Spete contestatie la executare comercial. Decizia 961/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.961
Ședința publică de la 02.10.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 3: Gabriela Vințanu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul G împotriva sentinței comerciale nr.546/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr.-/2007 în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA și intimații SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE MUNTENIA SA și SC - SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul prin avocat cu delegație de substituire depusă la fila 28 dosar și intimata SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE MUNTENIA SA prin consilier juridic cu delegație depusă la fila 18 dosar, lipsind intimata debitoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe recurs.
Recurentul prin avocat solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii excepției tardivității și trimiterea cauzei spre rejudecare. Susține că eronat instanța de fond a admis excepția tardivității contestației, apreciind că nu se află în prezența unei erori esențiale. Arată că această creanță nu a fost menționată în tabelul preliminar, ci a luat cunoștință de existența acesteia când a fost trecută direct în tabelul definitiv.
Intimata prin consilier juridic solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Susține că nu s-a dovedit eroarea esențială, clauzele contractuale fiind însușite de recurent. Apreciază că nu trebuiau aplicate dispozițiile art.75 din legea 85/2006. Depune concluzii scrise.
Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Prin sentința comercială nr. 546 din 5 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VII a Comercială, judecătorul - sindic a admis excepția lipsei capacității de folosință a SC SA și în consecință a respins contestația formulată de G la declarația de creanță a SC SA prin lichidator ACTIV LICHIDATOR ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință. A admis excepția tardivității și în consecință a respins ca tardivă contestația la declarația de creanță a MUNTENIA SA formulată de contestatorul.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul - sindic a reținut în esență că SC SA a fost, conform celor prezentate de lichidatorul Activ Lichidator, radiată din registrul comerțului, ca atare contestația formulată de G la declarația de creanță a acestei societăți urmează a fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate de folosință.
În ce privește contestația la declarația de creanță a MUNTENIA SA, judecătorul - sindic a prezentat parcursul acesteia în primul ciclu procesual, a arătat că a fost invocată din oficiu excepția tardivității cu ocazia rejudecării, a reținut și interpretat prevederile articolului 73 alineatele 1 și 2 și ale articolului 75 din Legea nr.85/2006, care prevăd cele două tipuri de contestații ce se pot formula la tabelul creanțelor. Raportat la motivele de fapt invocate de contestator, a apreciat că în cauză a fost efectuată o expertiză contabilă validată de instanță la 31 mai 2006 și că în legătură cu această expertiză contestatorul a susținut că a fost întocmită de expert care s-a aflat într-o eroare esențială, fără a preciza în ce constă această eroare și nici care a fost situația necunoscută la data efectuării expertizei și descoperită ulterior. În consecință, judecătorul - sindic a apreciat că în cauză lipsește condiția erorii esențiale, de aceea contestația nu se încadrează în situația prevăzută de articolul 75 din legea nr.85/2006 și nu putea fi formulată până la închiderea procedurii, ci în termenul prevăzut de articolul 73 alineatele 1 și 2 din lege, termen care este depășit fie că se raportează la termenul din 31 mai 2006, când s-a depus raportul de expertiză final, fie la termenul din 20 septembrie 2006, când s-a dispus completarea dispozitivului sentinței comerciale nr. 1305 din 31 mai 2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs motivat contestatorul, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 29 mai 2008 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a a Comercială.
În motivarea recursului au fost evocate raporturile dintre SC SA și MUNTENIA SA și a fost criticată soluția de admitere a excepției tardivității contestației, recurentul susținând că și-a întemeiat contestația pe dispozițiile articolului 89 alineat 1 din legea nr.64/1995, text similar actualului articolului 75 alineat 1 din legea nr. 85/2006. A susținut, de asemenea, că în realitate a existat "eroarea esențială ce a determinat admiterea creanței", întrucât, în raport de probele dosarului, aportul MUNTENIA SA nu poate fi considerat o creanță asupra coasociatului SC SA decât în situația în care soldul asocierii este pozitiv (profit), or expertiza efectuată de expert - (în baza căreia s-a dispus trecerea MUNTENIA SA în tabelul definitiv) nu a avut ca obiect stabilirea rezultatelor lichidării asocierii în participațiune.
A mai arătat recurentul că pretinsa creanță a MUNTENIA SA nu a fost menționată în tabelul preliminar pentru aop utea cunoaște, ci direct în tabelul definitiv la 20 septembrie 2006, la acea dată producându-se eroare și imediat după acea dată formulându-se prezenta contestație (aspect ignorat de judecătorul - sindic).
Recurentul contestator a susținut și că sancțiunea tardivității,care se aplică în caz de neglijență a titularului unui act de procedură, nu i se putea aplica atâta vreme cât dreptul la acțiune nu se născuse, acest drept născându-se la 20 septembrie 2006, când creanța MUNTENIA SA a fost trecută în tabelul definitiv.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolelor 12 și 8 din legea nr.85/2006 și pe dispozițiile articolului 299 și urm și 3041Cod procedură civilă.
În cauză nu s-au depus întâmpinări.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază recursul ca întemeiat și îl va admite în limitele și pentru următoarele considerente:
Criticile relative la momentul de la care începe să curgă termenul de depunere a contestației nu vor fi primite, întrucât aceasta ar echivala cu acceptarea tezei avansată de judecătorul - sindic.
Or, în speță Curtea apreciază, după examinarea cauzei sub toate aspectele în conformitate cu dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, că hotărârea pronunțată contravine pe de o parte prevederilor articolului 75 din legea nr.85/2006, iar pe de altă parte prevederilor articolului 315 Cod procedură civilă. Astfel, din examinarea deciziei comerciale nr. 1057 din 14 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr- de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a V - a Comercială, Curtea reține că instanța de recurs, casând sentința comercială nr. 44 din 10 ianuarie 2007 Tribunalului București - Secția a VII a Comercială prin care au fost inițial soluționate contestațiile formulate de recurentul G, a dispus ca instanța de rejudecare să soluționeze aceste contestații prin prisma îndeplinirii sau nu a condițiilor prevăzute de articolul 75 din legea nr.85/2006).
Din examinarea hotărârii atacate se reține încălcarea dispozițiilor deciziei de casare.
Curtea reține că judecătorul - sindic, deși apreciază că în cauză nu se poate reține eroarea esențială, nu soluționează contestațiile prin prisma prevederilor articolului 75 din legea nr.85/2006 (deși indicațiile deciziei de recurs erau în acest sens), ci prin prisma prevederilor articolului 73 din același act normativ, schimbând în mod nepermis fundamentul legal al contestațiilor și înfrângând astfel principiul disponibilității care guvernează procesul civil, recalificarea contestațiilor în funcție de noul temei neputând fi făcută în condițiile în care limitele rejudecării sunt clar trasate de instanța de recurs.
Nu în ultimul rând, față de consemnările din practicaua încheierii de dezbateri de la 22 ianuarie 2008, deși excepția tardivității apare ca fiind formal pusă în discuția recurentului contestator, în realitate lipsa oricărei determinări minimale a acestei excepții face ca principiul instituit de articolul 129 alineat 4 teza a II Cod procedură civilă să fie golit de conținut, întrucât contestatoarea nu a putut anticipa recalificarea contestației, așadar nu a putut să își formuleze o apărare în termeni reali.
În consecință, apreciind că în mod eronat a fost admisă excepția tardivității contestației prin raportare la dispozițiile articolului 73 alineatele 1 și 2 din legea nr.85/2006, în temeiul articolului 312 alineatele 1-3 și 5, raportat la articolele 315, 304 punctul 9 și 3041Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa în parte hotărârea atacată și, respingând ca neîntemeiată excepția tardivității contestației, va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe sub aspectul soluționării contestației la creanța MUNTENIA SA prin prisma îndeplinirii condițiilor articolului 75 din legea nr.85/2006.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul împotriva sentinței comerciale nr.546/05.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr.-/2007 în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA și intimații SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE MUNTENIA SA și SC - SA.
Casează în parte hotărârea atacată.
Respinge excepția tardivității, invocată din oficiu. Trimite contestația la declarația de creanță a MUNTENIA SA spre rejudecare aceleiași instanțe.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Georgeta Guranda, Gabriela Vințanu
