Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 123/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 123
Ședința publică de la 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 01 aprilie 2009, privind judecarea apelurilor formulate de pârâtele COMPLEXUL A cu sediul în,-, jud. G și COMPLEXUL - cu sediul în comuna, jud. G împotriva sentinței civile nr.221 din 14 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în Tg. J,.1,.17, jud. G, intimații intervenienți - domiciliat în Tg. J, str. -,.14,.2,.32, jud. G și domiciliat în Tg. J,.3,.53, jud. G și intimații chemați în garanție C cu sediul în C,-, jud. D și cu sediul în,-, jud. G având ca obiect drept de autor și drepturi conexe.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 01 aprilie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea consilierului juridic - reprezentant al apelantelor pârâte COMPLEXUL A și COMPLEXUL -, să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 13 octombrie 2005.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Gorj, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele SC Energetic și, solicitând instanței obligarea acestora la plata estimativă a sumei de 200.000 lei, reprezentând dreptul de autor pe perioada01.01.2007 - 31.12.2007, solicitând totodată plata dobânzilor legale de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este unicul moștenitor al autorului, ce a realizat invenția " pentru excavator" alături de alți doi colaboratori, iar potrivit înțelegerii autorilor invenției din data de 26 octombrie 2001, tatălui său îi reveneau 70% din drepturile bănești rezultate din exploatarea invenției.
S-a arătat că la data de 19 mai 1999, între fosta Oltenia în calitate de cesionar și autorii invenției în calitate de cedenți s-a încheiat contractul de cesiune nr.3333/1999 în care autorii transmiteau dreptul de eliberarea brevetului de invenție și folosirea exclusivă a invenției de către.
Reclamantul a mai susținut că încă din anul 2000, Oltenia a folosit invenția la o serie de exploatări miniere, obținând eficiență economică, dar a refuzat să acorde drepturile de autor, în procent de 30% în primul an de folosire al invenției și de 20% în următorii ani.
În apărare pârâta SC Energetic a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția lipsei calității procesuale pasive a SC Energetic SA, formulând totodată cerere de chemare în garanție a SC SRL C, SC SA.
Reclamantul a răspuns la întâmpinarea pârâtei arătând că prin contractul de cesiune s-a cedat dreptul la eliberarea brevetului de invenție fostului și folosirea exclusivă a acestuia în cadrul unităților miniere, în schimbul unui preț constând în obligativitatea plății drepturilor de autor ce reprezentau 20% din eficiența economică anuală.
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive a ui Energetic, s-a arătat că acesta a luat ființă ca urmare a reorganizării fostului în baza HG 103/2004, fiind succesoarea în drepturi și obligații ale acesteia.
Prin cererea depusă la dosar la data de 16.04.2008, intervenienții - și au formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care au solicitat câte 15% din drepturile de autor, din suma cuvenită pentru realizarea invenției " pentru excavator cu rotor".
În apărare, chemata în garanție SC SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție.
Prin raportul de expertiză depus la dosar de către experții și s-a constatat că invenția " pentru excavator cu rotor" tip a fost folosită de către pârâtele în cauză pe perioada 01.01.2007 șa 31.12.2007, la un număr de 10 excavatoare, experții stabilind și eficiența economică prin folosirea acestei invenții,cota de 20% din această eficiență economică și cotele ce revin fiecărui autor.
Pârâta SC Energetic SA a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză și a solicitat efectuarea unei noi expertize, experții răspunzând la obiecțiuni printr-un supliment la raportul de expertiză depus la dosar la data de 29.10 2008.
Prin sentința nr.221 din 14 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-au respins excepțiile invocate de pârâta SC Energetic, s-a admis acțiunea reclamantului și cererile de intervenție și s-a respins cererea de chemare în garanție a SC SRL C și SC SA.
S-a obligat pârâta către reclamant la 386.130 lei reprezentând drepturi patrimoniale și la dobânda legală pentru această sumă, de la data introducerii acțiunii până la plata efectivă.
S-a obligat pârâta către intervenienți la câte 82742 lei drepturi patrimoniale și la dobânda legală pentru aceste sume de la data introducerii cererii până la plata efectivă a sumei.
S-a obligat pârâta la 17.339 lei cheltuieli de judecată către reclamant, la 12.901 lei cheltuieli de judecată către fiecare dintre intervenienți.
Instanța a reținut că nu este întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâta SC Energetic, întrucât s-a făcut dovada cu înscrisuri că reclamantul este unicul moștenitor al autorului său, coautor al invenției " pentru excavator cu rotor".
A reținut că este neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive a aceleiași pârâte întrucât aceasta este succesoarea în drepturi și obligații a fostei - ca urmare a reorganizării acesteia.
Pe fondul cauzei, instanța a stabilit că reclamantul și intervenienții sunt coautorii invenției " pentru excavator cu rotor", între autorii invenției și încheindu-se contractul nr.3333/1999 prin care autorii invenției transmiteau cesionarei dreptul la eliberarea brevetului de invenție și la folosirea exclusivă a acestuia de către urmând ca aceasta să plătească autorilor un procent de 30 % în primul an și de 20 % în următorii ani, din rezultatele eficienței economice obținută prin folosirea invenției - convenție în acord cu prevederile art.3 din Legea 64/2005.
Pe baza raportului de expertiză tehnică și contabilă întocmit în cauză, instanța a reținut că pe perioada 01.01.2007 - 31.12.2007, pârâta a folosit invenția la un număr de 10 excavatoare 1400 și că s-a obținut o eficiență economică prin folosirea invenției în sumă de 2.758.069 lei, din care procentul de 20 % stabilit prin convenție este în sumă de 551.613,80 lei.
La repartizarea acestei sume către reclamant și intervenienți instanța a avut în vedere convenția coautorilor conform cărora autorului reclamantului i se cuvine 70 % din cota de 20 % calculată din profit, iar intervenienților 15 % din cota de 20 %.
Privitor la cererea de chemare în garanție, instanța a reținut că nu este întemeiată întrucât din probatoriul administrat nu a rezultat că SC SA a livrat către pârâtă cupe pentru excavator cu rotor ce fac obiectul brevetului de invenție RO - B1 iar referitor la chemata în garanție SC SRL C - a motivat că se impune aceeași soluție de respingere întrucât pe perioada în discuție s-au folosit cupe de excavator rotor invenția autorului reclamantului și intervenienților și revine pârâtei obligația de a le achita.
Împotriva sentinței au declarat apel SC Energetic SA și Exploatarea Minieră de invocând următoarele aspecte de netemeinicie și nelegalitate:
Instanța nu a ținut cont de obiecțiunile formulate de pârâte la raportul de expertiză prin care au susținut că în anul 2007 nu au folosit cupa brevetată de reclamant și intervenienți și au arătat că expertul tehnic nu a precizat dacă, din punct de vedere constructiv cupele folosite de EM și livrate de chematele în garanție sunt identice cu cele din soluția brevetată, că în procesul verbal din 23.06.2008 încheiat la sediul EM s-au menționat tocmai diferențele dintre caracteristicile cupelor brevetate și cele folosite, în sensul că cele folosite au placa port rigidizată, pasul L la cupele încărcătoare mai mic decât pasul L 1 de la cupele tăietoare și că nu s-a determinat unghiul de așchiere - obiecțiuni neclarificate de către expert.
Eficiența economică a fost greșit calculată prin raportarea la masa minieră excavată, iar nu la numărul de ore de funcționare și greșit s-au luat în calcul cupele noi nefolosite încă de către pârâtă.
Experții nu au stabilit în mod cert dacă cupele folosite în anul 2007 sunt conforme brevetului RO - deși EM,au arătat că pasul de montaj al dinților pe același tip de este variabil - pe când în varianta brevetată este constant, că pasul la cupa încărcătoare este de 220 mm. iar la cupa tăietoare de 250 mm. contrar brevetului, că unghiul de așchiere al dintelui este de 39,261 față de normala la cercul de așchiere, comparativ cu unghiul de așchiere din brevet, de 0 - 5.
Cuantumul cheltuielilor de judecată acordat de instanță reclamantului și intervenienților - constând în onorariu experți și avocați este disproporționat în raport cu volumul lucrărilor efectuate și prestația apărătorilor față de natura tehnică a litigiului.
Greșit s-a respins cererea de chemare în garanție a societăților producătoare de cupe instanța neinsistând în a stabili dacă societățile producătoare furnizează cupe conform cu brevetul.
În mod greșit instanța a obligat pârâta la plata dobânzilor legale fără temei legal și la plata drepturilor indexate cu indicele de inflație - sumele calculate prin raport fiind actualizate.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelurilor, întrucât s-a răspuns la obiecțiunile pârâtei de către expert prin suplimentul la raport, s-a stabilit pe baza unei ample documentații folosirea de către pârâtă a cupelor, elementele constructive esențiale ale acestora fiind identice cu cele descrise în brevetul din invenție, calculul eficienței fiind determinat ca și în alte cauze similare din diferența de costuri ca urmare a aplicării invenției, cererile de chemare în garanție s-au respins motivat - chematele în garanție livrând pârâtei alt tip de cupe, iar indexarea sumelor datorate și obligarea la plata dobânzii au justificare legală, ca și obligarea la cheltuieli de judecată.
Apelurile sunt nefondate.
Din raportul de expertiză și din răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâte la acest raport rezultă cu evidență că pârâtele au folosit cupe identice cu cele din soluția brevetată conform brevetului de invenție nr.RO-B1 ai căror coautori sunt autorul reclamantului și intervenienții.
Expertul a avut în vedere caracteristicile esențiale ale cupei descrise în brevet pe care le-a regăsit și la cupele aflate în depozitul de piese de schimb al și la cele montate pe excavatorul 1400-03 din Cariera Sud constatând că aceste cupe folosite de pârâtă la excavatoarele 1406-30/7 sunt alcătuite dintr-un corp cu trei laturi distincte, placa port fiind prevăzută cu 7 casete prismatice în care se montează dinții al căror corp având corpul pereche cu casetele prismatice, elementele astfel descrise regăsindu-se și în brevetul de invenție și în procesul verbal din 23.06.2008 semnat și de reprezentantul pârâtei.
Prin răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâte - privitoare la unele diferențe constructive constatate la cupele folosite (placa port rigidizată și pasul I la cupele încărcătoare mai mic decât pasul L 1 de la cupele tăietoare) expertul tehnic a arătat că nu sunt esențiale pentru a personaliza cupele față de produsul brevetat că reprezintă doar variante de execuție și că atâta timp cât pârâta nu a depus un alt brevet de invenție pentru cupele folosire nu se poate reține că folosește un alt tip de cupe decât cel inventat de reclamant și intervenienți.
A mai arătat că în brevetul de invenție pasul I la care sunt montați dinții de pe fața frontală a cuțitului se referă la cupa încărcătoare, iar pasul I la cupa tăietoare, iar la capitolul revendicări se specifică faptul că dinții de pe fața frontală se montează la un pas l 1 1 în vederea reducerii energiei de tăiere și că dacă în fapt s-au modificat pasul de la o la alta, acest fapt nu are relevanță pentru că indiferent care (tăietoare ori încărcătoare) are pasul mai mic sau mai mare decât cealaltă, rezultatul este același întrucât dinții lasă în frontul de lucru același profil (urme de scrijelituri ale dinților pe rocă din frontul de lucru care nu se suprapune pe toată lățimea lor) - și că ideea de montare a dinților - la pași diferiți între cupa tăietoare și cupa încărcătoare este a autorilor invenției și reprezintă elementul de noutate.
Și cu privire la rigidizarea plăcii port la cupele folosite, expertul tehnic a explicat că nu este semnificativă întrucât rigidizarea nu schimbă cu nimic geometria cupei ci reprezintă o operație de întărire a sudurilor cuțitului pentru a-i mări rezistența, în condițiile în care nu se mai folosește tabla laminată de aceeași calitate cu cea din care s-au confecționat inițial cuțitul cupei.
Privitor la unghiul de așchiere, expertul a arătat că acesta se măsoară cu mijloace specifice în anumite condiții de lucru și de poziționare a cupelor cu dinții montați pe baza desenelor tehnice de execuție - și că în brevetul de invenție nu este specificat tipul de, cupa putând funcționa cu orice tip de, explicând diferențele mici ale unghiului de așchiere prin folosirea dinților de tip și că aceste diferențe sunt nesemnificative pentru a personaliza alt tip de decât cea brevetată.
Prin urmare, expertul tehnic a demonstrat în mod convingător folosirea de către pârâte a tipului de cupe brevetat - invenție a autorului reclamantului și intervenienților.
Calculul eficienței economice s-a făcut corect prin luarea în considerare doar a consumului efectiv de cupe reparate (72+72) comunicat de pârâtă cu adresa nr.10731/9.07.2008, consumul efectiv fiind raportat la norma de consum de cupe clasice de la momentul implementării invenției - așa cum s-a prevăzut de altfel și în convenția părților.
Critica privitoare la obligarea pârâtei la plata dobânzii legale (în condiția actualizării drepturilor cuvenite) este neîntemeiată.
Natura juridică a dobânzii legale este diferită de actualizarea sumei cu indicele de inflație întrucât dobânzile reprezintă daune moratorii care, potrivit art.1088 civ. se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica vreo pagubă și se datorează din ziua cererii de chemare în judecată, pe când actualizarea reprezintă daune compensatorii și acoperă prejudiciul datorat inflației.
S-a soluționat corect de către prima instanță și cererea de chemare în garanție întrucât reclamantul și intervenienții au solicitat drepturile convenite cu antecesoarea pârâtei prin contractul de cesiune și nu s-a demonstrat că pârâta ar fi transferat, către chematele în garanție, obligațiile decurgând din acest contract.
De altfel pârâta nu a făcut dovada că,în anul 2007, folosit cupe livrate de chematele în garanție, depunând la dosar doar contractul nr.757 din 2 octombrie 2007 încheiat pentru aprovizionarea cu cupele necesare în anul 2008.
Nu se impune schimbarea sentinței nici sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată.
Potrivit art.274 alin.2 pr.civ. judecătorii nu pot micșora plata experților și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut.
Prin urmare, instanța nu poate cenzura onorariilor experților.
Cât privește onorariile avocaților, alin.3 al art.274 prevede dreptul judecătorilor de a le mări sau micșora potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Din text rezultă că această cenzurare este atributul exclusiv al judecătorului ce pronunță hotărârea și oricum față de valoarea litigiului în speță se justifică onorariile apărătorilor achitate în prima instanță.
Se va face însă aplicarea acestui text de lege în această fază a apelului în privința onorariului apărătorului intimatului reclamant - instanța apreciind că suma de 5000 lei achitată în apel este disproporționat de mare în raport de muncă îndeplinită de avocat și va admite doar în parte, în limita sumei de 2000 lei, cererea intimatului reclamant pentru acordarea cheltuielilor de judecată în apel.
Se va admite în totalitate cererea privind cheltuielile de judecată formulată de intimații intervenienți și vor fi obligate apelantele către intimații intervenienți la câte 2000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de pârâtele COMPLEXUL A cu sediul în,-, jud. G și COMPLEXUL - cu sediul în comuna, jud. G împotriva sentinței civile nr.221 din 14 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în Tg.J, -, -.1,.17, jud. G, intimații intervenienți - domiciliat în Tg.J, str. -, -.14,.2,.32, jud. G și domiciliat în Tg.J, -, -.3,.53, jud. G și intimații chemați în garanție C cu sediul în C,-, jud. D și cu sediul în,-, jud. G având ca obiect drept de autor și drepturi conexe.
Admite în parte cererea intimatului-reclamant și obligă apelantele la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Obligă apelanții către intimații intervenienți la câte 2000 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
24.04.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/9 ex.
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Stela Popa
