Spete dizolvare firma. Decizia 220/2010. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 220/
Ședința publică din 16 februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- - Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului promovat de pârâta, cu sediul în municipiul Reghin,-. 34, județul M, împotriva sentinței nr. 1922 din 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-au prezentat părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat și motivate în termenul procedural și timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 19,50 lei, conform chitanței aflată la fila 13 dosar și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, anulat.
De asemenea, se constată că reclamantul-intimat Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureșa depus întâmpinare, prin serviciul registratură la data de 11 februarie 2010.
Instanța, în raport de actele existente la dosar și față de împrejurarea că intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1922/19 octombrie 2009 Tribunalului Comercial Mureș, dos. nr-, s-a dispus admiterea cererii promovate de de pe lângă Tribunalul Mureș în contradictoriu cu pârâta "" și, în consecință, în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 a dispus dizolvarea pârâtei, înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pentru a pronunța în acest sens, instanța a reținut că la data de 31 august 2009 Mas olicitat instanței dizolvarea, învederând că din evidențele Registrului Comerțului M rezultă că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile legale de a depune situațiile financiare anulare aferente anului 2007, cu toate că, precizează petenta, obligativitatea depunerii respectivelor situații financiare anuale a fost amplu mediatizată printr-o campanie de informare a comercianților inițiată de mai bine de 1 an de zile prin afișarea societăților comerciale aflate sub incidența legii.
În aceeași motivare, arată că în condițiile în care pârâta depune situațiile financiare, chiar peste termen, la Registru, prezenta cerere ar rămâne fără obiect.
Întrucât, în condițiile art. 28 din Legea nr. 82/1991 rep. precizează instanța de fond în hotărârea atacată, pârâta avea obligația legală a societăților comerciale de a întocmi situațiile financiare anuale, obligație neîndeplinită în termenele legale, prima instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 rep. pronunțând în sensul dizolvării societății pârâte, cu consecințele de rigoare.
Față de această hotărâre a declarat, în termen, recurs "" prin administrator față de aceeași hotărâre, solicitând admiterea recursului, motivând că a depus situațiile financiare, chiar dacă cu întârziere, pe anul 2007.
Având în vedere actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs invocate în cauză, cât și în virtutea rolului devolutiv, instanța de recurs reține următoarele:
Într-adevăr, art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 rep. prevede că "la cererea oricărei părți interesate, precum și a Oficiului Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care: societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte, care, potrivit, legii, se depun la oficiul registrului comerțului ".
Acest text de lege coroborat cu dispozițiile legale din Legea nr. 82/1991 modificată și completată, precizate de instanța de fond, relevă obligația societăților comerciale de a depune în termenele legale situațiile financiare anuale. Logica unei astfel de prevederi este tocmai securizarea și sănătatea circuitului comercial, în sensul că publicarea anuală a acestor situații financiare determină crearea unei imagini exacte a situației financiare pentru părțile interesate, mai ales în ideea unor parteneriate comerciale cu societățile în cauză sau pentru executarea unor relații comerciale deja născute.
Tot atât de adevărat este faptul că textul art. 237 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 prevede posibilitatea ca instanța să dizolve societatea comercială ce nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lit. b). Cu alte cuvinte, în funcție de datele de la dosar, de interesul public, ca și de interesul societății comerciale în cauză, instanța vaputeapronunța dizolvarea sau, dimpotrivă, să nu o dizolve.
Instanța constată că pe parcursul judecării cererii formulate de, pârâta-recurentă a depus situațiile financiare.
Într-o atare situație, recunoscută prin întâmpinarea depusă chiar și de M, instanța va trebui să aprecieze dacă se impune dizolvarea societății, în funcție de minimele criterii precizate mai sus.
Or, interesul continuării activității de către societatea în cauză prevalează, chiar și din punctul de vedere al interesului public.
Cum dizolvarea societății este o facultate pentru instanță și nu o obligativitate, pe cale de consecință, instanța va dispune admiterea recursului formulat în cauză.
De asemenea, va dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de, Reghin, prin administrator, cu sediul în municipiul Reghin,-. 34, județul M, împotriva sentinței nr. 1922/19 octombrie 2009 Tribunalului Comercial Mureș, pronunțată în dosarul nr-.
Modifică hotărârea atacată în sensul că respinge sesizarea - de pe lângă Tribunalul Mureș.
Dispune efectuarea cuvenitelor rectificări la Registrul Comerțului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, - |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
4 exp./22.03.2010
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat