Spete contestatie la executare comercial. Decizia 347/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.347/C/2008-
Ședința publică din 25 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Blaga Gabriela JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Boța Marilena
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor comerciale declarate de recurentele creditoare- "- DI " SRL,cu sediul în S M, B-dul -, -.5/13, jud.S M și- " ITALIA",cu sediul în S M,-/2, jud.S M în contradictoriu cu intimata debitoare- "" SRL,S M, -, nr.6, J-, CUI - -prin lichidator EXPERT,cu sediul în S M,-/A, jud.S M, intimații creditori,domiciliat în Italia, localitatea, di, nr.100,BANCA COMERCIALĂ SA - Sucursala S M,cu sediul în S M, Romană, -.8, parter,,din S M,-./3,DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Scu sediul în S M, Romană, nr.3-5,PRIMĂRIA,jud.S M, - "-. MA." SRL - cu sediul în Italia,,din P N,-, jud.N și intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE,cu sediul în S M,-, jud.S M împotriva sentinței nr.1537/F din 20 septembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosarul nr-, având ca obiect contestație.
Se constată că, fondul cauzei a fost dezbătut la data de 18 septembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când s-a amânat pronunțarea hotărârii cauzei pentru data de 25 septembrie 2008, pentru când recurenta creditoare a depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursurilor comerciale de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.1537 din 20 septembrie 2007, TRIBUNALUL SATU MARE - judecătorul sindic a admis contestația formulată de lichidatorul judiciar EXPERT S M,-/A, Jud.S M desemnat în cauza de insolvență privind pe debitoarea - SRL cu sediul în S M, P-ța - nr.6, Jud.S M în contradictoriu cu petentele-creditoare: - DI SRL cu sediul în S M, 16, b-dul -, -.5,.13, Jud.S M și Italia prin av. - din S M,-/2, Jud.S M și în consecință a dispus radierea intimatelor din tabelul definitiv consolidat al creanțelor privind averea debitoarei în faliment - SRL S
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin încheierea nr.308/F/CC din 21.09.2006, filele 35-36 vol.II din dosar, judecătorul sindic a dispus revocarea din funcție a lichidatorului judiciar și desemnarea în locul acestuia a practicianului în insolvență - EXPERT SRL S M,-/a, Jud.S
Anterior, fostul lichidator - LJ 2000 SRL SMî nregistrase la dosarul cauzei tabelul definitiv al creanțelor împotriva averii debitorului fila 194 din dosar, vol.I iar la fila 224 mai depus tabelul definitiv consolidat al creanțelor.
Conform acestui ultim act, intimatele - creditoare au fost cuprinse în tabelul creanțelor astfel: la poziția 1 - creditoarea - ELECTRICI cu suma de 191.085 RON și la poziția 5 - - - DI SRL S M cu suma de 55.037 RON, creanțe apreciate ca fiind certe, lichide și exigibile de către acest lichidator și încadrate la art.122 pct.7 din Legea 64/1995 republicată, în vigoare la acea dată.
Noul lichidator desemnat în cauză reanalizând tabelul definitiv consolidat al creanțelor a constatat că, creanța creditoarei - ELECTRICI - ITALIA fost trecută în acest tabel cu suma de 191.085 lei RON în baza unor facturi proforme, deci nu a unor facturi definitive. Aceste facturi nu dovedesc faptul că datoriile sunt certe, lichide și exigibile, atestând doar o intenție pentru livrarea unor produse ori prestare de servicii, nefiind urmate de facturi fiscale definitive care să ateste prestarea serviciului ori livrarea de mărfuri și care să fi fost înregistrate în contabilitatea debitoarei.
La solicitarea noului lichidator judiciar această creditoare nu s-a conformat cererii de a depune facturi fiscale care să poată fi luate în considerare de către lichidator.
Cât privește creanța contestată a creditoarei - - DI SRL S M în sumă de 55.037 RON, aceasta a fost înscrisă în tabelul creanțelor de fostul lichidator în baza unor facturi care nu poartă semnătura și ștampila nici uneia dintre părți: "FURNIZOR -BENEFICIAR", prin persoanele legal împuternicite să reprezinte cele două societății comerciale. În schimb la furnizor și beneficiar apare însă o semnătură a unei terțe persoane " ".
Și acestui creditor, noul lichidator judiciar i-a solicitat prin adresa nr.172/09.02.2007 să prezinte acte legale justificative doveditoare a creanței solicitate însă nu a dat curs acestei cereri.
Împotriva acestei sentințe, au formulat recurs recurentele - "- DI " SRL și - " ITALIA", solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii contestației la creanță, formulată de lichidatorul - " EXPERT ".
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiat pe prevederile art.304 pct.9 și art.312 Cod procedură civilă, recurentele critică sentința pentru motive de nelegalitate, constând în greșita aplicare a dispozițiilor legale la starea de fapt reținută.
Recurenta - " ITALIA", critică sentința recurată prin care a fost admisă cererea lichidatorului judiciar al debitoarei, în principal pentru împrejurarea că aceasta nu cuprinde descrierea motivelor pe care se sprijină.
În concret, arată recurenta din motivarea acestei sentințe se reține că, judecătorul sindic a reprodus în considerentele hotărârii susținerile lichidatorului judiciar, fără a face nici o referire la apărările pârâtei și la înscrisurile depuse în probațiune de către aceasta.
Sentința recurată, arată aceeași recurentă, este netemeinică, datorită faptului că s-au reținut aspecte neconforme cu realitatea.
Contrar susținerilor lichidatorului judiciar și a celor reținute de către judecătorul sindic, facturile contestate nu sunt facturi proforma, ci facturi definitive, ce confirmă existența unui acord de voință cu privire la obiectul contractului dintre cele două societăți, precum și o declarație a administratorului, despre care nu se face vorbire în considerentele sentinței.
În fapt, între societatea recurentă și debitoarea - "" a intervenit un raport comercial în baza căruia, această recurentă s-a obligat să presteze activități de reparații la mașini și utilaje, proprietatea debitoarei (achiziționate în Italia), înainte ca acestea să fie importate în România. În acest scop, s-au întocmit facturi proforme de către această recurentă, cuprinzând costul estimativ al lucrărilor, iar apoi la momentul cunoașterii prețului efectiv al pieselor de schimb și a muncii prestate s-au întocmit facturile definitive.
Acesta este motivul pentru care există diferențe între valorile cuprinse în facturile proforme și cele definitive.
Creanța recurentei în cuantum de 191.085 lei rezultă din trei facturi, după cum urmează: factura nr. 04/31.01.2005, în cuantum de 20.200 EURO, care are la bază factura proformă IT 03Z din 18.01.2003, prin care se stabilește un cost estimativ de 21.000 EURO; factura nr.07/28.02.2005, în cuantum de 12.350 EURO, care are la bază factura proformă IT 16A din 19.02.2004, prin care se stabilește un cost estimativ de 13.200 EURO; factura nr.11/31.03.2005, în cuantum de 20.050 EURO, care are la bază factura proformă IT 41A din 2.09.2004, prin care se stabilește un cost estimativ de 21.000 EURO.
Toate aceste înscrisuri au fost depuse în dosarul - al Tribunalului Satu Mare, atât în limba italiană, cât și traducerea lor în limba română, efectuată de către un traducător autorizat.
În consecință, este greșită reținerea potrivit căreia, societatea recurentă ar fi fost înscrisă în definitiv al creanțelor cu suma de 191.085 lei, rezultând din facturi proforme, iar nu definitive.
Pe de altă parte, arată recurenta, se justifică a fi analizată și excepția de tardivitate a contestației, aspect ce solicită a fi cercetat în temeiul dispozițiilor art.304/1 Cod procedură civilă.
Recurenta - "- DI " SRL critică sentința pe care o apreciază ca nelegală, întrucât în mod greșit judecătorul sindic a reținut că factura care a stat la baza declarației sale de creanță, nu era semnată de persoanele abilitate să angajeze persoanele juridice în cauză, fiind o factură proforma.
În speță, prin factura fiscală nr.- din 21.02.2005, a fost facturată suma de 550.375.000 lei (ROL), reprezentând contravaloarea unor prestări servicii de recoltat porumb, efectuate în temeiul contractului nr.1/2004, pentru o suprafață de 185 ha. exemplarul purtând semnătura și ștampila unității recurente și semnătura beneficiarului reprezentat de directorul.
Exemplarul facturii de la debitoare conține ambele ștampile și semnături, însă sunt aplicate inversat, ceea ce nu înseamnă că este o factură proformă și că nu ar putea fi înregistrată în contabilitate.
Lichidatorul judiciar EXPERT SMa formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a recursurilor.
Cu privire la recursul creditoarei - " ITALIA", acesta este nefondat, judecătorul sindic reținând că, la solicitarea noului lichidator judiciar care a reanalizat tabelul definitiv consolidat al creanțelor, această creditoare nu a înțeles să depună facturi fiscale definitive.
În aceste condiții, în lipsa oricăror înscrisuri, care să probeze susținerile acestei recurente, judecătorul sindic nu avea practic ce să analizeze.
Așa cum a susținut, în contestația sa, arată lichidatorul, că în realitate recurenta nu a depus decât facturi proforma, care nu dovedesc existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, ci atestă o intenție pentru livrarea unor produse și pentru prestarea unor servicii.
Câtă vreme aceste facturi proforma nu sunt urmate de facturi fiscale definitive și care să fie înregistrate în contabilitatea debitoarei, ele nu pot atesta faptul că serviciul invocat a fost prestat de către emitentul facturii.
Situația necorespunzătoare a facturilor proforma a fost comunicată recurentei atât în Italia, cât și avocatului său prezent la adunarea creditorilor, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar.
Existența unui contract de reparații, care nu a fost prezentat lichidatorului judiciar și nici înregistrat în evidențele contabile ale debitoarei, nu poate fi opus debitoarei - "" SRL S M, acesta putând fi întocmit ulterior introducerii contestației la tabelul definitiv consolidat al creanțelor.
Pe de altă parte, contractul nu are un obiect bine determinat, referindu-se doar generic la efectuarea unor servicii și fără să precizeze care sunt mașinile achiziționate ori prețul care să fie achitat prestatorului.
De altfel, acest contract, nu este semnat și ștampilat de beneficiarul așa ziselor prestații.
Nu este lipsit de importanță a fi remarcat împrejurarea că, toate facturile proforma în baza cărora creanța creditoarei - " ITALIA" a fost înscrisă în tabelul definitiv consolidat al creditorilor, sunt întocmite în perioada ianuarie - martie 2005, deci în perioada imediat anterioară datei deschiderii procedurii debitoarei - 12.04.2005.
În ce privește recursul formulat de - "- DI " SRL S M, și acesta este nefondat, deși în cauză în ceea ce o privește pe această recurentă nu s-a susținut că ar exista o factură proforma, ci împrejurarea că factura care se regăsește la dosarul cauzei și care a stat la baza înscrierii în tabelul definitiv consolidat al creanțelor nu poartă nici o semnătură și nici o ștampilă, nici din partea furnizorului și nici din partea primitorului.
În aceste condiții, este ciudată împrejurarea că, a apărut o factură completată, semnată la ambele rubrici de, care nu a îndeplinit niciodată funcția de director al - "" SRL S M, ceea ce înseamnă că nu avea competența să semneze în numele acestei societăți.
La termenul din 6 martie 2008, instanța a pus în discuția părților excepția de tardivitate a recursului declarat de recurenta creditoare - "- DI " SRL, precum și excepția privind insuficienta timbrare a recursului declarat de aceasta. În scopul completării taxei de timbru, această recurentă a fost citată la trei termene de judecată cu această mențiune. Pentru termenul din 18 septembrie 2008, recursul formulat de această recurentă creditoare s-a constatat a fi insuficient timbrat, astfel că instanța făcând aplicarea prevederilor art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, a anulat ca insuficient timbrat recursul.
Față de prevederile art.137 Cod procedură civilă, celelalte critici formulate de creditoarea recurentă - "- DI " SRL, nu se mai justifică a fi analizate.
Cu privire la recursul declarat de recurenta - " ITALIA", instanța urmează să rețină că acesta este nefondat, și va fi respins în temeiul dispozițiilor art.312 pct.1 Cod procedură civilă, din următoarele considerente:
Excepția tardivității formulării contestației la tabelul definitiv al creanțelor, privind pe debitoarea - "" SRL, este nefondată raportat la dispozițiile art.73 și 75 din Legea nr.85/2006.
Conform art.75 din actul normativ mai sus arătat, după expirarea termenului prevăzut de art.73 "orice parte interesată poate înregistra o contestație ulterioară împotriva înscrierii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale, care au determinat admiterea creanței"
Înscrierea unei creanțe în tabelul definitiv ca urmare a unei erori săvârșită de lichidatorului judiciar, constând în aceea că a apreciat ca fiind certe creanțele înscrise în facturile proforma, justifică admisibilitatea contestației formulate, ce formează obiectul prezentei căi de atac.
Pe fondul recursului, instanța urmează să rețină că, factura nr. 04/31.01.2005, în cuantum de 20.200 EURO, care are la bază factura proformă IT 03Z din 18.01.2003, prin care se stabilește un cost estimativ de 21.000 EURO; factura nr.07/28.02.2005, în cuantum de 12.350 EURO, care are la bază factura proformă IT 16A din 19.02.2004, prin care se stabilește un cost estimativ de 13.200 EURO; factura nr.11/31.03.2005, în cuantum de 20.050 EURO, care are la bază factura proformă IT 41A din 2.09.2004, prin care se stabilește un cost estimativ de 21.000 EURO, sunt facturi proforma, ceea ce înseamnă, așa cum a reținut judecătorul sindic prin sentința ce formează obiectul prezentului recurs, că ele nu dovedesc existența unor creanțe certe, lichide și exigibile, ci atestă doar o intenție pentru livrarea unor produse ori prestarea unor servicii.
Totodată, este nefondată și critica recurentei conform căreia judecătorul sindic nu și-ar fi motivat soluția de admitere a contestației formulate de lichidatorul judiciar EXPERT, câtă vreme din considerentele sentinței rezultă că s-a avut în vedere împrejurarea că, la reanalizarea tabelului definitiv consolidat al creanțelor, ca urmare a schimbării lichidatorului, noul lichidator a cerut creditoarei să facă dovada existenței unei creanțe certe, cu facturi definitive și care să fi fost înregistrate în contabilitatea debitoarei.
Această reținere a judecătorului sindic este confirmată de adresa nr.173/9.02.2007, din cuprinsul căreia rezultă că noul lichidator a solicitat recurentei creditoare - " ITALIA" acte justificative care să certifice înscrierea pe tabelul definitiv cu suma trecută inițial.
Între părți s-au stabilit raporturi comerciale, ceea ce înseamnă că pentru a face dovada executării prestațiilor invocate, recurenta avea obligația să depună la dosar sau să prezinte lichidatorului facturi acceptate, așa cum prevăd dispozițiile art.46 alin.3 Cod comercial.
Factura ca și mijloc de probă a raporturilor juridice ce i-au naștere între comercianți trebuie să îndeplinească două condiții, respectiv să fie redactată în două exemplare din care unul să rămână la emitent, să cuprindă toate elementele de identificare - cantitate, calitate, preț - și să fie acceptată de beneficiar.
Temeiul contestației formulate de lichidator l-a constituit anexarea la declarația de creanță a facturilor proforma indicate în contestație, situație în care această creditoare avea obligația să facă dovada existenței unei creanțe certe, întrucât factura proforma nu este document de plată.
Trebuie remarcat că, în timp ce factura comercială este o cerere de plată pentru mărfurile livrate, factura proforma este o invitație la cumpărare sau în cazul în speță oferta de prestări servicii trimisă unui beneficiar potențial.
Împrejurarea că, în recurs s-ar fi depus facturi definitive, nu poate fi reținută, câtă vreme facturile nr.4, 7 și 11, depuse în copie nu sunt semnate de debitoarea - "" SRL, ceea ce înseamnă că nu sunt acceptate.
În ce privește contractul încheiat între părți la 18 ianuarie 2003, care de asemenea nu a fost prezentat lichidatorului judiciar, acesta este formulat generic, astfel că nu poate constitui temei al înscrierii creditoarei în tabelul definitiv al creanțelor.
Declarațiile fostului contabil sau a administratorului societății recurente nu sunt de natură să confirme certitudinea creanței, câtă vreme proba în materie comercială este aceea cu facturile acceptate.
În acest context, nu poate fi reținută critica recurentei potrivit căreia, judecătorul sindic ar fi reținut aspecte neconforme cu realitatea, câtă vreme nu s-a făcut dovada înregistrării acestor facturi în contabilitatea debitoarei - "" SRL.
Împrejurarea că, din procesul verbal de predare primire din 29.04.2005 rezultă că toate actele contabile ale debitoarei au fost predate lichidatorului judiciar a debitoarei - "" SRL, la acea dată - " LJ 2000" SRL, nu naște prezumția relativă conform căreia și registrul jurnal, cartea M ori facturile definitive ar fi fost predate.
În lipsa unor dovezi certe în acest sens, instanța nu poate reține că recurenta a făcut dovada existenței și certitudinii creanței.
La pronunțarea acestei decizii, instanța nu a ținut seama de expertiza extrajudiciară depusă în recurs, care încalcă principiul contradictorialității și dispozițiile art.305 Cod procedură civilă.
Față de cele reținute mai sus, sunt întemeiate susținerile lichidatorului judiciar EXPERT, care arată în întâmpinare că la solicitarea sa creditoarea nu s-a conformat cererii de a depune facturi fiscale definitive și nu proforme, care să poată fi luate în considerare la definitivarea tabelului creanțelor debitoarei.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Anulează ca insuficient timbrat recursul declarat de - "- DI " SRL.
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta- " ITALIA",împotriva sentinței nr.1537 din 20 septembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- jud. fond - Gh.
- dact. - 3 ex.
- 07.10.2008
Președinte:Blaga GabrielaJudecători:Blaga Gabriela, Rițiu Roxana, Boța Marilena
