Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 168
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanții G și, ambii cu domiciliul ales în M, str. -, -. 2,. 2, județul G, împotriva sentinței nr. 255 de la 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât SC SA, cu sediul în,-, județul G, având ca obiect drept de autor și drepturi conexe.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat, reprezentând apelanții reclamanți G, și consilier juridic reprezentând intimatul pârât SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat instanței atașarea la dosarul cauzei a dosarului nr. 1810/CIV/2006 solicitat Tribunalului Gorj, după care;
Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, curtea constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat pentru apelanții reclamanți G și a pus concluzii de admitere a apelului, desființarea sentinței nr. 255 de la 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se administra probe.
A susținut că, instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea pe considerentul că în cauză operează autoritatea de lucru judecat, trebuia să facă verificările ce se impuneau, să unească excepția cu fondul și să administreze probele corespunzătoare.
A precizat că, prin acțiunea introductivă ce a format obiectul dosarului nr. 1810/2006 al Tribunalului Gorj în care s-a pronunțat sentința nr. 729/18.12.2006 s-au solicitat drepturi bănești conexe dreptului de autor doar pentru profitul realizat ca urmare a folosirii soluției tehnice doar de la Cariera Nord, iar prin acțiunea introdusă ulterior s-a solicitat doar diferența pentru drepturile bănești ca urmare a utilizării soluției tehnice la Cariera.
Concluzionând a susținut că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică.
A depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Consilier juridic pentru intimatul pârât SC SA a pus concluzii de respingere a apelului susținând că reclamanții nu au făcut niciodată mențiunea că solicită un anumit procent.
A mai susținut că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față;
Prin încheierea din 07.10.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Conflicte și Asigurări Sociale a scos cauza de pe rol privind acțiunea formulată de reclamanții G și, împotriva intimatei SC Energetic SA, și a trimis-o spre judecare Secției Civile a Tribunalului Gorj, formându-se dosarul nr-.
În ședința publică din 28.11.2008 s-a luat act de depunerea de către pârâtă prin serviciul registratură a întâmpinării, copia civ. 729/2006 a Tribunalului Gorj, copia cererii reclamanților și înregistrată la sediul pârâtei sub nr. 20294/2007.
Reclamanții prin cererea din 12.12.2008 au răspuns la întâmpinare arătând că nu se poate invoca autoritatea lucrului judecat, deoarece prin sent. civ. 729/2008 le-au fost acordate drepturile bănești cuvenite pentru eficiența economică obținută ca urmare a exploatării realizării tehnice la Cariera Nord, nefiind solicitate și drepturile cuvenite ca urmare a utilizării realizării tehnice la cariera Sud.
De asemenea au arătat că nu se poate reține nici excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților având în vedere că, prin prevederile art. 2 lit. g din contractul nr. 5795/29.12.2000 încheiat între autori și unitate, colaboratorilor li s-a recunoscut dreptul de a primi 65% din sumele cuvenite, iar prin convenția încheiată între autori și colaboratori, autorii au reluat obligația față de colaboratori cuantificând cota parte ce li se cuvine fiecăruia dintre ei, respectiv câte 6,83% din drepturile totale.
Cu privire la excepția nulității absolute a convenției pe baza căreia a solicitat drepturile s-a arătat că, pârâta nu a indicat nici o cauză de nulitate absolută.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamanții au arătat că nu poate fi invocată nici lipsa calității procesuale pasive a pârâtei avându-se în vedere dispozițiile HG 103/2004 prin care s-a hotărât reorganizarea Tg.
Prin sentința civilă nr. 255/12 dec. 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis excepția autorități lucrului judecat invocată de pârâta SC Energetic SA.
S-au respins celelalte excepții invocate.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții G și ambii cu domiciliul ales în orașul M, str. -, -. 2,. 2, jud. în contradictoriu cu pârâta SC Energetic SA cu sediul în,-, jud.
A fost respinsă cererea reclamanților privind efectuarea unei noi expertize.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 729/18.12.2006 pronunțată de Tribunalul Gorj în dos. 1810/2006 au fost respinse excepții inovate de pârâta SC Energetic SA, respectiv lipsa calității procesuale active a reclamanților, lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, fiind respinsă și lipsa excepției invocate de reclamanți privind calitatea de colaboratori ai intervenienților, a fost respins capătul de cerere privind nulitatea absolută a clauzelor contractuale; a fost anulată ca netimbrată acțiunea formulată de reclamantul și admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, și.
Au fost admise cererile de intervenție formulate de și G, fiind obligată pârâta la câte 186.007 lei pentru fiecare reclamant în parte cu titlu de despăgubiri și la câte 4968 lei taxă de timbru și la câte 91.977 lei pentru fiecare intervenient în parte cu titlu de despăgubiri și la câte 3087 lei cheltuieli de judecată. A mai fost obligată pârâta la 11.990 lei cheltuieli de judecată către recl..
S-a reținut prin această sentință că, în urma efectuării raportului de expertiză s-a concluzionat că în perioada iunie 2003 - decembrie 2005 soluția tehnică atestată prin certificatul de atestare a fost folosită în carierele aparținând aflate în cadrul ui Energetic.
Prin contractul încheiat între cei patru autori și cei doi colaboratori, autorii au consimțit ca 65% din drepturile ce li se cuveneau să fie repartizate colaboratorilor care au contribuit la valorificarea realizării tehnice în baza Decretului 383/1981.
Autorii realizării tehnice prin cererea ce a făcut obiectul dosarului 1810/2006, au solicitat obligarea pârâtei la sumele de bani reprezentând 20% din beneficiul economic realizat ca urmare a aplicării acestei realizări tehnice, arătându-se că soluția tehnică a fost aplicată cu succes începând cu anul 2000 în carierele Nord și Sud, iar în urma aplicării disp. prevederilor lit. g din contractul nr. 5795/2000 s-a concluzionat că drepturile de autor sunt în sumă de 744.029 lei pentru fiecare reclamant în parte, iar prin aplicarea procentului de 6,83% prevăzut în convenția încheiată între autori și cei doi colaboratori, s-a reținut că acestora din urmă le revine suma de 91.977 lei pentru fiecare.
Prin urmare, excepția autorității lucrului judecat invocată de către pârâtă este întemeiată, asupra pretențiilor reclamanților instanța pronunțându-se anterior prin sent. civ. 729/18.12.2006 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.1810/civ/2006, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâta fiind obligată la câte 91.977 lei către fiecare reclamant din prezenta cauză.
Tribunalul respins celelalte excepții invocate de pârâtă, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, avându-se în vedere că prin dispozițiile art. 2 lit. g din contractul nr. 5795/29.12.2000 încheiat între autori și unitate, colaboratorilor li s-a recunoscut dreptul de a primi 65% din drepturile cuvenite autorilor.
A fost respinsă șiexcepția nulității absolutea convențiilor încheiate între autori și colaboratori, în art. 969.civil precizându-se că, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Cât priveștelipsa calității procesuale pasivea pârâtei SC Energetic SA și aceasta a fost respinsă, reținându-se că în baza art. 1 din HG 103/2004 ca urmare a reorganizării Tg-J, pârâta a preluat toate drepturile și obligațiile aferente societății supuse reorganizării, subrogându-se în drepturile și obligațiile ce decurg din raporturile juridice ale acesteia cu terți.
A fost respinsă și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj, acțiunea reclamanților urmând a avea același regim ca și acțiunea autorilor invenției.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții în termen și motivat, criticând hotărârea pentru nelegalitate.
Criticile sunt în esență următoarele: în mod greșit s-a respins acțiunea formulată de reclamanți și s-a soluționat excepția autorității de lucru judecat ridicată de pârâtă, întrucât în cauza de față s-au solicitat diferențele bănești pentru utilizarea soluției tehnice la Cariera, în condițiile în care în dosarul finalizat prin 729 din 18.12.2006, s-au acordat parte din drepturi corespunzătoare utilizării soluției tehnice numai la Cariera Nord.
Arată că nu există autoritate de lucru judecat, întrucât nu există identitate de obiect, chiar dacă denumirile obiectului cererii de chemare în judecată sunt asemănătoare și că instanța, dacă ar fi manifestat un minim rol activ, ar fi respins ca neîntemeiată excepția ridicată de către pârâtă, așa cum corect au fost respinse de aceeași instanță.
S-au depus: copii de pe înscrisuri depuse în Dosar 1810/civ/2006 în care s-a pronunțat 729 din 18.12.2006, inclusiv decizia civilă 2463 din 11 aprilie 2008 pronunțată de ICCJ în recurs.
S-a atașat Dosarul Tribunalului Gorj nr. 1810/civ/2006 - număr nou -, pentru ca instanța să se lămurească pe deplin asupra incidenței în cauză a autorității de lucru judecat și pentru o justă soluționare a apelului.
Apelul este fondat și se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Autoritatea de lucru judecat constituie una din cele mai importante excepții de procedură, reglementată fiind de art. 166 Cod procedură civilă și de art.1201 Cod civil.
Potrivit acestui ultim text " Este lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor, în aceeași calitate".
Din punct de vedere procesual, autoritatea de lucru judecat îndeplinește două funcții: una de excepție și una de prezumție.
Excepția are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată, decât o singură dată, impunând condiția identității de acțiuni care potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, astfel că interzice judecata repetată a aceleiași pricini și deci, are efect peremptoriu, îndeplinind funcția extinctivă.
Prezumția se întemeiază pe regula că o constatare făcută printr-o hotărâre definitivă, nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, așadar, spre deosebire de excepție, reclamă diversitate de acțiuni și identitate de chestiuni.
În speță, autoritatea de lucru judecat a fost reținută de instanța de fond, sub forma excepției absolute, care a avut ca efect respingerea acțiunii, făcând inutilă cercetarea fondului.
Dar, greșit s-a apreciat că între cele două cauze există identitate de obiect, așa cum se va arăta în cele ce urmează:
Prin 729 din 18 dec. 2006, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosar 1810/civ/2006, definitivă și revocabilă prin respingerea apelului, respectiv recursului pârâtei, au fost admise cererile de intervenție formulate de reclamanții de astăzi, și, fiind obligată pârâta SC C omplexul Energetic SA, la căte 91.977 lei - cu titlu de drepturi și taxă de timbru aferentă.
Este esențial de stabilit, pentru a se răspunde corect dacă există identitate cu privire la obiect, ce semnificație are suma de 91.977 lei, cerută de către intervenienți și la care a fost obligată pârâta, față de aceștia.
Or, analizănd raportul de expertiză judiciară realizat în cauză și opozabil pârâtei, rezultă neîndoielnic faptul că suma respectivă reprezintă drepturile bănești ce se cuvin celor doi colaboratori pentru utilizarea soluției tehnice numai la Cariera Nord, în sumă nefiind cuprinse drepturile ce decurg din utilizarea soluției tehnice și la Cariera Sud.
Or, în cauza de față, cei doi reclamanți - foști intervenienți în interes propriu în dosarul 1810/civ/2006, nu solicită încă o dată drepturile pentru Cariera Nord ci, solicită ceea ce nu s-a mai dat, respectiv drepturile ce se cuvin colaboratorilor potrivit clauzelor contractuale ca urmare a utilizării soluției tehnice la Cariera Sud.
Într-adevăr, prin expertiza realizată în primul dosar, se calculează drepturile bănești ce se cuvin autorilor soluției tehnice, prin utilizarea acesteia, atât la Cariera Nord, cât și la Cariera Sud.
Dar, un simplu calcul vine în sprijinul celor afirmate în precedent și susținute de către apelanții reclamanți, astfel:
Pentru Cariera Nord (fila 75), s-a stabilit o eficiență economică pentru perioada în discuție de 6.731.336,48 lei. Conform clauzelor contractuale, drepturile de autor sunt de 20% din eficiența economică obținută, deci 1.346.267,30 lei. De asemenea, 35% din această sumă se cuvine autorilor, iar 65% din această sumă se cuvine celor nouă colaboratori, dintre care cei doi reclamanți de astăzi au câte 6,83%, respectiv 91.950 lei. Procentul de 65% din total drepturi ce se cuvin și colaboratorilor și procentul de 6,83% ce se cuvin celor doi reclamanți de astăzi, rezultă din contractul nr. 5795/2000 și convenția încheiată între autori și colaboratori - filele 109-110 - dosar atașat. Se constată că suma rezultată diferă cu numai 27 lei față de suma din 729/2006, de 91.977, dar este evident că este aceeași sumă și se referă numai la drepturile bănești corespunzătoare utilizării soluției tehnice la Cariera Nord.
De altfel, prin cererile de intervenție formulate existente la filele 106 și 113, cei doi intervenienți solicită drepturile aferente Nord, aceștia nu solicită drepturile corespunzătoare ambelor cariere, iar instanța admite ceea ce s-a cerut, nici mai mult nici mai puțin.
Așadar, se confirmă susținerea apelanților reclamanți, potrivit căreia nu există identitate cu privire la obiectul celor două cereri de chemare în judecată, astfel că excepția autorității lucrului judecat a fost greșit rezolvată de tribunal, având drept consecință necercetarea pe fond a cererii.
Acestea sunt considerentele pentru care, fiind incident cazul de desființare cu trimitere prev. de art. 297 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, se va admite apelul formulat de reclamanți, se va desființa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare în fond, aceleiași instanțe - Tribunalul Gorj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamanții G și, ambii cu domiciliul ales în M, str. -, -. 2,. 2, județul G, împotriva sentinței nr. 255 de la 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât SC SA, cu sediul în,-, județul G, având ca obiect drept de autor și drepturi conexe.
Desființează sentința nr. 255 de la 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă, în dosar nr- și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Gorj.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Mai 2009
Președinte, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
25.06.09
4 ex.
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Tatiana Rădulescu
