Spete contestatie la executare comercial. Sentința 86/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 146/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ nr. 86
Ședința publică de la 14 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Trestianu
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației la executare formulată de contestatoarea SC SA, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și cu intervenienta în interesul AVAS, SC SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 07.05.2008, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 14.05.2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra contestație la executare, constată:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr.861/2006, contestatoarea I în contradictoriu cu intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a contestat licitația publică organizată de pârâtă la data de 05.04.2006 solicitând și suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestație.
La data de 05.05.2006, contestatoarea a invocat nulitatea licitației organizată la dat de 05.04.2005 având în vedere nerespectarea dispozițiilor art.4 alin.4 din Legea nr.422/2001.
În motivarea contestației, contestatoarea arată că pârâta AVAS a pornit executarea silită pentru un debit de 840.589 USD, aplicând sechestru asupra fabricii de proprietatea reclamantei, imobil situat în comuna, județul I, și a terenului aferent în suprafață de 74.000 mp și a unor utilaje-mașini, instalații de lucru, utilaje, echipamente, etc.
La data de 05.04.2006 a avut loc licitația publică a fabricii de și a terenului aferent, bun adjudecat la suma de 203.373 USD cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.73 alin.5 din OG nr.51/1998.
Bunul scos la licitație nu avea întocmită carte funciară iar la data adjudecării nu s-a întocmit un proces-verbal de licitație care să fie comunicat proprietarului, încălcându-se astfel dispozițiile art.73 alin.3 din OG nr.51/1998.
În cererea completatoare (fila 57 dosar fond) contestatoarea arată că bunul ce a fost supus executării silite de către intimata AVAS face parte din categoria monumentelor istorice, situație în care se impune nulitatea procesului-verbal de licitație din data de 05.04.2006.
Prin sentința civilă nr.8003/21.06.2006 pronunțată în dosarul nr.8612 al Judecătoriei Iașis -a admis excepția de necompetență materială și s-a dispus declinarea de competență în soluționarea cauzei în favoarea Curții de apel Iași.
Prin sentința nr.2/16.10.2006 pronunțată în dosarul nr- al Curții de apel Iașis -a admis excepția de necompetență materială a Curți de apel Iași și în baza art.45 din OUG nr.51/1998 s-a dispus declinarea de competență a soluționării contestației formulate de I în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.
Contestația la executare formulată de Iaf ost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială sub nr-, iar prin sentința comercială nr.20/05.02.2007 s-a respins ca nefondată, contestația la executare.
Prin decizia comercială nr.3439 din 01.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială s-a admis recursul declarat de contestatoarea I împotriva sentinței comerciale nr.20/2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI, s-a casat sentința, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță.
În motivarea deciziei, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că se impune casarea sentinței întrucât instanța de fond nu a analizat legalitatea licitației organizată de AVAS din perspectiva dispozițiilor art.4 alin.3 și 4 din Legea nr.422/2001.
De asemenea, s-a reținut că instanța de fond nu a verificat critica referitoare la nelegalitatea licitației justificată și de necomunicarea către contestatoare a procesului-verbal de licitație din data de 05.04.2006, a rapoartelor de evaluare încălcându-se astfel dispozițiile art.74 din OG nr.51/1998.
Au fost apreciate ca întemeiate și criticile vizând modul de stabilire a prețului bunurilor scoase la licitație în raport de dispozițiile art.73 și art.74 din OUG nr.51/1998, urmând a fi administrate probe și pe acest aspect.
Cauza a fost înregistrată în urma casării cu trimitere pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială sub nr-.
La solicitarea instanței au fost depuse la dosar rapoartele de evaluare întocmite de AVAS, proces-verbal de licitație din 05.04.2006, dovada comunicării către contestatoare a procesului-verbal, în calitate de proprietar al bunului scos la licitație.
La data de 19.03.2008 a formulat cerere de intervenție în interesul intimatei AVAS intervenienta, cerere admisă în principiu în raport de dispozițiile art.52 raportat la art.49 alin.3 Cod procedură civilă prin încheierea din 09.04.2008.
Prin cererea de intervenție formulată de se solicită în esență respingerea contestației la executare ca neîntemeiată întrucât prețul de pornire al licitației a fost stabilit prin expertiză cu respectarea dispozițiilor art.73 alin.4 și 5 și art.75 alin.1 din OUG nr.51/1998, iar procesul-verbal de licitație din 05.04.2006 a fost comunicat contestatoarei la data de 14.06.2006.
Contestatoarea avea obligația în calitate de proprietar să înregistreze la Cartea Funciară faptul că "Fabrica de " reprezintă monument istoric și nimeni nu-și poate invoca propria culpă pentru apărarea unui drept.
Pe de altă parte, în opinia intervenientei interesul contestatoarei nu este legitim.
Analizând contestația la executare formulată de I în raport de întreg probatoriul administrat în această fază procesuală și ținând cont de dispozițiile art.315 (1) și (3) Cod procedură civilă, Curtea apreciază contestația neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Contestatoarea I are un debit către intimata AVAS în cuantum de 840.589 USD ca urmare a preluării acestei creanțe de la CAS Întrucât creanța nu a fost executată, intimata a început executarea silită asupra imobilului "fabrica de ", terenul aferent în suprafață de 74.000 mp și a unor utilaje, proprietatea contestatoarei, bunuri situate în comuna, județul Procedura de executare intră sub incidența cap.10 din OG nr.51/198, iar licitația publică a fost organizată conform art.70 din OG nr.51/1998, întocmindu-se rapoarte de evaluare.
Prețul de pornire al licitației a fost stabilit conform art.71 din OG nr.51/1998 la suma de 873.674 USD.
Întrucât bunul nu a putut fi vândut, în raport cu dispozițiile art.73 alin.4 din OG nr.51/1998, prețul vânzării a fost diminuat cu 75% din valoarea inițială iar ulterior prețul a fost redus la 50% din valoarea inițială conform art.73 alin.5 din OUG nr.51/1998.
Bunurile au fost din nou evaluate iar prețul a fost stabilit prin expertiză la suma de 570.000 USD teren și clădiri și 286.422 USD utilaje.
Au fost organizate din nou trei licitații cu scăderea succesivă a prețului conform art.73 alin.4 și 5 din OUG nr.51/1998.
Întrucât bunul nu a fost vândut, s-a întocmit un nou raport de evaluare stabilindu-se prețul de 271.163 USD pentru teren și clădiri și 182.515 USD pentru utilaje.
Contestatoarea susține că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art.73 și 74 din OUG nr.61/1998 dar din rapoartele de evaluare depuse la filele 443-571 rezultă că reducerea prețului de vânzare la licitație s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor art.73 pct.4, 5 și art.74 din OUG nr.51/1998.
Art.75 din OUG nr.51/1998 dă dreptul AVAS ca în cazul în care la a treia licitație nu se oferă prețul de pornire, fie să adjudece bunul în contul creanței, caz în care va diminua creanța cu 50% din prețul bunului stabilit prin expertiză conform art.71 alin.1, fie va solicita o nouă evaluare a bunului, procedând la vânzarea în raport de noul preț,până la vânzarea bunului.
Intimata AVAS în raport de dreptul său de opțiune stabilit de art.75 din OUG nr.51/1998 a optatpentru a doua variantăîn sensul că a evaluat bunurile contestatoarei, a pornit licitația de la noul preț de referință stabilit prin raportul de evaluare și întrucât bunurile nu au putut fi valorificate s-a scăzut prețul până la valorificare, terenul și fabrica de fiind vândute la prețul de 203.373 USD prin procesul-verbal de licitație din 05.04.2006, iar utilajele au fost valorificate pentru suma de 91.258 USD prin procesul-verbal de licitație din 09.05.2006.
În concluzie, prețul bunurilor evaluate conform art.71 din OG nr.58/1998 a fost diminuat cu respectarea dispozițiilor art.73 pct-.4 și 5 din același act normativ.
Întrucât bunurile nu au putut fi valorificate, AVAS a optat pentru vânzarea prin licitație pornind de la noul preț de referință până la vânzarea bunurilor conform art.75 din OG nr.51/1998, aspect ce rezultă din rapoartele de evaluare depuse la dosar.
Cu privire la necomunicarea procesului-verbal de licitație din data de 05.04.2005, potrivit art.73 alin.4 din OG nr.51/1998 procesul-verbal de licitație va fi transmis de licitator către adjudecatarul cumpărător și proprietarul bunului.
În speța de față, procesul-verbal de licitație a fost transmis de către AVAS către proprietar cu respectarea dispozițiilor art.74 alin.4 din OG nr.51/1998, fapt ce rezultă din actele de la filele 49-50 (respectiv adresa nr.16516/2006 și confirmarea de primire).
De asemenea, AVAS a respectat și dispozițiile art.71 alin.2 din OG nr.51/1998 comunicând contestatoarei anunțul de vânzare, fapt ce rezultă din adresa de la fila 51.
Contestatoarea susține că AVAS avea obligația să-i comunice și procesul-verbal de evaluare dar din dispozițiile OG nr.51/1998 nu rezultă această obligație, AVAS având obligația de a comunica anunțul de vânzare (art.71 alin.2) și procesul-verbal de licitație (art.74 alin.4), obligații îndeplinite însă având în vedere actele depuse la dosar.
Cu privire la nulitatea absolută invocată de contestatoare în raport de dispozițiile art.4 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Imobilul "Fabrica de " situat în comuna, județul I, a fost declarat monument, iar clasarea ca monument istoric a fost publicată în Monitorul Oficial nr.646 din 16 iulie 2002 la poziția 1344 (fila 308 dosar).
Potrivit art.16 alin.2 din Legea nr.422/2001 "Calitatea de monument istoric a bunului imobil respectiv se înscrie de către proprietar, fără taxă, în Cartea funciară, în termen de 30 de zile de la data publicării ordinului de clasare în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Contestatoarea în calitate de proprietar al Fabricii de din localitatea nu și-a îndeplinit obligația legală prevăzută de art.16 alin.2 din Legea nr.422/2001 de a înscrie în Cartea Funciară calitatea de monument istoric a bunului.
Atâta timp cât contestatoarea nu și-a îndeplinit propria obligație prevăzută de art.16 alin.2 din Legea nr.422/2001, operează principiul nemo auditur propriam turpit udinem allegans (nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria incorectitudine pentru a obține protecția unui drept).
Intimata AVAS a solicitat relații de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară I dar prin adresele înregistrate sub nr.9604/2005 și 3164/2006 se precizează doar sarcinile bunului, nu și calitatea de monument istoric (filele 52-53).
Față de situația de fapt expusă, având în vedere principiul nemo auditur propriam turpit udinem allegans, buna credință a intimatei AVAS și a intervenientei adjudecatara bunului, Curtea constată că în cauză nu se poate dispune nulitatea absolută a licitației pentru încălcarea dreptului de preemțiune prevăzut de art.4 din Legea nr.422/2001, contestatoarea neputând invoca propria culpă.
De altfel, dreptul de preempțiune poate fi invocat în caz de vânzare a bunului de către proprietar conform art.3 alin.3 din Legea nr.422/2001 "monumentele istorice aparținând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condițiile stabilite prin prezenta lege" iar potrivit art.4 alin.5, proprietarii care intenționează să vândă monumente istorice, transmit intenția de vânzare serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și cultelor.
În speța de față vânzarea nu s-a făcut de proprietar, ci prin executarea silită reglementată de OG nr.51/1998 de către intimata AVAS care a preluat creanța în sumă de 840.589 USD de la CAS
Titularul dreptului de preempțiune invocat - Ministerul Culturii și Cultelor prin adresa nr.18700 (fila 100) precizează că "Fabrica de " este înscrisă ca monument istoric dar nu și-a manifestat în nici un fel intenția exercitării dreptului de preempțiune.
Este adevărat că adresa menționată este emisă ulterior încheierii procesului-verbal de licitație a cărei nulitate se solicită, dar având în vedere poziția titularului dreptului de preempțiune, buna credință a dobânditorului și a intimatei AVAS, principiul stabilității circuitului civil precum și principiul nemo auditur propriam turpit udinem allegans, Curtea constată că motivul de nulitate invocat este neîntemeiat.
Un ultim motiv al contestației vizează nerespectarea dispozițiilor art.254 alin.7 din Codul fiscal (Legea nr.571/2003), motiv invocat după casarea cu trimitere a cauzei, respectiv în ședința din 09.04.20008 (fila 55).
Contestatoarea arată că executarea silită s-a făcut fără certificatul fiscal, actele fiind nule, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art.254 alin.7 din Legea nr.571/2003.
7 din art.254 Cod procedură civilă a fost introdus prin Legea nr.343 din 17 iulie 2006 publicat în Monitorul Oficial nr.662/01.08.2006, cu intrarea sa în vigoare la 01.01.2007.
În această situație, având în vedere că licitația contestată a avut loc la data de 05.04.2006, prevederile dispozițiilor alin.7 al art.254 Cod fiscal nu sunt aplicabile, întrucât legea nu retroactivează, context în care și acest motiv al contestației este neîntemeiat.
Referitor la cererea de intervenție în interesul intimatei AVAS admisă în principiu prin încheierea de ședință din 09.04.2008, Curtea constată că prin intervenția accesorie intervenienta nu a invocat un drept propriu ci tinde ca soluția în proces să fie dată în favoarea intimatei AVAS care a organizat licitația publică a cărui nulitate se solicită, motiv pentru care cererea de intervenție în interesul AVAS va fi admisă.
Pentru considerentele expuse Curtea apreciază contestația la executare ca neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea cu sediul în I,-, județul I, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul ales în B, str. -. -.9-11, sector 1, și intervenienta în interesul AVAS, cu sediul în I, str. ---, nr.1A,.8, județul I ca nefondată.
Admite cererea de intervenție în interesul AVAS formulată de intervenienta cu sediul în I, str. ---, nr.1A,.8, județul
Obligă contestatoarea să plătească intervenientei cheltuielile de judecată în sumă de 3.000 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.05.2008.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 21.05.2008
Tehnored. - 30.05.2008
-.ex.: 5
Președinte:Viorica TrestianuJudecători:Viorica Trestianu
