Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 107/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 107
Ședința publică din data de: 19.02.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 2: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 1021/03.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta - pârâtă, reprezentată de avocat din cadrul " și Asociații", care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială din data de 18.02.2009 și intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR, reprezentată de avocat -, cu împuternicire avocațială nr. -/07.01.2009, aflată la fila nr. 15 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la termenul de judecată anterior s-a dispus amânarea judecării cauzei pentru a da posibilitatea recurentei - pârâte să își angajeze un apărător și să își susțină interesele în raport de calificarea ca recurs a prezentei căi de atac.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cerere de recurs.
Reprezentantul recurentei - pârâtă învederează că partea pe care o reprezintă a înțeles să își întemeieze motivele de recurs pe dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă și art. 304 pct. 5, 6 și 9 Cod procedură civilă.
Totodată, arată că prima critică pe care o aduce recurenta - pârâtă are în vedere chestiuni de procedură, de natură să atragă casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea la prima instanță.
Apreciază că hotărârea atacată este nelegală în raport cu lipsa citării valabile a părții pe care o reprezintă.
Menționează că potrivi actelor care emană de Oficiul Național al Registrului Comerțului, la data de 05.11.2007, a fost radiată, situație față de care, apreciază că, la prima zi de înfățișare procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu
Subliniază că, așa cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare aflate la file nr. 24, 30, 37 din dosarul de fond, procedura de citare a s-a efectuat prin semnarea procesului - verbal de către un funcționar, fără a fi aplicată ștampila societății, astfel cum prevăd dispozițiile legale.
De asemenea, învederează că ștampila societății nu a fost aplicată decât pe prima dovadă de îndeplinire a procedurii de citare cu această parte.
Față de cele învederate anterior, apreciază că în cauză cadrul procesual nu a fost lega stabilit, iar hotărârea pronunțată atinge grav principiul contradictorialității și dreptul la apărare al părții.
Mai arată că și expertiza încuviințată în cauză, a fost realizată tot pe fondul unei lipse de procedură și, totodată, aceasta a fost efectuată în mod teoretic, pe baza unor înscrisuri care nu există.
Apreciază că expertiza este lovită de nulitate.
Totodată, învederează că intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE autor nu a precizat obiectul acțiunii, precizarea ce se află la filele 60-61 din dosar, fiind depusă după efectuarea expertizei.
Față de dispozițiile art. 82, 112 Cod procedură civilă, arată că intimata - reclamantă avea obligația de a depune acțiunea însoțită de înscrisurile de care înțelege să se folosească și totodată, normele procedurale impun comunicarea acestora.
Mai învederează, că prin cererea aflată la fila nr. 55 din dosarul de fond, intimata - reclamantă a solicitat instanței introducerea în cauză a, succesoarea societății ce fusese radiată. Apreciază că trebuia să fie comunicată și recurentei - pârâte cererea introductivă de instanță și să îi fie aduse la cunoștință actele de procedură efectuate în cauză până la acel moment.
Menționează că, la fila nr. 58 din dosarul de fond, se află dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu recurenta - pârâtă, proces-verbal ce nu poartă ștampila societății.
De asemenea, învederează că la fila 60 din dosarul de fond, se află depuse concluziile scrise formulate de către partea adversă, iar dispozitivul sentinței face referire la obligarea părții pe care o reprezintă la plata drepturilor reprezentând remunerație și TVA pe perioada 01.06.2003 - 24.04.2007, deși cererea introductivă de instanță nu fusese modificată, iar la dosar nu exista dovada acestor pretenții.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, precizează că recurenta - pârâtă a avut în vedre nelegalitatea sentinței în raport cu cererea de chemare în judecată - plus petita.
Menționează că prin acțiunea introductivă intimata - reclamantă nu și-a precizat pretențiile, această precizare fiind făcut abia prin concluziile scrise.
Față de acest motiv de recurs și de dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, apreciază că se impune casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu privire la al treilea motiv de recurs, învederează că expertul a arătat că ar fi incidente normele de prescripție, dar instanța nu a analizat acest aspect și a dat satisfacție părții adverse obligând societatea pe care o reprezintă la plata drepturilor și pentru anul 2003.
Apreciază că trebuia avută în vedere perioada cuprinsă între 26.10.2004 și data la care a fost introdusă acțiunea, respectiv 26.10.2007.
Subliniază că prescripția este o normă absolută ce se impune instanței de judecată, ca și principiul neretroactivității legii.
De asemenea, critică hotărârea atacată pentru nelegalitate în raport de lipsa dovezii privind dreptul de administrare respect a operelor de autor și de interpret ce se află în administrarea părții adverse.
Arată că, potrivit Legii nr. 8/1996, organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor, administrează drepturile pentru care au fost mandatați de către titularii drepturilor de autor.
Mai învederează că obligarea societății pe care o reprezintă la predarea listelor cu operele muzicale utilizate zilnic atestă faptul că, sumele stabilite cu titlu de remunerație nu reprezintă prezumții trase cu raportare la veniturile societății.
Subliniază că nu există mandatatul dat părții adverse și nu sunt menționate titlurile care sunt administrate.
Față de cele arătate, apreciază că nu a existat o judecată asupra cauzei, motiv pentru care se impune, în opinia sa, casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, respingerea cererii introductive de instanță pentru cele învederate pe fondul cauzei și având în vedere că lipsesc elementele care să facă dovada sumelor acordate, fără cheltuieli de judecată.
Subliniază că nulitatea prevăzută de încălcarea dispozițiilor art. 82 - 112 Cod procedură civilă, nu poate fi acoperită prin depunerea concluziilor scrise.
Reprezentantul intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR solicită respingerea ca nefondat a recursului promovat de către recurenta - pârâtă
În ceea ce privește aspectele procedurale invocate de către partea adversă, învederează că reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată în luna octombrie 2007, înainte de a opera fuziunea cu
Totodată, arată că pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâta pentru primul termen de judecată, există atât semnătura persoanei care a primit citația, cât și ștampila societății.
Mai învederează că recurenta - pârâtă a dobândit calitatea procesuală și nu a înștiințat instanța din propria culpă despre absorbția societății, ce avea inițial calitatea de pârâtă în cauză.
De asemenea, menționează că ulterioarele dovezile de îndeplinire a procedurii de citare poartă semnătura persoanei care a primit citația, datele de identificare ale cărții de identitate, numele și calitatea acesteia.
Precizează că persoana care a semnat pentru primirea citației este aceeași care a semnat pentru primirea citație și în faza procesuală a recursului și care este salariată a
Subliniază că aplicarea ștampilei este necesară în cazul autorităților publice și nu există dispoziții legale cu privire la aplicarea ștampilei de către societățile comerciale.
Apreciază că societatea este angajată prin semnătură și nu prin aplicarea ștampilei și arată că nu a fost contestată calitatea de a primi actele a funcționarului.
Menționează că partea pe care o reprezintă, în momentul în care a aflat despre fuziunea celor două societăți, a depus la dosar precizări în acest sens.
Mai arată că partea adversă nu s-a prezenta la niciun termen de judecată și nu a formulat apărări, iar la acest moment își invocă propria culpă.
Cu privire la cele invocate de către recurenta - pârâtă în sensul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut - plus petita - învederează că intimata - reclamantă în cererea de chemare în judecată a solicitat plata remunerației atât pentru activitatea de televiziune cât și pentru activitatea de radio.
Învederează că, potrivit dispozițiilor art. 112 Cod procedură civilă, câtimea obiectului cererii de chemare în judecată trebuie menționată numai atunci când acest lucru este posibil și subliniază că partea pe care o reprezintă a indicat criteriile de determinare a pretențiilor, arătând că această valoare va fi stabilită prin raportul de expertiză.
În ceea ce privește susținerea recurentei - pârât cu privire la efectuarea expertizei fără citarea societății, învederează că a fost făcută convocarea, dar aceasta nu era necesară întrucât expertiza a fost efectuată pe baza înscrisurilor comunicate de către intimata - reclamantă și a înscrisurilor aflate la dosar.
Subliniază că nu este vorba despre o cercetare la fața locului și prin urmare convocarea nu era necesară.
Referitor la pretinsa nulitate invocată de către recurenta - pârâtă, învederează că aceasta nu a dovedit vreo vătămare.
Cu privire la excepția prescripției pentru o anumită perioadă, invocată de către recurenta - pârâtă astăzi ca motiv nou de recurs, ca și motiv de ordine publică, solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise cu privire la acest aspect.
De asemenea, apreciază că a fost întrerupt cursul prescripție și face referire la adresele emise către intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR prin care recurenta - pârâtă arată că va plăti mai târziu sumele datorate.
Față de cele arătate, subliniază că prescripția nu putea să opereze.
Totodată, învederează că obligația de a plăti remunerație pentru drepturi de autor este recunoscută de Legea nr. 8/1991, iar partea adversă nu est scutită de la plata remunerației până la încheierea autorizație de licență exclusivă.
Continuând, apreciază că niciunul dintre motivele de recurs invocate de către recurenta - pârâtă nu este întemeiat și solicită respingerea recursului promovat de către aceasta, cu cheltuieli de judecată, în dovedirea cărora depune chitanța nr. 229/19.02.2009.
În raport de susținerile părții adverse cu privire la acordarea de către instanță a mai mult decât s-a cerut - plus petita - învederează că potrivit cererii de chemare în judecată, partea pe care o reprezintă a solicitat plata remunerației de la data începerii emisiei, distinct pentru activitatea de televiziune și pentru cea de radio.
Subliniază că potrivit dispozițiilor art. 1231alin. 1 lit. din Legea nr. 8/1996 și alin. 2 al aceluiaș articol, gestiunea colectivă este obligatorie, iar prin Decizia nr. 12/1999 emisă de, partea pe care o reprezintă are calitate de colector unic pentru sumele datorate de utilizatori, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 769/1999 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor.
Reprezentantul recurenta - pârâtă solicită ca partea adversă să precizeze cu cine s-a judecat în perioada cuprinsă între 05.11.2007 și până la introducerea în cauză a
Totodată, reiterează susținerea potrivit căreia intimata - reclamantă avea obligația de a indica prin cererea de chemare în judecată care sunt sumele pretinse și documentele din care rezultă cuantumul acestora.
Curtea, apreciind cauza lămurită, dispune încheierea dezbaterilor și o reține în vederea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de către recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 1021/03.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr-, la data de 27.10.2007, reclamanta UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ( _ ) a chemat în judecată pârâta SC SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la plata remunerației în cuantum de 2% din veniturile obținute din activitatea de televiziune a operelor muzicale pe posturile de televiziune 2 TV, Canal 31 și Făgăraș în perioada 30.10.2006 - 24.04.2007; obligarea pârâtei să plătească reclamantei, pentru perioada de la începutul emisiei și până la 30.10.2006, penalități reprezentând echivalentul dobânzii, de la data fiecărei scadențe, conform HG 769/1999, Anexa 1, iar pentru perioada 31.10.2006 - 24.04.2007, penalități reprezentând 0,15% pe zi de întârziere, potrivit remunerațiilor și scadențelor trimestriale ce vor rezulta din expertiza judiciar contabilă, în baza art. 3.2 lit. c din Autorizația licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni de televiziune nr. 53/31.10.2006; obligarea pârâtei să predea către reclamantă, listele cu opere muzicale utilizate zilnic de la începutul emisiei până la data de 24.04.2007, indicând pentru fiecare operă muzicală în parte, autorul, textierul și durata de difuzare a operei; obligarea pârâtei la plata remunerației reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale pe posturile de radio B, Făgăraș, radio B Popular și la plata remunerațiilor de întârziere, obligarea pârâtei la predarea către reclamantă listele cu operele muzicale utilizate zilnic de la începutul emisiei până la data efectuării raportului de expertiză pe posturile de radio menționate, indicând pentru fiecare în parte autorul, textierul și durata de difuzare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta avea obligația legală de a obține de la reclamantă, de la începutul emisiei posturilor de televiziune TV, Canal 31 Făgăraș autorizația de licență neexecutivă pentru utilizarea operelor muzicale în cadrul programelor de televiziune astfel cum prevăd dispozițiile legii dreptului de autor.
Prin autorizația -Licența neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru televiziune nr. 53/31.10.2006, SC SRL a fost autorizată de - să utilizeze operele muzicale în cadrul activității de radiodifuzare a posturilor TV, Canal 31 Făgăraș.
Pârâta avea obligația de la începutul emisiei până la data de 24.04.2007, să plătească -, remunerația reprezentând 2% din veniturile brute lunare obținute din activitatea de televiziune - publicitate, bartere, sms-uri, sponsorizări, ajutoare financiare ale asociaților, remunerații la care se adaugă și TVA.
Reclamanta a arătat că pârâta nu și-a îndeplinit aceste obligații, astfel încât aceasta datorează penalități de întârziere, reprezentând echivalentul dobânzii de referință Banca Națională a României, de la data fiecărei scadențe, pentru perioada începutului de emisie și până la 30.10.2006, pentru perioada ulterioară - 31.10.2006-24.04.2007datorând penalități de 0,15 % pe zi de întârziere, potrivit remunerațiilor și scadențelor trimestriale ce rezultă din expertiza judiciară, conform art. 3.2 lit. c din Autorizația licența neexclusivă încheiată de părți.
Conform art. 4.1 din Autorizația licența neexclusivă, pârâta avea obligația să predea listele cu opere muzicale utilizate zilnic, inclusiv cu sheet-urile pentru operele audiovizuale radiodifuzate în vederea repartizării sumelor încasate deferiților deținători de drepturi.
S-a arătat totodată, că prin Autorizația de licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni radio nr. 49/31.10.2006 pârâta a fost autorizată să utilizeze operele muzicale în cadrul activității de radiodifuzate ale posturilor de radio B, Făgăraș, B Popular Sacele.
În baza acestui contract, pârâta avea obligația să plătească -, până cel târziu în data de 25 lunii următoare trimestrului calendaristic încheiat, remunerația reprezentând 3% din totalitatea veniturilor brute lunare, din activitatea de radio, la care se adaugă și TVA.
Totodată, pentru perioada din 6.02.2007 până la data efectuării raportului de expertiză, remunerația datorată de pârâtă este de 4% din totalitatea veniturilor brute ale acesteia obținute din activitatea de radio în perioada menționată, astfel cum prevede Decizia nr. 432/7.12.2006.
In pofida notificărilor transmise, pârâta a înțeles să încalce prevederile Contractului autorizație licență neexclusivă pentru utilizarea operelor muzicale în emisiuni de televiziune și totodată drepturile autorilor de opere muzicale, gestionate colectiv în mod obligatoriu de -, continuând să radiodifuzeze în cadrul programelor sale de televiziune, opere muzicale (inclusiv spoturi publicitare, promo-uri etc.), fără să achite remunerațiile reprezentând drepturi patrimoniale ale autorilor de opere muzicale.
Deși legal citată, pârâta nu s-a prezentat, pentru a invoca probe în apărare.
La termenul din 22.04.2008, printr-o cerere precizatoare, reclamanta a învederat tribunalului că pârâta SC SRL a fuzionat prin absorbție cu SC SRL, calitatea procesuală pasivă transmițându-se acestei din urmă societăți.
In dovedirea susținerilor sale, reclamanta a solicitat, tribunalul încuviințând administrarea probelor cu înscrisuri, și expertiza judiciar contabilă. S-au depus la dosar: licența-contract general de utilizare a repertoriului muzical pentru emisiuni de radio nr. 49/31.10.2006, notificările trimise de -, iar expertiza contabilă a fost efectuată de expert Polina.
Prin sentința civila nr. 1021 din 3.06.2008, Tribunalul a admis cererea de chemare în judecată si, în consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantei următoarele sume 33595,96 ron reprezentând remunerație și TVA în perioada 1.06.2003-24.04.2007 datorată pentru activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale pe posturile de televiziune, 27042,86 ron penalități de întârziere până la data de 1.03.2008, 18659,61 ron remunerație și TVA datorată pentru perioada 1.06.2003-5.02.2007 din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale pe posturile de radio, 7393,87 ron remunerație și TVA datorate pentru perioada 6.02.2007-31.12.2008 din activitatea de radiodifuzare a operelor muzicale pe posturile de radio, 14.999,01 ron penalități de întârziere, calculate până la data de 1.03.2008; a fost obligată pârâta să predea reclamantei listele cu operele muzicale utilizate zilnic, de la începutul emisiei până la data efectuării raportului de expertiză, pe posturile de televiziune TV, - Făgăraș, B Popular, indicând pentru fiecare operă muzicală în parte, autorul/autorii, textierii și durata de difuzare; a fost obligă pârâta la plata sumei de 4799 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele.
Pârâta, prin licența contract general nr. 49/31.2006 a fost autorizată de - să utilizeze operele muzicale în cadrul activității de radiodifuzare - radio ale posturilor de radio B, Făgăraș, radio B Popular.
Prin autorizația - licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni de televiziune nr. 53/31.10.2006, pârâta a fost autorizată să utilizeze operele muzicale în cadrul activității de radiodifuzare ale posturilor 2TV, -
In baza acestui contract, pârâta avea obligația să plătească -ADA, până cel târziu în data de 25 lunii următoare trimestrului calendaristic încheiat, remunerația reprezentând 2% din totalitatea veniturilor sale brute lunare.
Pârâta a fost notificată să achite sumele pretinse conform contractului încheiat, însă nu a înțeles să se conformeze prevederilor acestuia, continuând să radiodifuzeze în cadrul programelor sale de televiziune, opere muzicale (inclusiv spoturi publicitare, promo-uri etc.), fără să achite remunerațiile reprezentând drepturi patrimoniale ale autorilor de opere muzicale.
Conform raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, pentru perioada 1.06.2003-24.04.2007, pârâta datorează reclamantei suma de 33.595,96 ron reprezentând remunerație și TVA, pentru activitatea de radiodifuzare - televizare a operelor muzicale pe posturile de televiziune.
Conform art. 3.2 lit c din contractul încheiat de părți, pârâta, în calitate de difuzor, datorează în caz de neplată a sumelor datorate în termenul stipulat, majorări de întârziere de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, penalități evaluate prin expertiza efectuată, până la data de 1.03.2008, la suma de 27.042,86 ron.
In ceea ce privește remunerația datorată de pârâtă pentru radiodifuzarea operelor muzicale pe posturile de radio B, Făgăraș, radio Popular, aceasta este de 3% din totalitatea veniturilor sale brute obținute din activitatea de radio pe perioada 1.06.2003 - 5.02.2007, și a fost calculată de expertiză efectuată la suma de 18659,61 ron, suma ce include și TVA aferent.
Conform Deciziei nr. 432/7.12.2006, pentru perioada 6.02.2007 - 31.12.2008 remunerația datorată de pârâtă a fost evaluată de expertiză prin aplicarea unui procent de 4% din totalitatea veniturilor brute obținute din activitatea de radio, în suma de 7393,87 ron. sumă ce cuprinde și TVA.
Pârâta datorează reclamantei pentru neplata la termen a obligațiilor, penalități de întârziere reprezentând echivalentul dobânzii de referință a BNR pentru perioada cuprinsă între data începerii emisiei și data de 5.02.2006, conform art. 3.2 lit c din Autorizația licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni de radio nr. 49/31.10.2006, iar pentru perioada 6.02.2007 și data efectuării raportului de expertiză, penalități de 0,1 % pe zi de întârziere, conform art. 11 din decizia nr. 432 din 7.12.2006.
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză cuantumul total al penalităților a fost evaluat la suma de 14.999,01 ron.
Admiterea acțiunii a fost dispusă de tribunal în temeiul dispozițiilor art. 969 civ. raportat la dispozițiile art. 123-134 din Legea 8/1996, precum și în baza art. 4.1 din Autorizația licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiunile de televiziune nr. 53/31.10.2006 și a art. 4.1 din Autorizația de licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni de radio nr. 49/31.10.2006 și a dispozițiilor art. 274.proc.civ.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel părâta SC SRL, solicitând casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare pentru nelegalitatea citării pe perioada noiembrie 2007- 24.04.2008 și, în subsidiar, schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii,cu cheltuieli de judecata.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a susținut mai multe critici de nelegalitate a sentinței:
1. Nelegalitatea sentinței in raport cu lipsa citării valabila a pârâtei
Potrivit actelor rezultate de la Registrul Comerțului la data de 05.11.2007, apelanta a arătat că SC A SRL a fost radiată de la Registrul Comerțului, situație față de care, la prima zi de înfățișare procedura nu a fost realizată cu SC SRL.
Hotărârea este lovită de nulitate fiind realizată pentru mai multe termene succesive fără citarea legală a pârâtei SC SRL.
Precizarea de la data de 22.04.2008 nu asaneaza nulitatea dată de lipsa de citare valabilă.
2. Nelegalitatea sentinței în raport cu cererea de chemare în judecată - plus petit;
Potrivit cererii introductive de instanță la data de 27.10.2007 (data de la care se calculează termenul de prescripție) reclamanta - a solicitat de la SC SRL sumele reprezentând remunerație pentru activitatea de radio difuziune în perioada 30.10.2006 - 24.04.2007, precum și penalități potrivit celor specificate în considerentele hotărârii de judecată.
Acțiunea a fost precizată la data de 22.04.2008 împotriva SC SRL ca urmare a unei fuziuni prin absorbție.
Cererea nu a fost modificată, fapt atestat de considerentele sentinței (pag 1-3), precum și de suportul logico juridic al dosarului.
Dispozitivul sentinței face referire la obligarea societății pârâte la plata drepturilor reprezentând remunerație și TVA pe perioada 01.06.2003 - 24.04.2007.
Față de conținutul cererii introductive, instanța s-a pronunțat cu plus petit, neclarificând niciodată cadrul procesual, părțile și calitatea acestora.
Licența a fost obținută în 2006 cu contractul 49/2006.
3. Nelegalitatea hotărârii având în vedere neretroactivitatea
Instanța de judecată și-a bazat hotărârea pe expertiza ce s-a efectuat pe perioada 01.06.2003 - 24.04.2007.
Prescripția este o normă absolută ce se impune instanței de judecată ca și principiul neretroactivității, față de contractul din data de 31.10.2006.
Referirea instanței de judecată la niște date din expertiză anterioare deciziei nr. 432/07.12.2006 cu trimitere la perioada veche atestă lipsa de legalitate a hotărârii judecătorești în cauză.
4. Nelegalitatea hotărârii având în vedere lipsa dovezii privind dreptul de administrare, respectiv a operelor de autor și de interpret ce se află în administrarea -.
Potrivit legii dreptului de autor 8/1996, articolul 123 și urm. societățile de gestiune a dreptului de autor administrează drepturile pentru care au fost mandatați de către titularii dreptului de autor.
Atâta vreme cât nu există dovada drepturilor de autor administrate de - nu se poate susține calitatea acestora de a încasa drepturi reprezentând remunerația cuvenită autorilor.
Obligarea societății la predarea listelor cu operele muzicale utilizate zilnic atestă faptul că sumele stabilite cu titlu de remunerație nu sunt decât prezumții trase cu raportare la veniturile societății.
Față de cele de mai sus, se impunea pentru instanța de judecată respingerea acțiunii.
5. Nelegalitatea hotărârii prin prisma prezumției instituite; nulitatea expertizei.
Expertul a arătat în expertiză că a întocmit expertiza prin convocarea SC SRL la data de 11.02.2008 și respective 31.01.2008, data la care SC SRL nu mai exista.
Expertiza este nulă având în vedere că, pentru efectuarea lucrării era necesară o cercetare la sediul acesteia a evidențelor financiar-contabile.
Față de nulitatea expertizei ce rezultă evident din conținutul acesteia, hotărârea este nelegală.
Se atestă că licența a fost dată în 31.10.2006, astfel că situațiile anterioare acestei date sunt fără suport logico juridic.
La termenul din 8.01.2009, Curtea a calificat prezenta cale de atac ca fiind recurs, în raport de dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă, calificare în raport de care recurenta a solicitat încadrarea recursului în dispozițiile art.3041Cod procedură civilă și art. 204 pct. 5, 6 și 9 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, avănd în vedere motivele de recurs, astfel cum au fost dezvoltate de către recurentă, Curtea reține:
Motive de recurs susținute la pct. 1 și 2, 3 și 5 vizează încălcarea unor norme de procedură de natură să atragă nulitatea hotărârii pronunțate în cauză.
Analizând aceste motive de recurs, se constată că sunt fondate, potrivit celor ce urmează:
Astfel, cererea de chemare în judecată a fost îndreptată împotriva SC SRL, persoană juridică citată legal pentru termenul din 20.11.2007 și care a depus o cerere prin care, la acel termen a solitat în scris amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, cerere care i-a fost și încuviințătă.
La termenul următor, pârâta nu s-a prezentat și ulterior nici nu a mai depus vreun act în dosar, dovadă a unei pasivități procesuale care, în mod evident, nu poate conduce la constatarea nulității sentinței, astfel cum a cerut recurenta.
Curtea constată totuși că la termenul din 18.12. 2007, Tribunalul, procedând în continuarea judecării cauzei, a încuviințat reclamantei intimate efectuarea unei expertize tehnice având ca obiectiv, astfel cum a fost indicat de însăși reclamantă,determinarea în gestiunea pârâtei". a veniturilor trimestriale și totale din activitatea de televiziune.
Expertul desemnat în cauză a convocat într-adevăr părțile, încheind la data de 31.01.2008, la sediul reclamantei, un proces verbal în care a consemnat absența de la convocare a pârâtei, fixându-se totodată și un nou termen de convocare, în aceeași locație.
Expertiza efectuată în cauză și depusă în dosar la data de 20.03.2008 face vorbire despre faptul că pârâta nu a trimis documentele solicitate pentru expertiză, situație în care expertul precizează că a preluat datele anuale de bilanț din baza de date a Ministerului Finanțelor Publice, cu precizarea că pentru anul 2007 nu figurează depus bilanțul contabil, neexpirând până la data efectuării expertizei nici termenul legal de 120 de zile de la închiderea anului de raportare.
După acordarea unui termen în cadrul căruia părțile să ia cunoștință de conținutul raportului de expertiză, la data de 18.04.2008, se depune la dosarul cauzei, de către avocat, fost avocat al SC SRL, astfel cum își declină acesta calitatea, o adresă prin care semnalează instanței radierea din Registrul Comerțului a acestei societăți.
Urmare precizării depuse la termenul din 22.04.2008, instanța a dispus, la cererea reclamantei, introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a SC SRL, recurenta de față, societate care a absorbit-o pe pârâta inițială.
Cum aceasta are calitatea de succesor universal, urmare absorbției, a vechii societăți și cum împrejurările privitoare la fuziune, radierea din registrul comerțului, indicarea noii denumiri și sediu sunt, în temeiul art. 98 Cod procedură civilă, în sarcina pârâtei care a fost legal citată pentru primul termen de judecată în fața instanței de fond, nu pe acest temei se regăsește, astfel cum a susținut recurenta, cauza de nulitate a sentinței.
Pentru termenul ce a urmat acestei introduceri în cauză, pârâta recurentă a fost legal citată.
La data de 27.05.2008, când instanța a și pășit la soluționarea cauzei, reclamanta intimată, prin notele scrise depuse la dosar și-a precizat pretențiile, corespunzător sumelor stabilite prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
Din cele expuse anterior, rezultă că, pe de o parte, expertiza efectuată în cauză nu a corespuns obiectivului stabilit de instanță, obiectiv care presupunea analiza gestiunii pârâtei, pentru ca în raport de datele regăsite astfel să se stabilească obligațiile de plată a remunerațiilor compensatorii datorate în baza Legii nr. 8/1996.
Potrivit dispozițiilor art. 208 alin.1 Cod procedură civilă,,Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea".
Reținând că deși lucrarea era necesar a fi efectuată la sediul pârâtei, expertul nu a efectuat-o în aceste condiții, raportul de expertiză fiind astfel lovit de nulitate.
Termenul acordat părților, în vederea luării la cunoștință a expertizei, a fost unul care nu i-a fost util pârâtei recurente, aspect care a rămas nesesizat de către prima instanță, după momentul la care a constatat că de fapt, în cauză se impunea citarea acesteia, în locul fostei persoane juridice a cărei activitate a încetat prin absorbție, astfel încât motivul de nulitate putea fi invocat pentru prima dată în calea de atac, fără a i se putea opune acesteia dispozițiile art. 108 alin.3 Cod procedură civilă.
Motivul ce conduce însă la soluția de admitere a recursului declarat în cauză, pe temeiul art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, cu consecința casării sentinței, este însă cel susținut la pct. 2 de către recurentă.
Admițând că la momentul formulării cererii de chemare în judecată, reclamanta intimată nu era în situația de a putea cuantifica obligațiile de plată ce îi erau cuvenite, neavând date pe baza cărora să poată anticipa asupra cuantumului acestora, Curtea constată că precizarea câtimii pretențiilor acesteia numai cu ocazia depunerii la dosar a notelor scrise, pe baza unei expertize a cărei nulitate este consecința neefectuării ei la sediul pârâtei, potrivit însăși cererii reclamantei, incuviințate de instanță, astfel cum s-a arătat anterior, nu poate fi considerată ca intrând în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 132 alin.1 pct. 2 Cod procedură civilă.
Potrivit acestor dispoziții,,cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță: - 2. Când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii".
Rezultă din aceste dispoziții, privite în legătură cu cele ale art. 112 alin.1 pct. 3 Cod procedură civilă care stabilind conținutul obligatoriu al cererii de chemare în judecată, menționează necesitatea includerii în aceasta a,obiectului cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință", că fiind vorba de pretenții a căror prețuire nu a fost cu putință a fi făcută de către reclamant, nu poate fi vorba nici de o mărire sau micșorare a câtimii obiectului, care să poată fi făcută numai cu ocazia dezbaterilor pe fond, fără a fi comunicat actul precizator al pretențiilor, primul și unicul act cu această valoare care se regăsește în dosar.
În felul acesta, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale privitoare la comunicare sunt nule, în sensul art. 105 alin.2 Cod procedură civilă, deoarece caracterul contradictoriu al procedurii judiciare impune comunicarea tuturor actelor de procedură, din oficiu, potrivit art. 85 și 86 Cod procedură civilă, vătămarea fiind astfel presupusă.
Motivul de recurs, susținut de recurentă pe temeiul art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă este reținut de instanța de recurs ca fiind incident din perspectiva art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea fiind nelegală ca urmare a faptului că instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2.
de aceste considerente în raport de care Curtea va dispune, în baza art. 312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în cauză instanța de rejudecare va avea în vedere și motivul de recurs susținut la pct. 3 ce vizează prescripția unora din obligațiile pretinse de către reclamanta intimată, apărare ce urmează a fi valorificată de către prima instanță, în raport și de susținerile reclamantei intimate, privitoare la întreruperea cursului prescripției.
În raport de motivele care au determinat admiterea recursului și casarea sentinței, Curtea nu va mai analiza critica de nelegalitate susținută de recurentă la pct. 4, vizând lipsa dovezii privind dreptul de administrare a operelor de autor și de interpret, de către reclamanta intimată, urmând ca la rejudecare, instanța să aibă în vedere și aceste apărări.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de către recurenta - pârâtă împotriva sentinței civile nr. 1021/03.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecarea la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
/red /2 exemplare/31.03.2009
Judecător fond: Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă
Judecător
Președinte:Elena Viviane TiuJudecători:Elena Viviane Tiu, Carmen Georgeta Negrilă
