Spete contestatie la executare comercial. Decizia 637/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 691/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 637
Ședința publică de la 30 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia
JUDECĂTOR 3: Iulia Manuela I--
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 316 din data de 08.02.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - - prin LICHIDATOR JUDICIAR III, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C și BANCA COMERCIALĂ -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta prin consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a atașat dosarul de fond nr- al Tribunalului Călărași.
Recurenta prin consilier juridic solicită proba cu înscrisuri.
Curtea încuviințează recurentei proba cu înscrisuri, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Recurenta prin consilier juridic depune la dosar înscrisuri - acte ce se află deja atașate la dosarul de fond - ca urmare a celor dispuse de instanță în încheierea de la termenul anterior, când nu era atașat dosarul de la ribunalul Călărași.
Recurenta prin consilier juridic arată că alte cereri nu mai are de formulat și nici probe de administrat solicitând cuvântul pe cererea de recurs.
Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta prin consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii contestației la tabelul preliminar și înscrierea sa la masa credală.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.316/08.02.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași, s-a respins contestația formulată de creditoarea Agenția Domeniilor Statului împotriva tabelului preliminar al creanțelor asupra averii debitoarei.
S-a dispus înscrierea în tabelul definitiv al creanțelor a celorlalte creditoare.
S-a dispus lichidatorului judiciar să îndeplinească dispozițiile prevăzute la art.74 din Legea nr.85/2006.
În motivarea acestei sentințe s-a reținut ca neîntemeiată contestația ADS împotriva tabelului definitiv de creanțe, deoarece creanța ADS reprezintă redevență rezultată ca urmare a încheierii contractului de concesiune încheiat între Asociația și ADS, contract în care debitoarea nu figurează ca parte. Mai mult, creditoarea ADS nu a dovedit cu nici un mijloc de probă creanța sa față de debitoarea.
Față de cele reținute, s-a pronunțat sentința de mai sus.
Împotriva sentinței comerciale nr.316/08.02.2008 a declarat recurs Agenția Domeniilor Statului care critică sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală deoarece în mod corect s-a înscris cu o creanță de 1.843.411,86 lei la tabelul debitoarei, chiar dacă creanța rezultă din contractul încheiat între ADS și ASOCIAȚIA care are într-adevăr o personalitate juridică distinctă de cea a debitoarei, dar contractul încheiat cu debitoarea profită conform prevederilor legale ale legislației în materie respectiv OUG nr.88/1997, acestei asociații, scopul fiind dobândirea de acțiuni emise de societatea comercială.
În motivarea recursului recurenta susține că important este a se ține seama de scopul avut în vedere de către părți la data încheierii contractului care era exploatarea terenului agricol, și nicidecum de dobândire a acțiunilor emise de societatea comercială, deci calitatea ASOCIAȚIEI era de acționară a societății privatizate la aceeași dată, iar cea care a profitat de pe urma contractului de concesiune este societatea debitoare, profitul și pierderile reflectându-se în contul societății Tot ea este cea care a beneficiat de subvenții de la stat în baza contractului de concesiune încheiat cu ASOCIAȚIA fiind încheiate în acest sens convențiile de compensare nr.42/22.03.2004 și nr.3/14.07.2004.
Mai mult, deși conform cap.7 pct.7.3 din contractul de concesiune nr.53/18.10.2000 concesionarul se obligă să nu subconcesioneze activitățile de exploatare a terenului agricol, exploatarea terenului era făcută în fapt de către societatea debitoare, respectiv de, tot ea fiind cea care a făcut plățile către ADS în cadrul contractului de concesiune nr.53/18.10.2000 virându-i cantitatea de 803,594 tone în contul redevenței datorată așa cum rezultă din adresa nr.22276/23.03.2004.
Consideră astfel că a dovedit cu toate mijloacele (înscrisuri) ce i-au stat la dispoziție că debitul aparține societății.
astfel admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate și pe fond admiterea contestației și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor cu suma de 1.843.411,86 lei conform art.123 pct.4 din Legea nr.85/2006.
Recursul este nefondat.
Față de cele de mai sus și având în vedere probatoriul administrat în cauză, Curtea constată și reține următoarele: creanța cu care ADS a înțeles să se înscrie la data de 14.12.2007 în tabelul preliminar al creditorilor debitoarei (pag.164 dosar fond) rezultă din contractul de concesiune nr.53/18.10.2000 pe care recurenta îl are încheiat cu ASOCIAȚIA, persoană juridică de sine stătătoare cu personalitate juridică bine definită.
Toate apărările recurentei prin care încearcă să atragă răspunderea debitoarei sunt neîntemeiate, deoarece creanța izvorăște dintr-un contract încheiat cu o altă persoană juridică.
În atare situație răspunderea pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate în contractul mai sus menționat, revine numai ASOCIAȚIEI, persoană juridică ce s-a obligat față de recurentă prin contractul de concesiune, care este legea părților, conform dispozițiilor art.969 Cod civil.
Din probele administrate rezultă clar că între ADS și nu există nici o relație contractuală.
Astfel fiind, este inadmisibil să antrenezi răspunderea pentru obligațiile asumate într-un contract legal încheiat, a unei alte persoane juridice cu care nu ai niciun raport contractual.
În consecință, Curtea reține că sentința instanței de fond prin care s-a respins contestația recurentei de astăzi este temeinică și legală și pe cale de consecință va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Agenția Domeniilor Statului, împotriva sentinței comerciale nr.316 din data de 08.02.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași, în contradictoriu cu intimații prin lichidator judiciar III, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr. I-
Grefier,
-
Red.Jud. - 3.06.2008
Tehnored. - 6.06.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul Călărași
Președinte:
Președinte:Alecsandrina RădulescuJudecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia, Iulia Manuela
