Spete dizolvare firma. Decizia 472/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 435/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 472
Ședința publică de la 16 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 3: Cosmin Horia
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta 2002 împotriva sentinței comerciale nr. 911 din data de 22.01.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta prin avocat, cu delegație la dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimata a depus la dosar întâmpinare în două exemplare.
Recurenta prin avocat depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul legal stabilit.
Se înmânează recurentei prin avocat, un exemplar al întâmpinării.
Recurenta prin avocat, arată că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de întâmpinare și că nu are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii ca neîntemeiată și radierea mențiunii de dizolvare a societății. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 911/22.01.2008 Tribunalul București Secția a VI-a Comercială a admis acțiunea formulată de reclamanta Oficiul Național al Registrului Comerțului, prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București în contradictoriu cu pârâta - 2002 SRL și a dispus dizolvarea societății pârâte și publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul a reținut că societatea pârâtă nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situațiile financiare anuale aferente anilor 2003, 2004 și 2005, necesare transparenței în exercitarea activității; s-a mai reținut că reclamanta, prin Oficiul Registrului Comerțului are obligația de a asigura opozabilitatea actelor și faptelor comercianților prin publicitatea acestora. În consecință a fost reținută incidența dispozițiilor art. 237 alin. 1 lit. b și art. 4 din Legea nr. 31/1990 rep.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta - 2002 SRL solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea cererii, recurenta a arătat că anterior pronunțării sentinței atacate, a îndeplinit obligația de depunere la Registrul comerțului a situației financiare aferente anilor 2003, 2004 și 2005, nemajustificându-se măsura dizolvării societății.
Prin întâmpinare, intimata a învederat instanței că legea nu stabilește o sancțiune de drept pentru nedepunerea situațiilor financiare anuale, ci doar posibilitatea dizolvării judiciare, astfel că prin depunerea actelor solicitate motivul avut în vedere la formularea cererii de chemare în judecată a dispărut.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, Curtea apreciază că recursul este fondat. Astfel, recurenta și-a îndeplinit obligația de depunere a situațiilor financiare anuale la Oficiul Registrului Comerțului, fiind asigurată astfel publicitatea activității societății. În acest context se apreciază că scopul normei legale, acela de a se asigura o transparență în activitatea societății comerciale, a fost îndeplinit.
Coroborat cu acest aspect, se reține că textul art. 237 din Legea nr. 31/1990 rep. lasă la latitudinea instanței posibilitatea de a dispune sau nu dizolvarea societății. Or, prin înscrisurile depuse la dosar s-a făcut dovada ca recurenta desfășoară o activitate comercială, astfel încât nu se impune aplicarea măsurii de dizolvare, cu consecințe și asupra stabilității circuitului comercial, prin prisma relațiilor comerciale desfășurate de societatea în cauză cu alte persoane juridice.
Având în vedere cele reținute, în temeiul art. 312.pr.civ. Curtea va admite recursul.
Pe cale de consecință, va modifica în tot sentința comercială recurată și va respinge cererea de dizolvare a societății.
Totodată, cu majoritate de voturi, în raport de dispozițiile art. 237 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 rep. se va dispune radierea din Registrul comerțului a mențiunii de dizolvare a societății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - 2002 SRL în contradictoriu cu intimata OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva sentinței comerciale nr. 911/22.01.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-.
Modifică sentința recurată.
Respinge cererea.
Cu majoritate, dispune radierea din registrul comerțului a mențiunii privind dizolvarea - 2002 SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
OPINIE SEPARATĂ
Prezenta opinie separată vizează exclusiv dispoziția adoptată de majoritatea membrilor completului, prin care s-a dispus radierea din registrul comerțului a mențiunii privind dizolvarea 2002, nu și dispozițiile de admitere a recursului și de modificare în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de dizolvare - măsuri cu care sunt de acord și care, așadar, au fost luate în urma părerilor unanime exprimate de către toți membrii completului de judecată.
În dezacord cu cealaltă opinie exprimată majoritar, apreciez că dispoziția de radiere din registrul comerțului a mențiunii privind dizolvarea 2002 nu ar fi trebuit luată, având în vedere următoarele considerente:
Recurenta nu a formulat o astfel de cerere în cuprinsul recursului, ci intimatul,pe calea întâmpinării.
O astfel de cerere nu corespunde poziției procesuale a intimatului, care, în această etapă procesuală, poate formula doar apărări cu privire la criticile din recurs invocate de către recurentă; pe de altă parte, această solicitare este incompatibilă conținutului și funcției întâmpinării, dar este și contrară dispozițiilor art. 294 rap. la art. 316.proc.civ. care reglementează faptul că în calea de atac nu se poate schimba cadrul procesual prestabilit în fața instanței de fond.
Este adevărat că, în concluziile orale, apărătorul recurentei a solicitat radierea mențiunii dizolvării din registrul comerțului, dar apreciez că o astfel de cerere nu întrunește cerințele legale.
Potrivit art. 6 alin. 1 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrările în registrul comerțului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătorești irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.
În cazul dizolvării întemeiate pe dispozițiile art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, textul art. 237 alin. 3 stipulează în mod expres că hotărârea tribunalului prin care a fost pronunțată dizolvarea se înregistrează în registrul comerțului.
Rezultă, așadar, că art. 237 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 consacră o situație de excepție, în care se înregistrează în registrul comerțului hotărârea tribunalului, deși nu este încă irevocabilă.
Mai departe, însă, atunci când se promovează calea de atac a recursului împotriva hotărârii tribunalului, devin aplicabile dispozițiile art. 6 alin. 6 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare; prin urmare, în situația admiterii recursului - așa cum este cazul, în speță - ar fi urmat să fie înregistrată în registrul comerțului doar decizia instanței de recurs. În urma menționării deciziei de recurs, ar fi fost evident că mențiunea - legal efectuată anterior -, cu privire la dizolvarea societății recurente, nu ar mai fi fost de actualitate.
Trebuie subliniat și că încheierile și hotărârile la care se referă art. 7 alin. 2 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul dispunerii în cuprinsul lor a dispoziției de înregistrare în registrul comerțului, nu includ și hotărârile instanțelor de recurs, cărora le sunt aplicabile, în mod distinct, dispozițiile art. 6 alin. 6 evocate mai sus.
De asemenea, în mod similar trebuie interpretată și partea finală a alin. 1 al art. 25 din aceeași lege, cu precizarea că procedura pe care o reglementează art. 25 este diferită de cea parcursă în speța de față, întrucât presupune competența tribunalului, pentru soluționarea în fond.
JUDECĂTOR,
-
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu, Cosmin Horia
