Spete dizolvare societate comerciala. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.93
Ședința publică de la 24.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Florica Bodnar
JUDECĂTOR 2: Mioara Badea
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelantul-reclamant, împotriva sentinței comerciale nr.670/22.02.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți -, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, și.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 17.02.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Curtea pentru a da posibilitate apelantului-reclamant să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 24.02.2009, când în urma deliberării a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra apelului de față, deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială la data de 22.04.2005 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții -, - și Oficiul Registrului Comerțului, solicitând să se constate că:
-a intervenit dizolvarea de drept a pârâtei -, ca urmare a faptului că aceasta și-a încetat activitatea și nu și-a completat capitalul social în condițiile legii;
-asociații, respectiv el și cei doi pârâți au fost de acord cu privire la repartizarea patrimoniului societății;
-să se ia act de înțelegerea asociaților cu privire la repartizarea patrimoniului.
La data de 16.06.2005, pârâtul - a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea capătului de cerere privind constatarea dizolvării de drept a -, invocând excepția lipsei de interes a acestui capăt de cerere.
În ceea ce privește celelalte două capete de cerere, pârâtul a solicitat respingerea ca neîntemeiate, arătând că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București și excepția lipsei capacității procesuale a -
Pe cale de cerere reconvențională, pârâtul a solicitat să se constate existența dreptului de proprietate comună, conform cotelor de participare la capitalul social, respectiv de 1/3 fiecare dintre cei trei asociați, - și, cu privire la bunurile aflate în patrimoniul societății -
De asemenea, pârâta Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștia depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei -
Prin încheierea de ședință de la termenul din 21.09.2005, tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de reclamant și a admis următoarele excepții: excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei -, excepția lipsei calității procesuale pasive a și excepția lipsei de interes a capătului de cerere având ca obiect dizolvarea de drept a -
La termenul din 18.01.2006, pârâtul - a depus la dosar precizare la cererea reconvențională, apreciată de instanță ca fiind în realitate o cerere modificatoare, fapt pentru care a constatat că este tardiv formulată, astfel cum rezultă din încheierea de ședință de la termenul din 15.02.2006.
Prin sentința comercială nr.670/22.02.2006 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială respins cererea principală formulată de reclamantul împotriva pârâtei -, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală de folosință.
A respins cererea principală formulată împotriva pârâtei Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
A respins capătul de cerere referitor la dizolvarea de drept a -, ca lipsit de interes.
A respins celelalte capete de cerere din cererea principală formulată împotriva pârâților și -, ca neîntemeiate.
De asemenea, a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul -, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere actele și lucrările cauzei și dispozițiile legale incidente, reținând în esență că, - s-a înființat la data de 13.06.1991 având trei asociați și anume:, și -, iar la 31.03.1993 aceștia au încheiat un act adițional prin care s-a hotărât cedarea către reclamant a părților sociale deținute de cei doi pârâți, act încheiat printr-un înscris sub semnătură privată.
Tribunalul a mai reținut că prin încheierea nr.7773/19.11.2001 Bac onstatat dizolvarea de drept a societății pârâte.
Față de situația de fapt reținută și față de prevederile legale in vigoare la momentul încheierii actului adițional, respectiv art.153 din Legea nr.31/1990 -modificată coroborate cu art.32 din același act normativ, tribunalul a constatat că actul adițional încheiat de cei trei asociați nu poate produce un efect juridic întrucât nu a fost încheiat în forma cerută de lege în momentul încheierii sale, respectiv în formă autentică.
Astfel, a mai constatat că nerespectarea acestei condiții prevăzute de lege atrage neluarea în seamă întrucât cerința încheierii în formă autentică a actului adițional era o condiție ad validitatem.
În ceea ce privește pârâta -, tribunalul a reținut că a intervenit dizolvarea de drept a acesteia conform mențiunilor din încheierea nr.7773/19.11.2001 a
Astfel, față de dispozițiile art.40 din decretul nr.31/1954, tribunalul a apreciat că din data de 19.11.2001 societatea pârâtă nu mai are capacitate de folosință și deci nu mai poate sta în judecată în calitate de pârâtă.
În ceea ce privește pârâta B, tribunalul a reținut că nu există identitate între aceasta și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății.
Referitor la capătul de cerere din cererea principală privind constatarea intervenirii dizolvării de drept a pârâtei -, tribunalul a apreciat că acesta este lipsit de interes întrucât nu există folosul practic urmărit de părți.
În ceea ce privește celelalte capete de cerere din cererea principală față de situația de fapt și de drept reținută sub aspectul valabilității actului adițional, tribunalul a apreciat că întrucât acesta nu-și poate produce efectele nici înțelegerea în ceea ce privește preluarea capitalului social nu este valabilă.
Ca atare, tribunalul a reținut că nu poate lua act de aceasta deoarece nu poate suplini îndeplinirea unei condiții ad validitatem nerespectate de către părți în momentul întocmirii sale.
Sub aspectul cererii reconvenționale tribunalul a reținut că din adresa emisă de către Oficiul Registrului Comerțului rezultă că reclamantul și cei doi pârâți au în continuare calitatea de asociați la -, motiv pentru care nu poate constata existența unei situații de fapt față de prevederile art.111 Cod pr.civ.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat apel în termen și legal timbrat, considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului după prezentarea pe larg a situației de fapt, apelantul a invocat următoarele:
-Invocând două texte din Legea nr.31/1990, modificată, instanța de fond a considerat acțiunea ca fiind neîntemeiată, și aceasta prin prisma dispozițiilor art.32 coroborat cu art.153 din lege. Dar, cele două texte reglementează cu totul și cu totul alte raporturi din cadrul societății comerciale, respectiv remunerații și cota din profit ce revine fondatorilor.
-Instanța de fond a neglijat să analizeze faptul că între noi, cei trei asociați ai societății, a intervenit o înțelegere, cu privire la împărțirea patrimoniului, înțelegere materializată în procesul-verbal depus la dosarul cauzei.
-Instanța de fond nu a analizat cauza, mulțumindu-se doar să aprecieze că nu s-a urmat forma dată de lege, pentru astfel de acte. Faptul că această formă nu s-a urmat, nu influențează și nu poate schimba înțelegerea de la momentul respectiv.
-Chiar dacă nu s-a urmat forma dată de lege, în baza înțelegerii încheiate, el a fost acela care a coordonat activitatea societății, până la momentul dizolvării sale, fapt ce echivalează cu calitatea de unic asociat, cu consecințele legale, în situația dizolvării de drept a societății, consecințe pe care le-a cerut a fi constatate, dar instanța nu a analizat aceste aspecte.
Concluzionând, apelantul a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, cu consecința admiterii acțiunii sale.
În drept, apelantul a invocat dispozițiile art.282 și următoarele, art.287, art.288 și art.296 Cod pr.civ.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială sub nr-.
La termenul din 12.09.2006, numiții și au depus la dosar cerere solicitând să se ia act că au dobândit calitatea de intimați pârâți, urmare a încheierii contractelor de cesiune nr.184 și nr.185 atestate de A și Asociații prin care intimații pârâți - și, le-au cesionat dreptul de creanță pe care cedenții îl aveau asupra societății dizolvate.
Ca atare, au solicitat să se constate intervenită transmisiunea convențională a calității procesuale și pe cale de consecință introducerea lor în cauză.
La dosarul cauzei, intimații pârâți - și au depus întâmpinare solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală.
Totodată, intimații pârâți au invocat că la data de 20.04.2006 au cesionat drepturile lor de creanță asupra patrimoniului societății ca urmare a dizolvării acesteia de drept către și.
La termenul din 14.11.2006, față de contractele de cesiune existente în dosar, Curtea a constatat că și s-au subrogat în drepturile intimaților pârâți - și, dobândind calitatea procesuală pasivă a acestora.
La același termen, Curtea a admis cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de apelantul-reclamant și în baza art.244 alin.1 pct.1 Cod pr.civ. a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr.39084/2006 pe rolul Tribunalului București.
La data de 22.10.2008, intimații pârâți și au depus la dosar cerere de repunere pe rol a cauzei și continuarea judecății, întrucât dosarul civil nr- a fost soluționat în mod definitiv și irevocabil.
În susținerea acestei cereri intimații pârâți au depus înscrisuri.
La termenul din 17.02.2009, Curtea constatând că a fost soluționat în mod irevocabil dosarul pentru care s-a dispus suspendarea prezentei cauze, în baza art.244 alin.2 Cod pr.civ. a dispus repunerea pe rol a cauzei și continuarea judecății.
La dosarul cauzei, intimații pârâți și au depus concluzii scrise.
Examinând apelul în raport de criticile invocate, în raport de actele și lucrările cauzei și având în vedere dispozițiile legale incidente, Curtea constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Astfel, prin motivele invocate apelantul reclamant a înțeles să critice sentința atacată numai din perspectiva respingerii ultimelor două capete de cerere, în opinia sa, instanța de fond făcând o aplicare greșită a dispozițiilor art.32 coroborate cu art.153 din Legea nr.31/1990.
Criticile apelantului-reclamant nu pot fi primite, Curtea reținând din procesul-verbal întocmit la data de 31.03.1993 (filele 7-8 dosar fond) că cei trei asociați ai - au stabilit că "actul semnat, devine valabil, cu putere juridică, la data autentificării de către notariatul de Stat", lucru care însă nu s-a realizat.
Mai mult decât atât, nici actul adițional la Statutul și Contractul societății -, încheiat de cei trei asociați în baza procesului-verbal din 31.03.1993, prin care s-a hotărât cedarea de către și - a părților sociale către apelantul-reclamant, nu a fost încheiat în formă autentică, formă cerută de dispozițiile art.153 coroborate cu art.32 din Legea nr.31/1990, în redactarea de la momentul încheierii actului adițional.
Prin urmare, Curtea constată că, în mod corect, instanța de fond a reținut că cerința încheierii actului adițional în formă autentică reprezentând o condiție ad validitatem, nerespectarea atrage neluarea în seamă a actului respectiv.
De asemenea, pe cale de consecință, față de nevalabilitatea actului adițional acesta fiind doar un înscris sub semnătură privată, în mod corect s-a reținut de tribunal că nu poate produce efecte juridice nici înțelegerea cu privire la preluarea capitalului social. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât părțile semnatare ale procesului verbal din 31.03.1993 (asociații - ) au stabilit că înțelegerea va deveni valabilă și va produce efecte juridice numai la data autentificării la Notariat.
În considerarea celor arătate, Curtea constatând că sentința atacată este legală și temeinică, în baza art.296 Cod pr.civ. va respinge apelul formulat împotriva acesteia ca nefondat.
În baza art.274 Cod pr.civ. apelantul fiind în culpă procesuală urmează a fi obligat la plata sumei de 3000 lei - cheltuieli de judecată către intimatul-pârât reprezentând onorariu avocat dovedit cu înscrisul depus la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul reclamant cu domiciliul ales la sediul Cabinetului Individual de Avocatură #. în T, Bd.- C, -.12, Județul D, împotriva sentinței comerciale nr.670/22.02.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți - cu sediul în B,-, sector 2, OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, cu sediul în B,-, Sector 3, și, ambii cu domiciliul ales în B,-,.2, sector 1, ca nefondat.
Obligă apelantul la plata sumei de 3000 lei - cheltuieli de judecată către intimatul pârât.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 24.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud.
Tehnored.
8 ex.
Tribunalul București - Secția VI- Comercială
Președinte:
Președinte:Florica BodnarJudecători:Florica Bodnar, Mioara Badea
