Spete contestatie la executare comercial. Sentința 45/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

Număr în format vechi 2410/2007

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

Sentința comercială nr.45

Ședința publică de la 24.03.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu

Grefier - -

**************

Pe rol pronunțarea asupra contestației la executare formulată de contestatoarea SC SA, în contradictoriu cu intimata AVAS.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la data de 17.03.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 24.03.2008, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Prin contestația la executare înregistrată sub nr-, pe rolul Curții de Apel București -Secția a Va Comercială, SC a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata-creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI ( denumită în continuare AVAS ) să dispună anularea adresei nr. 13159/18.10.2007 comunicată la data de 22.10.2007 prin care AVAS a demarat procedura executării silite în baza titlurilor executorii reprezentate de convenția nr. 42092/06.10.1994, convenția de eșalonare nr. 310/21.06.2005, înștiințarea de plată nr. 3375/29.01.2004 emisă de Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, înștiințarea de plată fără dată și fără număr emisă de Casa de Asigurări de Sănătate C, Contractul de gaj fără deposedare nr. 370/04 august 1994, contractul de garanție reală mobiliară nr. 310/2/25.08.2005, contractul de ipotecă nr. 3190/1/24.06.2005, pentru pretinsa creanță în valoare de 25.929.917, 81 USD, dar nu mai puțin decât soldul rămas al creanțelor preluate în valoare nominală de 86.639.824, 29 lei, sumă pentru care s-au comunicat titlurile executorii și s-a emis somația, precum și anularea oricăror acte de executare ulterioare acestei adrese. De asemenea, contestatoarea solicită și suspendarea executării silite începute de AVAS prin comunicarea acestei adrese, până la soluționarea irevocabilă a contestației de executare.

În motivarea contestației la executare, se arată că la data de 02 octombrie 1991 s-a încheiat contractul de comision pentru import br- prin care SC, în calitate de comitent a dat împuternicire SC, în calitate de comisionar, să încheie în nume propriu și pe seama comitentului, un contract de import cu furnizori externi pentru achiziționarea de linii de îmbuteliat, în condiții de plată pe credit pentru o perioadă de 10 ani cu o perioadă de grație de 3 ani. În baza acestui contract, a încheiat contractul de construcție și aprovizionare nr. 1/ C-A/91/16.04.1991, prin care, în numele comitentului, se angaja să cumpere un proiect de restaurare și reutilare la cheie pentru la prețul de 19.514.640 USD, compus din 16.002.006 USD, prețul echipamentelor și 3.512.634 USD, prețul serviciilor locale. În calitate de garant, Banca Română de Comerț B, garanta toate plățile de capital, dobânzile și toate celelalte sume datorate de client. Între timp, comitentul și comisionarul convin asupra înființării unei noi societăți, iar prin contractul autentificat sub nr. 11.117/15.03.1993 înființează SC, care potrivit art. 13.3. din contractul de societate, preia toate obligațiile de gestiune și rambursare în totalitate a creditului acordat de Banca din, în vederea retehnologizării capacității existente prin firma

Prin la contractul de comision nr. 57-- încheiat la 12.05.1994, SC devine utilizator al importului pe credit și debitor al ratelor de credit și se modifică și valoarea inițială a contractului de achiziție de la suma de 16.002.006 USD, la suma de 14.495.106 USD, reducere realizată prin renunțarea la două linii de îmbuteliat, cu capacitatea de 2000 l/oră. Pentru realizarea obiectului contractului extern, a fost împuternicită să obțină un credit extern de la Banca Popolare di -, care s-a și încheiat la data de 16 aprilie 1991. Pentru realizarea contractului de credit, fiind necesară obținerea unei scrisori de garanție din partea statului român, prin Hotărârea Guvernului nr. 321/11.06.1992, a fost autorizat Ministerul Economiei și Finanțelor să acorde garanția pentru creditul extern în valoare de 25 milioane de dolari SUA.

Ulterior, a fost încheiată convenția înregistrată sub nr. 42.092/6 octombrie 1994 între SC în solidar cu SC, SC Pitești, SC P P, SC D C, pe de o parte, în calitate de beneficiari ai creditului, respectiv garantați și, pe de altă parte, Ministerul Finanțelor, în calitate de garant. Prin această convenție SC și SC se angajează față de Ministerul d e Finanțe, să utilizeze creditul angajat numai pentru scopurile prevăzute în contractele comerciale și să achite la scadență ratele de capital, dobânda, spezele și comisioanele aferente, precum și celelalte cheltuieli angajate potrivit acordului de împrumut. De asemenea, se mai angajează să constituie ipotecă sau alte măsuri asiguratorii legale asupra bunurilor cumpărate prin Acordul de Împrumut, în favoarea garantului sau să dispună alte măsuri de indisponibilizare și valorificare a bunurilor garantate.

În consecință, s-a încheiat contractul de gaj fără deposedare nr. 370/4 august 1994, pentru suma de 14.495.106 USD, în care are calitatea de debitor garantat și Ministerul Finanțelor, calitatea de creditor garantor.

În vederea realizării obiectivelor comune și pentru obținerea veniturilor necesare achitării creditului angajat, între și se încheie contractul de asociere în participațiunenr. /238/3 ianuarie 1997 ( modificat prin actul adițional nr. 1 din 22.01.1997), prin care părțile convin ca rambursarea creditului anjajat se va face în rate semestriale, prin vânzarea de către a producției realizare de.

La data de 05.03.1998 a fost încheiat un Acord între Ministerul Finanțelor ( ) și, în calitate de contractant extern, lider reprezentant al grupului garantat, beneficiar și utilizator final al importurilor, format din ( at), prin care părțile convin asupra felului în care urmează a fi achitate sumele plătite de Ministerul Finanțelor către Banca Popolare di, filiala.

Ulterior, la data de 2 septembrie 1998, are loc încheierea Acordului dintre Ministerul Finanțelor () și ( at) prin care părțile reglementează felul în care atul va achita Ministerului, sumele plătite de acesta băncilor creditoare, în contul ratelor contractate de at și pentru care acesta nu a avut resurse financiare la data scadențelor. Un acord similar se încheie și la data de 10.02.1999 între aceleași părți. Cei ce au poziția de at se obligă să vireze ului sumele datorate conform termenelor de rambursare stabilite de comun acord cu garantul și să achite majorările de întârziere cuvenite conform legii pentru plata cu întârziere a acestor sume. De asemenea, părțile mai menționează în acest acord că obligația de plată revine, conform convenție, utilizatorilor finali ai importurilor respective.

La data de 25 august 1999, între. în calitate de și, în calitate de contractant extern, lider reprezentant al grupului garantat, beneficiar și utilizator final al importurilor, format din SC INTERNAȚIONAL, SC VEST, SC SC "B", SC, SC, D, SC, intervine un nou Acord, care cuprinde aceeași clauze ca și cele anterioare, precum și o situație a plăților efectuate de Ministerul d e Finanțe defalcată pe utilizatori finali care angajează rambursarea.

În perioada 15-30 septembrie 1999, Curtea de Conturi a României a efectuat un control ce a avut ca tematică, stabilirea cauzelor achitării din bugetul de stat a unor rate și dobânzi la creditele externe contractate de agenții economici cu garanții guvernamentale, consecințele acestei situații asupra bugetului de stat și dacă s-a acționat potrivit legii pentru recuperarea sumelor achitate. Constatările controlului efectuat au fost consemnate în Nota de constatare nr. 500/ 6 cotombrie 1999.

Prin contractul de cesiune de creanță nr. 2/28.02.2002 încheiat cu Ministerul d e Finanțe, Protocolul nr. 10/25.02.2004 încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Tursismului, Protocolul nr. 43/03.03.2004 încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Județeanță de Asigurări de Sănătate C, AVAB/AVAS a preluat pretinse creanțe SC

La data de 21.06.2005, între SC și AVAS s-a încheiat Convenția de eșalonare nr. 310. În baza acestei convenții, SC ROMÂNIA Aaî ncheiat un contract de garanție mobiliară nr. 310/ 24.06.2005, având ca obiect garantarea obligațiilor asumate de izvorând din convenția de eșalonare, cu pachetul de acțiuni deținut la. De asemenea, SC a constituit garanții prin încheierea contractului de garanție reală mobiliară nr. 310/2/25.08.2005 și a contractului de ipotecă nr. 3190/05.08.2005.

Cu privire la suspendarea executării, contestatoarea arată că se justifică deoarece prin punerea în executare a titlurilor executorii s-ar produce prejudicii iremediabile atât contestatoarei cât și SC, dată fiind valoarea creanței. Prin executarea acesteia s-ar ajunge ca societatea să fie în incapacitate de plată într-un mod cu totul nemeritat. De aceea, este întrunită urgența măsurii de suspendare, deoarece aceasta este justificată de producerea unei pagube ce nu ar mai putea fi reparată în situația în care Curtea de Apel ar pronunța o soluție de admitere a contestației.

Pe fond, susține contestatoarea, creditoarea AVAS nu este titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile, care să justifice executarea silită pornită împotriva sa.

Astfel, titlul executoriu al AVAS îl constituie în principal, convenția de eșalonare nr. 310/21.06.2005, iar contractul de garanție constituie accesoriul acesteia, astfel că urmează soarta principalului. AVAS a demarat procedura executării silite pretinzând că nu a executat obligația de respectare a graficului de eșalonare din convenția menționată. Însă AVAS a omis să observe că ea este accea care nu și-a îndeplinit obligațiile din convenție, astfel că aceasta nu poate pretinde SC executarea obligațiilor ce-i incumbă până nu-și execută propriile obligații. AVAS nu a obținut avizul Consiliului Concurenței pentru eșalonare, care constituie ajutor de stat, deși și-a asumat această obligație prin art. 6.4. din convenția de eșalonare și care derivă și din lege. Avândc în vedere lipsa avizului Consiliului Concurenței, care poate fi considerată contravenție/infracțiune, rămâne a observa c această obligație constituie o obligație esențială în contract, până la îndeplinirea căreia, toate obligațiile din contract susnt suspendate. De asemenea, deși AVAS recunoaște că titlul executoriu este convenția de eșalonare, datorită neexecutării propriilor obligații, AVAS nu ar fi îndreptățit să ceară rezilierea acesteia, adică aplicarea pactului comisoriu prevăzut în art. 8.1. din convenție, deoarece până la executarea propriilor obligații, efectele contractului sunt suspendate. În lipsa declarației de exigibilitate a întregii sume, ce trebuia formulată de AVAS, aceasta nu poate solicita întreaga sumă, ci doar conform termenelor scadente din convenția de eșalonare.

În al doilea rând, AVAS a comunicat ca și titluri executorii, înștiințarea de plată nr. 3375/29.01.2004 emisă de Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Tursimului, precum și înștiințarea de plată fără dată și număr emisă de Casa de Asigurări de Sănătate

Însă, contestatoarea a achitat la timp în perioada ianuarie 2001-31 decembrie 2003, obligațiile constând în contribuțiile derivate din salarii, astfel că nu datorează aceste sume pretinse de AVAS. De asemenea, susține contestatoarea, nu au existat notificări din partea CASS C și B, care să conducă la ideea că ar exista contribuții restante.

Se mai susține de contestatoare și informitatea pretinselor titluri executorii având în vedere că nu este precizată luna și anul din care provin contribuțiile, prin urmare contestatoarea este în imposibilitate de a formula apărări precise cu privire la acestea.

În consecință, se solicită anularea ca nelegală a adresei nr. 13159/18.10.2007, comunicată la data de 22.10.2007, prin care AVAS a comunicat titlurile executorii ce constată pretinsa creanță în valoare de 25.929.917, 81 USD, dar nu mai puțin decât soldul rămas al creanțelor preluate în valoare nominală de 86.639.824, 29 lei, precum și somația de executare în sensul achitării sumei sus menționate, în termen de 5 zile.

În drept, se invocă dispozițiile OUG nr. 51/1998, art. 399, art. 403 alin. 1-3 din pr. civ.

La dosar s-au depus înscrisuri.

La termenul de judecată din 03.12.2007, contestatoarea, prin reprezentantul său a arătat că înțelege să renunțe la cererea de suspendare a executării silite ( încheiere-fila 77), iar la data de 13.12.2007 aceasta a deepus cerere scrisă în acest sens, semnată de reprezentanții legali ai societății ( fila 78), astfel că la termenul de judecată din 14.01.2008, Curtea a luat act de renunțarea la judecata cererii de suspendare a executării ( încheiere -fila 83).

La data de 11.01.2008, a fost înregistrată la dosarul cauzei, întâmpinarea formulată de intimata AVAS, ăprin care aceasta solicita instanței să dispună respingerea cererii ca nefondată, pentru mai multe considerente:

În primul râmd, arată intimata, potrivit art. 6 pct. 6.1. din convenția de eșalonare, contestatoarea s-a oblgat să achite sumele datorate AVAS în cuantumul și la termenele stabilite în această convenție, conform graficului prevăzut la art. 3.1. să constituie garanțiile menționate la punctul 5.2. și să asigure bunurile care fac obiectul contractelor de garanție.

Susținerile contestatoarei nu pot fi primite, mai arată AVAS, deoarece pentru menținerea în vigoare a convenției de eșalonare, trebuia să își îndeplinească obligațiile asumate, fapt nerealizat, având în vedere multiplele solicitări de reconsiderare a graficului de plăți și de neplata la termen a ratelor scadente. De asemenea, debitoarea nu și-a respectat obligația constituirii garanțiilor menționate la art. 5.2 din convenție, nu a fost prezentată AVAS, prelungirea polițelor de asigurare a bunurilor asupra cărora au fost constituire garanții, societatea și-a schimbat sediul social fără înștiințarea AVAS, contrar art. 6.1 lit. j) din convenție.

Aceste aspecte, susține intimata, au fost avute în vedere de către conducerea AVAS, la momentul aprobării Notei privind propunerea de schimbare a metodei de valorificare din eșalonarea la plată, în executare silită în vederea recuperării creanței.

Cu privire la nerespectarea de către AVAS a obligației de obținere a unui aviz de la Consiliul Concurenței, aceasta nu reprezenta o condiție rezolutorie de îndeplinirea căreia să fie afectată intrarea în vigoare a Convenției de eșalonare. Dimpotrivă, convenția de eșalonare este valabilă astfel cum a fost încheiată, iar numai dacă avizul Consiliului Concurenței ar fi afectat, prin măsurile ce le va impune, conținutul sau însăși existența convenției, părțile să procedeze la încheierea unui act adițional de modificare, completare sau desființare retroactivă a Convenției de eșalonare.

Referitor la creanțele preluate de la Casele de Asigurări, AVAS susține că acestea au fost preluate prin Protocolul nr. 10/25.02.2004 și Protocolul nr. 43/03.03.2004.

Analizând contestația formulată, prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, a probelor administrate, precum și apărările formulate de intimată, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:

Așa cum susține atât contestatoarea cât și intimata și cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, titlul executoriu invocat de creditoare îl constituie Convenția de eșalonare nr. 310/21.06.2005 încheiată între AVAS, pe de o parte și SC A și SC ROMÂNIA, pe de altă parte (filele 22-27 din dosar).

Prin această convenție de eșalonare, părțile au restabilit atât valoarea creanțelor decurgând din contractele și acordurile anterioare cu privire la importurile garantate de Ministerul Finanțelor, așa cum sunt acestea descrise de contestatoare, pe larg, în contestația formulată, cât și scadențele obligațiilor astfel convenite, ceea ce duce la concluzia că singurul titlu executoriu ce stă la baza executării silite pornite de AVAS este această convenție de eșalonare.

Această convenție cuprinde drepturi și obligații reciproce asumate de părți, astfel încât ea are, cel puțin în parte, natura unui contract sinalagmatic, guvernat de principiul interdependenței obligațiilor, concretizat în regula potrivit căreia drepturile uneia dintre părți își au izvorul în contraprestația celeilalte.

Este așa deoarece, în timp ce contestatoarea și-a asumat obligații de plată a unor sume de bani la scadențele prevăzute în art. 3.1. din convenție ( a se vedeafila 23 din dosar) precum și de a constitui garanții pentru acestea( art. 5 din convenție-filele 24-25), AVAS și-a asumat la rândul său, obligația de a notifica Consiliul Concurenței cu privire la măsurile de sprijin financiar prevăzute de convenția de eșalonare, în scopul obținerii avizului pentru executarea sa (art. 6.4 din convenție-fila 26).

Necesitatea acestui aviz rezultă cu prisosință din chiar art. 6.4 teza a doua din convenție, care stabilește că:" În situația în careavizul Consiliului Concurenței va afecta, prin măsurile care se vor impune,conținutul sau însăși existența convenției, părțile contractantese obligă să procedeze de îndată la încheierea unui act adițional de modificare, completare sau desființare retroactivă a prezentei convenții."Astfel, din clauza enunțată mai sus, rezultă că avizul Consiliului Concurenței reprezintă ocondiție sine qua non pentru executarea Convenției de eșalonare, cu privire la toate aspectele convenite prin aceasta de părți.

Din această perspectivă, este fără putință de tăgadă că obligația asumată de AVAS are natura unei condiții rezolutorii în contractul sinalagmatic, iar potrivit art. 1020 și art. 1021 din civil, neîndeplinirea acesteia atrage suspendarea obligațiilor reciproce asumate de cealaltă parte contractantă ( în speță de către contestatoare). De aceea, Curtea apreciază întemeiată susținerea contestatoarei în sensul că, până la obținerea avizului de la Consiliul Concurenței, prin demersurile la care AVAS s-a obligat conform art. 6.4. obligațiile din convenția de eșalonare sunt suspendate.

Mai mult, în urma administrării probei cu înscrisuri și a solicitării de către C, de la intimata AVAS, a înscrisurilor relevante care să dovedească modul cum aceasta și-a îndeplinit obligația asumată prin art. 6.4 din convenția de eșalonare, a rezultat că nu a fost obținut avizul de la Consiliul Concurenței, care să aprobe convenția de eșalonare și să ducă la executarea valabilă a acesteia. Dimpotrivă, așa cum rezultă din adresa înregistrată la AVAS sub nr. /699/27.02.2006, Consiliul Concurenței a restituit documentația depusă de AVAS la acesta pentru obținerea avizului relativ la eșalonarea plăților către Stat, considerând că documentele înaintate nu sunt suficiente pentru a susține că, în cazul eșalonării datoriilor SC, statul acționează ca un creditor privat prudent (fila 123).

Prin urmare, considerăm că AVAS și-a îndeplinit în mod necorespunzător obligația de a notifica Consiliul Concurenței în vederea obținerii avizului prevăzut la art. 6.4, astfel că nu poate pretinde de la contestatoare să-și îndeplinească obligațiile asumate prin această convenție de eșalonare. Este așa deoarece, efectul invocării excepției de neexecutare de către partea care se declară a-și executa propriile obligații, față de partea care nu și-a îndeplinit obligațiile reciproce din contractul sinalagmatic, este tocmai suspendarea obligațiilor asumate prin acesta, până la executarea efectivă a obligațiilor de către cocontractant.

De asemenea, față de art. 6.4. teza a doua din convenția de eșalonare, enunțat mai sus, în cazul în care acest aviz afecta conținutul sau existența convenției de eșalonare, părțile s-au obligat să procedeze la încheierea unui act adițional care să modifice sau chiar să desființeze cu efect retroactiv convenția.

Or, în raport de răspunsul Consiliului Concurenței (fila 123), rezultă că refuzul acestei instituții de a acorda avizul necesar eșalonării obligațiilor de plată, conform convenției de eșalonare, în condițiile în care aceasta ar avea natura unui ajutor de stat, atrage necesitatea încheierii actului adițional prevăzut de art. 6.4 din convenție, cu conținutul ce va fi stabilit de părți.

De aceea, în condițiile date, caracterul cert, lichid și exigibil al creanțelor cuprinse în convenția de eșalonare, astfel cum a fost aceasta considerată de AVAS, ca titlu executoriu al creanței sale, este pus sub semnul întrebării, ceea ce constituie un impediment la executarea silită a debitoarei.

Din adresa de comunicare a titlurilor executorii emisă către contestatoarea-debitoare, nr. 13159/18.10.2007, comunicată acesteia la data de 22.10.2007 (filele 12-16) rezultă că titlul executoriu prin care se stabilește atât valoarea finală cât și scadențele modificate ale obligațiilor de plată ale debitoarei, este convenția de eșalonare nr. 310/21.06.2005. Chiar dacă aceasta are la bază raporturile juridice fundamentale rezultate din acordurile cu Ministerul Finanțelor, pentru garantarea contractelor de import cu furnizori externi și a contractelor de comision încheiate pentru realizarea acestora, prin conținutul său, părțile au convenit asupra obligațiilor inițiale, stabilind alte termene de plată, precum și obligații de garantare a plății acestora cu garanții reale mobiliare sau imobiliare.

Revenind la caracterul sinalagmatic al convenției de eșalonare, Curtea reține că nu numai obligațiile de plată a sumelor de bani conform graficului prevăzut la art. 3.1. din convenție, erau suspendate până la obținerea avizului de la Consiliul Concurenței, dar și celelalte obigații, respectiv obligațiile de constituire a garanțiilor, cuprinse în art. 5 din convenție.

Prin urmare, având în vedere această concluzie rezultată din interpretarea premiselor reținute mai sus, Curtea constată că executarea silită declanșată în temeiul convenției de eșalonare atât asupra garanțiilor constituite cât și asupra debitoarei, ca atare (unele dintre acestea tocmai în baza acestei convenții de eșalonare ) este nelegală. Lipsa avizului Consiliului Concurenței sau, mai precis, refuzul și imposibilitatea cel puțin temporară a obținerii acestuia de către AVAS ( față de adresa de lafila 123) constituie temeiul suspendării obligațiilor asumate de SC prin convenția de eșalonare, astfel încât executarea silită declanșată în temeiul acestei convenții va fi anulată.

Sunt avute în vedere și dispozițiile art. 8 lit. g) din convenția de eșalonare potrivit cărora convenția încetează de plin drept pentru" orice neîndeplinire a obligațiilor asumate de debitor/codebitor garant, prevăzute în cap. V, pct. 5.2 și la cap. VI din prezenta convenție". Cum însă obligațiile debitorului și codebitorului garant sunt dependente de obligațiile asumate prin același articol ( art. 6 ) de către creditor ( de AVAS ), rezultă că reciprocitatea și interdependența obligațiilor părților afectează în mod direct atât executarea convenției cât mai ales, suspendarea efectelor acesteia sau, mai mult, chiar încetarea efectelor convenției.

Referitor la susținerea de către intimată a transformării convenției de eșalonare în modalitate de executare silită, sub pretextul aplicării unei convenții a părților în acest sens, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită deoarece, față de necesitatea încheierii actului adițional prevăzut la art. 6.4 teza a doua din convenția de eșalonare, în condițiile în care refuzul emiterii avizului de către Consiliul Concurenței afectează în mod vădit cel puțin conținutul acesteia, dacă nu chiar valabilitatea sa ( aceste aspecte fiind în căderea exclusivă a părților și nefăcând obiectul prezentei contestații la executare), considerăm că, în lipsa acestui act adițional, prin care părțile urmau a-și restabili obligațiile asumate inițial prin convenția de eșalonare, nu se putea proceda la executarea silită a convenției de eșalonare până la încheierea acestui act adițional.

Ca atare, Curtea reținând că potrivit art. 372 din pr. civ. orice executare silită se va putea efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar în împrejurările de fapt și de drept mai sus reținute, atât convenția de eșalonare, cât și contractele de garanție încheiate în temeiul acesteia (contract de garanție mobiliară nr. 310/ 24.06.2005, având ca obiect garantarea obligațiilor asumate de izvorând din convenția de eșalonare, cu pachetul de acțiuni deținut la, contractul de garanție reală mobiliară nr. 310/2/25.08.2005 și contractul de ipotecă nr. 3190/05.08.2005) nu mai întrunesc condițiile unor titluri executorii, executarea silită astfel declanșată de AVAS, va fi anulată, prin anularea adresei de declanșare a executării silite și a actelor subsecvente acesteia.

Față de soluția dată contestației și de împrejurarea că s-au efectuat cheltuieli de judecată de către contestatoare, constând în taxă de timbru și timbru judiciar, în condițiile în care AVAS s-a dovedit a fi în culpă procesuală, în temeiul art. 274 din pr. civ. Curtea va obliga pe intimată la plata acestor cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite contestația la executare formulată de contestatoarea-debitoare SC, cu sediul în Comuna, sat, județul B în contradictoriu cu intimata-creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1.

Anulează adresa nr. 13159/18.10.2007 comunicată de către AVAS, contestatoarei, la data de 22.10.2007 prin care AVAS a declanșat procedura executării silite în baza titlurilor executorii reprezentate de convenția nr. 42092/06.10.1994, convenția de eșalonare nr. 310/21.06.2005, înștiințarea de plată nr. 3375/29.01.2004 emisă de Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, înștiințarea de plată fără dată și fără număr emisă de Casa de Asigurări de Sănătate C, Contractul de gaj fără deposedare nr. 370/04.08.1994, contractul de garanție reală mobiliară nr. 310/2/25.08.2005, contractul de ipotecă nr. 3190/1/24.06.2005, contractul de garanție reală mobiliară pe acțiuni nr. 310/1/24.06.2005, precum și actele de executare subsecvente acesteia, ca nelegale.

Obligă intimata AVAS la plata către contestatoare a sumei de 209 lei, cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată azi, 24.03.2008, în ședință publică.

PREȘEDINTE GREFIER

RED/DACT/RE/4 EX./24.04.2008

Președinte:Elisabeta Roșu
Judecători:Elisabeta Roșu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete contestatie la executare comercial. Sentința 45/2008. Curtea de Apel Bucuresti