se da doar în cazul propunerii de vânzare în bloc, indiferent de modalitatea de vânzare propus (negociere direct sau licitație), dar nu și în ipoteza vânzrii individuale, iar în speț, așa cum s-a reținut anterior, creditorii au agreat vânzarea individual, Curtea constat c în speț, judectorul-sindic nu avea nici îndatorirea, dar nici dreptul de a pronunța o încheiere în sensul evocat de recurent, așa încât și cel de-al doilea motiv de recurs apare ca fiind nefondat.

Curtea recunoaște c diferența dintre prețul de pornire a licitației și cel oferit de singurul ofertant, fiind foarte mare, este de natur s prejudicieze interesele creditorilor.

Cu toate acestea, o asemenea împrejurare nu justific anularea licitației, atât timp dispozițiile art. 443 alin. 2.proc.civ. respectate în speț, permit ca bunul s se adjudece aceluia care, dup trei strigri succesive, fcute la intervale de timp care s permit opțiuni și supralicitri, ofer prețul cel mai mare, chiar și atunci când, în lips de alți concurenți, acesta a fost singurul ofertant.

Cele reținute mai sus demonstreaz și netemeinicia ultimei critici aduse sentinței atacate, care, astfel, se impune a fi menținut, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1.proc.civ. Curtea urmeaz s resping recursul, ca nefondat, subliniind, în acest context, faptul c dispozițiile primei instanțe, referitoare la admiterea contestației formulate de și la înscrierea acesteia cu suma de 12.500 lei în planul de distribuire a sumelor care vor fi obținute prin lichidarea bunurilor debitoarei, conform art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, nu au fost criticate în calea de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI CEC - SUCURSALA A, împotriva sentinței comerciale nr. 316/22.10.2007 pronunțat de Tribunalul Teleorman - Secția Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele CONSTANT, prin lichidator BNP, PRIMRIA A, ROMÂNIA, SERV, DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI T și

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public, azi, 14.02.2008.

PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. Jud. /2 ex./18.02.2008

Judector-sindic -

Tribunalul Teleorman - Secția Civil

Președinte:Cosmin Mihăianu
Judecători:Cosmin Mihăianu, Veronica Dănăilă, Aurică Avram

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete contestatie la executare comercial. Decizia 203/2008. Curtea de Apel Bucuresti