Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 165/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.165/

Ședința publică din 15 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ștefan Badea președinte secție civilă

JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca

Grefier: - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil declarat de reclamanta, domiciliată în B, Bulevardul, nr.23-25,.A,.8,.79, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1017 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul MUNICIPIUL RÂMNICU V-PRIN PRIMAR, cu sediul în Râmnicu V,-, județul

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 08 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării a fost pronunțată următoarea soluție:

CURTEA

Asupra apelului civil de față:

Constată că la data de 14 2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Municipiului Râmnicu V și Primăria Râmnicu V prin reprezentantul lor legal - Primar, pentru a se constata existența dreptului de autor al reclamantei asupra ansamblului sculptural, situat în Municipiul Râmnicu V; să se constate încălcarea drepturilor morale ale reclamantei în calitate de autor al acestei lucrări de artă plastică; să fie obligați pârâții la plata sumei de 35.870 RON, echivalentul a 10.000 Euro, reprezentând daune morale și la plata sumei de 196.980 RON, echivalentul a 56.000 Euro, valoarea lucrării estimate în anul 1999 de către Primăria Municipiului Râmnicu V, cu cheltuieli de judecată.

În ședința publică din 17 noiembrie 2006, Primăria Municipiului Râmnicu V, prin consilier juridic, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, nefiind persoană juridică, fără patrimoniu și potrivit art.19 din Legea administrației publice locale nu poate sta în proces.

Prin încheierea din data de 17 noiembrie 2006 s-a admis excepția invocată și s-a constatat că pârâta Primăria Râmnicu V nu are calitate procesuală pasivă, respectiv nu are personalitate juridică și nu poate sta în proces (fila 45 dosar).

Prin cererea depusă la data de 15 decembrie 2006, reclamanta prin apărător a solicitat introducerea în cauză a Municipiului Râmnicu V reprezentat prin Primarul Municipiului.

În ședința publică din 30 noiembrie 2007, la cererea instanței, reclamanta personal și prin apărător a declarat că renunță la judecată față de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Râmnicu V, luându-se act în acest sens (199).

De asemenea, pârâtul prin consilier juridic a ridicat excepția netimbrării punctului 4 din cerere, cel referitor la plata contravalorii lucrării, în cuantum de 56.000 Euro.

Prin sentința civilă nr.1017 din 7 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Civilă, s-a respins excepția netimbrării capătului 4 din acțiunea introductivă, invocată de pârâtul Municipiul Râmnicu

S-a respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Municipiul Râmnicu V - prin Primar.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:

În cadrul Programului și Arta în România desfășurat în perioada 15 - 31 octombrie 1998, reclamanta artist plastic, alături de alți artiști plastici și arhitecți a participat la realizarea obiectivelor Programului și Artă din Municipiul Rm În acest context, reclamanta a realizat lucrarea monumentală "", ansamblu sculptural format din 6 piese colorate din beton și metal de diverse dimensiuni, amplasată în curtea Școlii nr. 9.

Că, reclamanta este autoarea acestui ansamblu sculptural este de necontestat, ea rezultând din donația depusă la dosar și semnată de Primarul Municipiului Rm V cât și de reprezentantul Fundației, declarația martorului șef de lucrări. Amplasamentul lucrării a fost stabilit de Primarul municipiului, așa cum susține reclamanta în acțiune și confirmă șeful lucrărilor, martor.

Afirmațiile făcute în declarația autentică, semnată de către primarul din acea perioadă, de autorul articolelor, din diferite ziare cu privire la locația lucrărilor din tot orașul, respectiv "maidane", "zone defavorizate de civilizație", "zone insalubre", "groapă de gunoi" sunt infirmate de declarațiile celor doi martori, locuitori ai Municipiului Rm V, respectiv directorul școlii în curtea căreia s-a ridicat ansamblul sculptural "" și.

Astfel, terenul ce constituia curtea școlii era închis cu gard din beton și asfaltat.

Lucrarea a fost trecută în inventarul domeniului public al Municipiului Rm V, prin Hotărârea nr. 182/69 din 27 2004, potrivit actelor depuse la dosar filele 101-109.

Urmare a sesizărilor și cererilor formulate de către directorul Școlii nr.9 și a locuitorilor din zonă( așa cum rezultă din declarațiile martorilor și cererile scrise și adresate Primăriei Municipiului Rm V, depuse în copie la dosar), Consiliul local Municipal Rm V, în data de 28 aprilie 2005 prin Hotărârea nr. 108 aprobat schimbarea amplasamentului ansamblului "" din vecinătatea Școlii generale nr.9 și punerea lui în valoare pe un alt amplasament în zona Grădinii.

Din declarațiile martorilor audiați și sesizările adresate primăriei, rezultă că ce compun ansamblul sculptural ""și amplasate în curtea școlii au constituit un pericol pentru copiii elevi ai școlii cât și pentru cei ce locuiau în blocurile din zonă. Au existat accidente în acest sens.

Gardul școlii fiind distrus în momentul începerii lucrărilor, nu a mai existat nici o protecție pentru elevi și orice persoană putea pătrunde în incinta școlii.

nu au fost distruse ci numai dislocate, fapt ce rezultă nu numai din declarațiile martorilor amintiți ci și din planșele fotografice depuse la dosar și care atestă starea acestora.

Referitor la valoarea operei artistice în discuție, specialistul în materie, cercetător științific precizează că valoarea unei opere de artă transcende valorii efective pieselor componente, respectiv material și manoperă și diferă de la un moment la altul.

Se apreciază că în prezent valoarea piesei de artă în discuție este de 3-400.000 euro și că în prezent reclamanta a suferit un prejudiciu moral întrucât i-a fost uzurpat dreptul de autor asupra lucrării în discuție ca urmare a dislocării unor piese.

Singura posibilitate de rezolvare a acestei situații este o colaborare între pârât și reclamantă în sensul de a fi reamplasate sub îndrumarea, în viziunea și colaborarea directă a autorului lucrării.

De asemenea, a precizat că dreptul de autor al reclamantei asupra lucrării "" este recunoscut prin lege și totodată nu i s-a contestat până în prezent această calitate.

Și martorii ascultați la cererea reclamantei nu contestă pericolul ce îl prezintă ce compun ansamblul monumental pentru copii, însă fac precizarea că asemenea pericole se pot produce și în parcuri sau în alte zone.

Prin intermediul instanței, în ședința publică din 17 noiembrie 2006, fila 45 dosar, reprezentantul Municipiului Rm. a solicitat să i se transmită reclamantei ca împreună să stabilească o altă locație unde să fie amplasat ansamblul "".

În consecință, dreptul de autor al reclamantei privind ansamblul sculptural "" amplasat în curtea Școlii nr. 9 din Municipiul Rm V, este recunoscut prin lege potrivit art. 1 din Legea nr. 8/1996. dispozițiile art. 24 din aceeași lege, prevăd că dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice se naște din momentul creării operei, oricare ar fi forma concretă de exprimare.

Așadar, dreptul de autor al reclamantei există din momentul creării ansamblului sculptural în discuție, respectiv 15 -31 octombrie 1998 și până în prezent nu a fost contestat. Acest fapt rezultă și din adresa înregistrată sub nr. 2577/29 martie 2007 Oficiului Român pentru Drepturile de Autor care arată că potrivit Legii nr. 8/1996, art. 3 "este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera". Art. 4 din aceeași lege " se prezumă a fi autor până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștință publică".

Prin aceeași adresă se comunică instanței că reclamantei îi este recunoscută calitatea dreptului de autor al operei create prin însăși efectul legii, fără nici o altă formalitate.

Instanța constată că dreptul de autor al reclamantei asupra ansamblului sculptural "" îi este recunoscut de la data creării acestei opere de artă și ca atare nu se impune stabilirea acestui drept printr-o procedură contencioasă, respectiv prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești.

În ce privește încălcarea drepturilor morale ale reclamantei și obligarea Municipiului Rm V la plata valorii lucrării, tribunalul constată următoarele:

Prin actul intitulat "donație" intervenit între autorul lucrării artist plastic și Primarul Municipiului Rm. V, lucrarea a fost donată Primăriei Municipiului Rm V stabilindu-i-se și valoarea la suma de 56.000 euro la acea dată.

Este adevărat că prin acest act, beneficiarul lucrării s-a obligat să respecte dispozițiile prevăzute și în Legea nr. 8/1996, respectiv să nu modifice, să nu mute și să anunțe autorul în cazul oricărei intervenții asupra lucrării. Mutarea pieselor s-a făcut însă printr-o hotărâre a Consiliului local al Municipiului Rm V în temeiul unui Raport întocmit de Serviciul de cadastru și evidență patrimoniu, ca urmare a sesizărilor primite din partea directorului școlii și a părinților copiilor din zonă, ce compun ansamblul sculptural fiind cuprinse în lista de inventar al bunurilor ce aparțin domeniului public al Municipiului Rm. V.

nu au fost distruse așa cum rezultă din probele administrate ci au fost dislocate și depozitate urmând să fie dislocate și restul pieselor și amplasate într-o nouă locație.

Din nici o probă nu rezultă că zona, incinta Grădinii este " de gunoi a orașului" așa cum pretinde reclamanta și nici restul locațiilor din oraș unde s-au realizat alte 9 lucrări, nu erau "maidane".

Tot Oficiul Român pentru Drepturile de Autor precizează că în cazul în care singura atingere aduse integrității operei este schimbarea de către proprietar a amplasamentului acesteia, proprietarul are această libertate.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 8/1996, autorul unei opere are dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei atingeri adusă operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa.

Ori, în speță, nu s-a adus nici un prejudiciu onoarei și reputației artistului iar dislocarea pieselor ce compun ansamblul sculptural edificat de autorul artist plastic s-a făcut din necesitate la cererea celor îndreptățiți și printr-o hotărâre a Consiliului local.

În consecință, în cauză instanța constată că nu s-au încălcat drepturile morale ale reclamantei și nu se impune obligarea Municipiului Rm V la plata unor daune morale.

Referitor la ultimul capăt de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 56.000 euro valoarea lucrării estimate în 1999, instanța constată că este neîntemeiat și se impune respingerea și a acestuia.

Din întregul material probator administrat în cauză și necontestat de către reclamantă, rezultă că pentru munca prestată aceasta a fost plătită din fondurile iar materialele, plata muncitorilor specializați, transportul materialelor, au fost suportate de către Primăria Municipiului Rm V și din sponsorizări, (declarația șefului de lucrări, martor artist plastic fila 112 dosar).

Pe de altă parte, potrivit art. 23 pct.1 din Legea nr.8/1996, proprietarul originalului unei opere nu are dreptul să o distrugă înainte de a oferi autorului prețul de cost al materialului.

Ori, ce compun lucrarea "" așa cum s-a arătat (vezi planșele fotografice din 27 februarie 2007, filele 125-131 dosar) nu au fost distruse ci, vor fi amplasate într-o altă locație.

Referitor la primul capăt de cerere, dreptul de autor al reclamantei este recunoscut, în virtutea art.1 din Legea nr.8/1996 și născut potrivit art. 24 din aceeași lege din momentul creării operei, respectiv 18 -31 octombrie 1998 și în consecință este inadmisibilă constatarea acestui drept printr-o hotărâre judecătorească pe cale contencioasă.

În ședința publică din 30 noiembrie 2007, Municipiul Râmnicu prin consilier juridic a invocat excepția netimbrării capătului de cerere privind obligarea la plata sumei de 196.980 lei echivalentul a 56.000 euro valoarea lucrării în discuție.

Urmează să fie respinsă această excepție întrucât art. 5 din Legea nr. 146/1997, prevede că cererile formulate în materia dreptului de autor drepturile de autor și conexe se timbrează cu suma fixă de 39 lei, sumă ce a fost achitată.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel apelanta-reclamantă care, după descrierea istoricului cauzei, critică sentința civilă pentru următoarele motive:

1 - După ce lucrarea a fost donată Primăriei Municipiului Râmnicu V, la data de 13 iunie 2005 fost demolată, iar o parte din elemente mutate sub pretextul că "erau prea înalte", fără a se lua nici o măsură de protecție și conservare.

În acest fel, întregul ansamblu compozițional a fost distrus în mod brutal și barbar, fără înștiințarea apelantei-reclamante, fără specialiști în domeniul restaurării, cu încălcarea legii.

În mod eronat instanța de fond a reținut acest demers ca fiind justificat, având la bază Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Râmnicu V, cu atât mai mult cu cât prin probele testimoniale nu s-a dovedit că ar fi avut loc vreun accident în curtea școlii unde este amplasat ansamblul compozițional, cei ascultați ca martori neputând da un exemplu în acest sens, fiecare dintre aceștia afirmând doar existența unui eventual pericol, nedovedit însă.

Declarația specialistului în materie, cercetătorul științific, confirmă valoarea operei de artă și prejudiciul moral adus autorului prin dislocarea pieselor componente, acestea conducând la modificarea viziunii artistului plastic.

Prin măsurile luate de pârât, s-au încălcat flagrant dispozițiile Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, făcându-se referire la dispozițiile art.1 alin.1 din acest act normativ care prevăd că "dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice - este recunoscut și garantat".

Se susține că actul de donație este valid, întrucât lucrarea de artă plastică a fost cuprinsă în inventarul domeniului public al Municipiului Râmnicu V prin Hotărârea nr.182/69 din 27 2004 (101-109), aspect reținut și de către instanța de fond prin considerentele sentinței civile, însă nu au fost respectate obligațiile ce derivau din acest act, acelea de a nu modifica sau de a muta lucrarea fără notificarea prealabilă a autorului.

De aceea, în mod eronat instanța a apreciat că nu s-au încălcat drepturile morale ale reclamantei, contrar celor susținute de martorul, care a arătat că "în prezent reclamanta a suferit un prejudiciu moral întrucât i-a fost uzurpat dreptul de autor asupra lucrării în discuție ca urmare a dislocării unor piese".

2 - Instanța a apreciat eronat că nu există prejudiciu material suferit de către apelanta-reclamantă, deși a reținut că potrivit art.23 din Legea nr.8/1996, proprietarul nu poate distruge opera înainte de a oferi autorului prețul de cost al materialului, motivație care excede obiectului acestei cauze.

Se solicită încuviințarea refacerii și completarea probelor administrate de prima instanță, eventual administrarea altor probe utile în soluționarea pricinii, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul constatării existenței dreptului de autor al apelantei-reclamante asupra ansamblului sculptural; al constatării încălcării drepturilor morale ale apelantei-reclamante în calitate de autor al aceleeași lucrări; obligarea pârâtului la plata sumei de 35.870 RON, echivalentul a 10.000 euro reprezentând daune morale, obligarea pârâtului la plata sumei de 196.980 RON, echivalentul a 56.000 Euro, valoarea lucrării estimată în anul 1999 de către Primăria Municipiului Râmnicu V, cu cheltuieli de judecată.

În ședința publică din 3 martie 2008, apelanta-reclamantă a solicitat efectuarea unei expertize de specialitate cu următoarele obiective: stabilirea prejudiciului suferit de apelanta-reclamantă prin dezafectarea lucrării, executată în anul 1999 și amplasată în Municipiul Râmnicu V, în incinta Școlii nr.9; să se stabilească dacă prin dislocarea unor piese și mutarea acestora într-o altă locație, aceste piese au fost distruse și în caz afirmativ, care este valoarea acestora, iar ca ultim obiectiv, să se precizeze dacă prin luarea acestei măsuri s-au încălcat drepturile de autor ale apelantei-reclamante și în caz afirmativ, dacă aceasta a suferit un prejudiciu material și în ce constă acesta.

Această probă a fost admisă de către instanță potrivit obiectivelor solicitate (225-226), lucrarea fiind executată de către expert, acreditat de Ministerul Culturii și cultelor (236-238), apelanta-reclamantă neavând obiecțiuni la raportul de expertiză (257 verso).

Obiecțiunile formulate de pârât, prin consilier juridic, în sensul că în mod eronat au fost evaluate operele de artă și că înțelege să conteste valoarea despăgubirilor concluzionate de expert, cu atât mai mult cu cât acesta nu este un expert tehnic judiciar, au fost respinse prin încheierea din 2 iunie 2008, întrucât acordarea daunelor morale este o chestiune de apreciere exclusă a instanței, iar în ceea ce privește valoarea lucrării, expertul a răspuns la obiectivele stabilite de către instanță, exprimându-și punctul său de vedere ca specialist în domeniu (267-268).

Prin aceeași încheiere de ședință, apelanta-reclamantă, în temeiul dispozițiilor art.132 pct.2 alin.2 Cod procedură civilă a majorat câtimea obiectului cererii la suma de 210.000 Euro, respectiv la valoarea totală a prejudiciului artistic al ansamblului sculptural, reținută de către expert.

Apelul este fondat pentru considerentele ce urmează:

Este fondat primul motiv de apel, în sensul că mod eronat instanța de fond a apreciat că n-au fost încălcate drepturile morale ale reclamantei și ca atare nu se impune obligarea Municipiului Râmnicu V la plata unor daune morale.

Soluția este eronată întrucât, prin actul intitulat "donație", intervenit între reclamanta artist plastic și Primarul municipiului Râmnicu V, ansamblul sculptural "" a fost predat Primăriei Municipiului Râmnicu V, aceasta din urmă obligându-se să respecte drepturile de autor prevăzute de art.10 din Legea nr.8 /1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, respectiv să nu modifice, să nu mute și să anunțe autorul în cazul oricărei intervenții asupra lucrării (11).

Or, din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine că s-a intervenit de către pârât asupra întregului ansamblul sculptural ( 110-112), ocazie cu care au fost dislocate părți din această lucrare și mutate în incinta Grădinii a Municipiului Rm.

Mutarea lucrării este recunoscută și de pârât, situație ce rezultă din răspunsul la întrebarea nr.6 din interogatoriul restituit instanței de fond ( 49 - 50).

Prin raportul de expertiză întocmit de către expertul, se reține că pe amplasamentul inițial din fața Școlii nr.9, str. -, Municipiul Rm.V, intersecție cu str. - -, s-au identificat expuse două piese, fiind cele mari din cele șapte consemnate în fișa lucrării întocmită de comisia de evaluare a Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Restul componentelor au fost identificate de expert la Grădina a municipiului Râmnicu

Din starea de conservare, la două din elementele, expertul a dedus că pe suprafața lor s-a încercat o restaurare neprofesionistă, vopsite cu un gros de culoare stridentă fără a respecta nuanța inițială, acțiunea de vopsire având ca scop ascunderea intervenției barbare asupra lucrării ( lipsa unei bucăți din piesă).

A mai identificat expertul pe o altă alee, alt grupaj din trei bucăți, fiind de nerecunoscut și complet distruse (236-238-apel).

Nu are relevanță juridică și nu poate exonera de răspundere civilă pe pârâtul municipiul Râmnicu V, Hotărârea nr.108 din 28 aprilie 2005 emisă de Consiliul Local al Municipiului Râmnicu V privind schimbarea amplasamentului a ansamblului "" (42 fond), întrucât drepturile morale ale reclamantei, ca autor al acestei opere de artă prevăzut de art.10 din Legea nr.8/1996, nu puteau fi exercitate decât personal, atâta timp cât pârâtul în calitate de beneficiar s-a obligat să nu modifice, să nu mute sau să nu distrugă lucrarea, mai mult,să anunțe autorul în cazul oricărei intervenții asupra operei.

Cum intervenția asupra lucrării s-a concretizat în dislocarea, mutarea și distrugerea parțială a acesteia, este evident că reclamanta a suferit un prejudiciu moral.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciile aduse onoarei sau demnității unei peroane presupune o apreciere subiectivă din partea judecătorului, care, însă, trebuie să aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecății, gradul de lezare al valorilor sociale ocrotite, să aprecieze intensitate și gravitatea atingerii aduse acestora.

Instanța reținând poziția socială a reclamantei, aceea de artist plastic profesionist, calitatea pârâtului care având în patrimoniul ansamblul "" trebuia să-l ocrotească pentru a asigura în rândul locuitorilor orașului respect pentru această operă de artă și în general climatul siguranței unor asemenea lucrări unicat, modalitatea barbară asupra lucrării care prezumă disprețul cu care s-a intervenit în dezmembrarea sa, dar mai ale reamplasării celor cinci bucăți din lucrarea "" în mod aleatoriu și puncte diferite în Grădina a Municipiului Râmnicu V, sunt împrejurări concrete de natură să aducă atingere gravă onoarei și demnității reclamantei, atâta timp cât toate aceste acțiuni ale pârâtului au fost propagate către public.

Prin urmare, despăgubirile morale ce se vor acorda reclamantei, au mai degrabă rolul de a-i procura acesteia o satisfacție subiectivă, decât a repara propriu-zis prejudiciu.

Odată ce fapta ilicită a pârâtului a fost probată aceasta devine suficientă, urmând ca prejudiciul moral și raporturile de cauzalitate să fie prezumate, întrucât caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa obiectivă, este practic imposibilă în condițiile răspunderii civile delictuale reglementate de art.998 Cod civil.

Față de aceste considerente, urmează că în baza art.296 Cod procedură civilă să fie admis apelul declarat de apelanta - reclamantă împotriva sentinței civile pronunțate de instanța de fond pe care o va schimba în sensul admiterii în parte a acțiunii și a obligării intimatului - pârât la despăgubiri morale în cuantum de 100.000 EURO apreciat de instanță ca rezonabil în realizarea satisfacției subiective a apelantei.

Nu se verifică însă criticile din cel de al doilea motiv de apel.

În mod corect instanța de fond a respins acțiunea pentru celelalte capete de cerere formulate de reclamantă prin actul de sesizare al instanței de fond.

Niciodată pârâtul Municipiul Râmnicu V nu a contestat că reclamanta este autoarea ansamblului sculptural "", această situație rezultând indubitabil din actul de donație atașat la dosar (11) ce poartă semnăturile părților, declarațiile martorilor (147), cercetător științific (193-194), care, referindu-se la dreptul de autor al reclamantei, arată că acesta este dovedit de studiile, specialitatea,apartenența la o breaslă foarte bine definită - Uniunea Artiștilor Plastici și recunoașterea spațiului public al reclamantei în calitatea de artist plastic pe care o are.

Că reclamanta este autoarea lucrării "", este dovedită cu toate actele existente la dosar, astfel încât există cu certitudine în favoarea reclamantei prezumția instituită de prevederile art.4 (1) din Legea nr.8/1996, în sensul că "Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștință publică".

Prin urmare, cum opera "", a fost adusă pentru prima dată la cunoștință publică sub numele reclamantei, astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat în cauză, fără a i se fi contestat până în prezent această calitate, în mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiat capătul de cerere de constatare a existenței dreptului de autor al reclamantei asupra ansamblului sculptural "", lucrare aflată în patrimoniul Municipiului Râmnicu

De asemenea, în mod corect instanța de fond respins și capătul de cerere în care reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 196.980 RON, echivalentul a 56.000 euro, valoarea lucrării stabilită în anul 1999 de către Primăria Municipiului Râmnicu

Din probele administrate în cauză, rezultă că materialele înglobate în ansamblul sculptural "" nu au fost suportate de către reclamantă, iar aceasta a fost remunerată pentru lucrarea sa (112, 270, 273, 277).

Este necesară precizarea că Fundația la care se referă punctul 9 din încheierea nr.21/14.07.1999 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului V, este cea intitulată " și Artă în România", emitenta broșurii ilustrate aflată la filele 63 bis - 98 dosar fond, fundație care în cadrul a II-a 1998 - 1999 realizat personalizarea spațiilor publice din ele umane aflate în suferință pe raza Municipiului Râmnicu V, ocazie cu care reclamanta a realizat ansamblul sculptural "".

În consecință, apelul urmează a fi admis în baza art.296 Cod procedură civilă în modalitatea expusă mai sus.

În baza art.298 combinat cu art.274 Cod procedură civilă, pârâtul urmează să fie obligat la 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, potrivit înscrisurilor existente în dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta-reclamantă, domiciliată în B, Bulevardul, nr.23-25,.A,.8,.79, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1017 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în dosarul nr- (număr în format vechi 2687/CV/2006), intimat fiind pârâtul MUNICIPIUL RÂMNICU V - PRIN PRIMAR, cu sediul în Râmnicu V,-, județul

Schimbă sentința civilă în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Municipiul Râmnicu V - prin Primar, pe care îl obligă să plătească apelantei-reclamante suma de 100.000 euro despăgubiri morale.

Respinge capetele de cerere privind constatarea existenței dreptului de autor și a echivalentului valorii operei.

Obligă pe intimatul-pârât Municipiul Râmnicu V - prin Primar, să plătească apelantei-reclamante suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.6/30.09.2008

Jud.fond:.

Președinte:Ștefan Badea
Judecători:Ștefan Badea, Ion Rebeca

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 165/2008. Curtea de Apel Pitesti