Spete dizolvare firma. Decizia 471/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 525/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 471
Ședința publică de la 16 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 3: Cosmin Horia
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - 94 SRL împotriva sentinței comerciale nr. 15410 din data de 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimata a depus la dosar întâmpinare în dublu exemplar.
Curtea, față de împrejurarea că intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială sub nr- reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Oficiul Registrului Comerțului I de pe lângă Tribunalul Bucureștia solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta să dispună dizolvarea judiciară a pârâtei precum și publicarea în Monitorul Oficial, Partea a IV-a a hotărârii de dizolvare conform art.237 alin.4 din Legea nr.31/1990.
Prin sentința comercială nr.15410/2005 pronunțată în dosarul nr- s-a admis acțiunea reclamantului Oficiul Național al Registrului Comerțului în contradictoriu cu pârâta și în temeiul art.137 lit.b din Legea nr.31/1990 s-a dispus dizolvarea judiciară a pârâtei, motivat de faptul că nu a depus situațiile financiare anuale aferente anului 2005, fiind astfel justificată incidența sancțiunii prevăzute de lege.
Împotriva sentinței comerciale nr.15410/2007 pronunțată în dosarul nr- a declarat recurs, recurs ce a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr- din 17.03.2008.
În motivarea recursului, recurenta arată în esență că în mod greșit s-a admis cererea întrucât a depus situațiile financiare aferente anului 2005, sens în care depune la dosar acte (filele 7-8).
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs formulate și a actelor noi depuse la dosar în această fază procesuală, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente.
Potrivit art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990 republicată, la cererea oricărei persoane interesate precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalulva puteadispune dizolvarea societății în cazul în care aceasta nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comerțului.
Interpretând dispozițiile legale menționate, se constată că art.237 alin.1 lit.b nu este o normă imperativă, legiuitorul lăsând la latitudinea instanței în raport de probatoriul administrat posibilitatea dizolvării judiciare a societății.
Recurenta prin probele administrate în cauză a făcut dovada în condițiile art.1169 cod civil că a înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București situațiile financiare anuale, aferente anului 2005, fiind astfel asigurată publicitatea activității societății iar scopul normei de a se realiza o transparență în activitatea societății a fost atins.
Din actele de la dosar, rezultă că recurenta desfășoară o activitate comercială astfel că nu se impune aplicarea măsurii dizolvării cu consecințe juridice și asupra stabilității circuitului comercial.
Față de considerentele expuse, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul formulat de recurenta-pârâtă, va modifica în tot sentința recurată în sensul că pe fond va respinge cererea de dizolvare a societății pârâte.
În temeiul art.237 alin.3 din Legea nr.31/1990 republicată raportat la art.7 (1) din Legea nr.26/1990 și art.21 din Normele metodologice pentru modul de ținere a Registrului Comerțului, Curtea va dispune radierea din Registrul Comerțului a mențiuni privind dizolvarea societății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
(cu majoritate)
Admite recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței comerciale nr.15410 din data de 20.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Modifică în tot sentința recurată.
Respinge cererea.
Dispune radierea din Registrul Comerțului a mențiunii privind dizolvarea
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Cu opinia separată parțială a domnului judecător în sensul înlăturării dispoziției de radiere din Registrul Comerțului a mențiunii dizolvării recurentei.
Red.Jud. - 29.04.2008
Tehnored. - 6.05.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
OPINIE SEPARATĂ
Prezenta opinie separată vizează exclusiv dispoziția adoptată de majoritatea membrilor completului, prin care s-a dispus radierea din registrul comerțului a mențiunii privind dizolvarea 94, nu și dispozițiile de admitere a recursului și de modificare în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de dizolvare - măsuri cu care sunt de acord și care, așadar, au fost luate în urma părerilor unanime exprimate de către toți membrii completului de judecată.
În dezacord cu cealaltă opinie exprimată majoritar, apreciez că dispoziția de radiere din registrul comerțului a mențiunii privind dizolvarea 94 nu ar fi trebuit luată, având în vedere următoarele considerente:
Recurenta nu a formulat o asemenea cerere, ci intimatul, pe calea întâmpinării.
O astfel de cerere nu corespunde poziției procesuale a intimatului, care, în această etapă procesuală, poate formula doar apărări cu privire la criticile din recurs invocate de către recurentă; pe de altă parte, această solicitare este incompatibilă conținutului și funcției întâmpinării, dar este și contrară dispozițiilor art. 294 rap. la art. 316.proc.civ. care reglementează faptul că în calea de atac nu se poate schimba cadrul procesual prestabilit în fața instanței de fond.
De asemenea, apreciez că, și în ipoteza în care recurenta ar fi solicitat radierea din registrul comerțului a mențiunii dizolvării, o astfel de cerere nu ar fi întrunit cerințele legale.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
În cazul dizolvării întemeiate pe dispozițiile art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, textul art. 237 alin. 3 stipulează în mod expres că hotărârea tribunalului prin care a fost pronunțată dizolvarea se înregistrează în registrul comerțului.
Rezultă, așadar, că art. 237 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 consacră o situație de excepție, în care se înregistrează în registrul comerțului hotărârea tribunalului, deși nu este încă irevocabilă.
Mai departe, însă, atunci când se promovează calea de atac a recursului împotriva hotărârii tribunalului, devin aplicabile dispozițiile art. 6 alin. 6 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare; prin urmare, în situația admiterii recursului - așa cum este cazul, în speță - ar fi urmat să fie înregistrată în registrul comerțului doar decizia instanței de recurs. În urma menționării deciziei de recurs, ar fi fost evident că mențiunea - legal efectuată anterior -, cu privire la dizolvarea societății recurente, nu ar mai fi fost de actualitate.
Trebuie subliniat și că încheierile și hotărârile la care se referă art. 7 alin. 2 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul dispunerii în cuprinsul lor a dispoziției de înregistrare în registrul comerțului, nu includ și hotărârile instanțelor de recurs, cărora le sunt aplicabile, în mod distinct, dispozițiile art. 6 alin. 6 evocate mai sus.
De asemenea, în mod similar trebuie interpretată și partea finală a alin. 1 al art. 25 din aceeași lege, cu precizarea că procedura pe care o reglementează art. 25 este diferită de cea parcursă în speța de față, întrucât presupune competența tribunalului, pentru soluționarea în fond.
JUDECĂTOR,
-
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu, Cosmin Horia
