Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 175/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.175
Ședința publică din data de: 05.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Vasile
JUDECĂTOR 2: Ileana Ruxandra Dănăilă
GREFIER -- -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă - SRL împotrivasentinței civile nr.363/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilăîn contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă apelanta reclamantă - SRL prin avocat care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr.44/12.06.2009 și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL prin consilier juridic care depune delegație de reprezentare la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință care învederează Curții că cererea de apel este netimbrată și că intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL a fost citată cu un exemplar al motivelor de apel.
Reprezentantul apelantei reclamante - SRL depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, timbru judiciar de 0,15 lei și învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de apel.
Reprezentantul apelantei reclamante - SRL solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, a se constată că intimata pârâtă Primăria Municipiului B prin Primar General a încălcat drepturile patrimoniale de autor ale societății apelante asupra Proiectului cu obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru prejudiciul astfel cauzat în cuantum de 333.000 lei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei pârâte PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL solicită respingerea apelului ca nefondat.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect soluționarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă - SRL împotriva sentinței civile nr.363/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă la data de 22.10.2008 sub nr-, reclamanta - SRL, reprezentată legal prin administrator, a chemat în judecată pe pârâtaPrimăria Municipiului B prin Primar General,solicitând să se constate încălcarea de către pârâtă a drepturilor patrimoniale de autor ale societății asupra Proiectului - "Implementarea unui sistem de Management de Mediu conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare" și să se dispună obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru prejudiciul astfel cauzat, în cuantum de 333.000lei, reprezentând prejudiciul suferit ca urmare a utilizării proiectului si documentației științifice de către pârâtă fără acordul reclamantei (suma de bani ce urma a fi încasată de către reclamantă dacă era respectat dreptul de autor), evaluat la suma de 222.000 lei si daune morale rezultând din încălcarea dreptului de autor, in suma de 111.000 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată următoarele:
În fapt, în anul 2000, domnul, director al, a conceput Proiectului - "Implementarea unui sistem de Management de Mediu conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare, proiect având ca obiectiv principal reducerea impactului asupra mediului generat de piețele agroalimentare, care își desfășoară activitatea în mod permanent în spații deschise sau parțial deschise și demonstrarea modului în care eco-etichetarea poate deveni un instrument eficient în derularea producției și a comerțului agro-industrial din România către o dezvoltare durabilă. Acest proiect a fost conceput ca o necesitate în ceea ce privește protejarea mediului din România, în sensul reducerii poluării complexe a acestuia de către funcționarea zilnică a piețelor agroalimentare mari și atingerea unor standardele de mediu și economice ridicate.
De aceea, societatea reclamantă s-a preocupat cu cea mai mare atenție și grijă de dezvoltarea unui proiect care să poată fi aplicat pe piețele agro-alimentare din România, pentru ca acestea să poată funcționa la standarde de mediu europene cât mai ridicate și mai eficiente.
Conform Proiectului, societatea și directorul ei urmau să participe nemijlocit la realizarea tuturor modulelor proiectului, având drept de proprietate intelectuală atât asupra Proiectului în sine cât și asupra produselor ce aveau să fie realizate în cadrul Proiectului. Beneficiarul Proiectului urma să fie o primărie municipală, selectată de către reclamanta, în urma discuțiilor cu diverse primării municipale interesate.
Ulterior acestor discuții, primăria municipală aleasă ca beneficiar a fost Primăria Municipiului
Proiectul a fost prezentat și susținut în fața Comisiei europene, în cadrul programului 2000-2001, acumulând punctajul necesar pentru calificare și obținând finanțarea de la Comisia Europeană pentru implementare. La data de 06.12.2002 a fost semnat de către Primăria Municipiului B, în calitate de beneficiar și, în calitate de partener, un contract de parteneriat încheiat în cadrul proiectului "Implementarea unui sistem de Management de Mediu - conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare", contract având ca obiect implementarea proiectul, realizat de către domnul și finanțat de către Uniunea Europeană.
În conformitate cu contractul menționat, societatea reclamanta a fost implicată în implementarea tehnică a unor acțiuni, respectiv pregătirea proiectului și raportare, actualizarea sistemului de management existent prin implementarea unui sistem de management de mediu în conformitate cu - în, elaborarea unei metode de evaluare de mediu și a indicatorilor dezvoltării durabile pentru piețe agro-alimentare, precum și realizarea și implementarea unei scheme voluntare de eco-etichetare pentru magazinele situate în cadrul piețelor agro-alimentare. Astfel, în conformitate cu Proiectul ecomarket, s-au realizat următoarele lucrări de către societatea reclamanta: proceduri de calitate, ședințe de lucru cu referitoare la Procedurile (procedurile Sistemului de Management al Calității), revizuire, manualul de mediu, pregătirea unui curs "Documentele " (Documentele Sistemului de Management de Mediu), elaborarea procedurilor de sistem, susținerea unui curs "Documentele ", politică de mediu, proceduri de sistem.
În mai 2004, pârâta a introdus însă o cerere de chemare prin care a solicitat Tribunalului București, Secția a VI-a comercială să dispună rezilierea contractului de parteneriat, pe motiv că societatea și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile contractuale I (dosar nr. 7948/2004). În acest dosar, instanța a pronunțat Sentința Comercială nr. 148/12.01.2005 prin care, în mod corect, a apreciat ca neîntemeiată cererea de reziliere, având în vedere că din totalitatea materialului probator administrat rezulta faptul că doar Primăria Municipiului Baa vut o atitudine culpabilă în desfășurarea contractului de parteneriat, societatea reclamantă depunând în permanență eforturi pentru a duce la bun sfârșit proiectul finanțat de Uniunea Europeană, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă (la data de 31.05.2007) prin respingerea ca nefondate atât a apelului declarat împotriva sentinței cât și a recursului declarat împotriva deciziei pronunțate de către Curtea de Apel București.
Odată cu introducerea acțiunii, fără a se aștepta o decizie a instanței de judecată, pârâta a hotărât în mod abuziv și unilateral încetarea parteneriatului și înlăturarea societății din cadrul proiectului. In același timp, a înțeles să se folosească în continuare, fără consimțământul societății, de Proiectul, proiect asupra căruia societatea avea un drept exclusiv de a-l utiliza, continuând implementarea acestuia pe piața românească și folosindu-se de toate documentele realizate de către consultanții societății în cadrul proiectului, documente asupra cărora, conform celor menționate mai sus, avea un drept de proprietate intelectuală. Dovada acestor aspecte o constituie faptul că proiectul a fost finalizat la jumătatea anului 2005, în parteneriat cu alte societăți, două piețe din Municipiul B ( și ) fiind certificate ca piețe ecologice.
Proiectul a rămas la stadiul experimental, nemaifiind implementat la nici o altă piață din România, motivul fiind acela că, în urma înlăturării societății din proiect și continuării acestuia de către pârâtă cu alt partener, s-a produs o modificare a conținutului proiectului, documentele întocmite ulterior în cadrul său nefiind în concordanță cu cerințele necesare pentru implementarea cu succes a acestuia.
În data de 19 iulie 2004 domnul doctor, în calitate de director al societății și autor al proiectului, a înregistrat proiectul respectiv la Societatea de gestiune colectiva a drepturilor de autor. Prin această înscriere la societatea, pe de o parte, i s-au recunoscut, și, pe de altă parte, sau protejat drepturile de autor asupra proiectului.
Consideră că proiectul conceput de către domnul, constituie obiect al dreptului de autor, având în vedere dispozițiile art. 7 lit. (b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, care prevede faptul că, "constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, așa cum sunt: - b) operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele școlare, proiectele si documentațiile științifice".
Potrivit art. 3. alin. (1) și (2) din Legea privind drepturile de autor, este autor al operei persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera, iar în cazurile expres prevăzute de lege, pot beneficia de protecția acordată autorului persoanele juridice și persoanele fizice, altele decât autorul.
De asemenea, potrivit art. 39 din Legea nr. 8/1996, drepturile patrimoniale de autor pot fi cesionate de către autor altor persoane. Potrivit contractului de cesiune, autorul Proiectului ecomarket, domnul a cesionat drepturile sale de autor asupra acestui proiect către societatea reclamantă.
Potrivit art. 12 din legea nr. 8/1996, autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei sale de către alții, drept patrimonial care, potrivit celor menționate mai sus, aparține societății.
Precizează faptul că în nici un moment nu i s-a solicitat acordul pentru utilizarea proiectului de către Primăria Municipiului B și de către partenerul/partenerii ulteriori implicați pentru finalizarea proiectului și implementarea acestuia, după excluderea societății din proiect. Cu toate acestea, așa cum a menționat și anterior, pârâta a continuat să utilizeze proiectul și documentele realizate, fără a-i fi recunoscute și acordate drepturile patrimoniale derivate din implementarea proiectului.
Consideră astfel că prin acțiunile sale, pârâta se face vinovată de încălcarea drepturilor patrimoniale de autor ale societății asupra proiectului.
Așa cum prevede legea nr. 8/1996, conform art. 139, titularii drepturilor recunoscute și protejate prin această lege, cum este și cazul societății reclamantă, pot solicita instanțelor de judecată recunoașterea drepturilor lor și constatarea încălcării acestora și pot pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat, despăgubiri pentru stabilirea cărora trebuie să țină cont de criterii cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului.
În ceea ce privește câștigul nerealizat, potrivit contractului de parteneriat, pârâta primea contribuția financiară de la Comisia Europeană, fiind obligată să livreze o parte din aceasta către partener, suma totală ridicându-se la 91.260 Euro. Din această sumă, pârâta i-a livrat suma de 36.450 Euro, rămânând de achitat suma de 54.810 Euro, sumă de care nu a mai beneficiat având în vedere că proiectul a fost continuat cu o altă societate, societatea fiind eliminată din proiect. Așa cum a menționat și mai sus, după ce reclamanta a furnizat toate documentațiile necesare pârâtei pentru implementarea proiectului cu succes pentru piețele din România, aceasta din urmă, beneficiind de toate cunoștințele în legătură cu proiectul reclamantei, a continuat să aplice proiectul respectiv.
Pentru toate motivele prezentate mai sus, având în vedere faptul că societatea reclamantă este titulara drepturilor patrimoniale de autor asupra proiectului și că pârâta sa folosit de acesta, fără acordul societății reclamante, solicită admiterea acțiunii, să se constatate existența unei încălcări a dreptului de autor al societății reclamante și obligarea pârâtei la plata sumei de 333.000 lei, cu titlu de despăgubiri si daune morale pentru repararea prejudiciului cauzat.
În drept, acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. 112 și următoarele Cod Procedură Civilă, art. 3. alin. (1) și (2), art. 4. alin. (1), art. 7 lit. (b), art. 12 și art. 139 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Prinsentința civilă nr. 363/ 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a Va Civilă în dosar nr-, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
În motivarea sentinței, s-a reținut că acțiunea nu se încadrează în dispozițiile legale privind protecția dreptului de autor; reclamanta este titular al drepturilor patrimoniale de autor asupra operei de la filele 30-39, potrivit contractului de cesiune da filele 45-47, potrivit disp. art. 7 lit. b din Legea 8/1996.
Dar fapta pretinsă în sarcina pârâtei nu se înscrie în modalitatea de utilizare a operei pe care o ocrotește Legea 8/1996 - în art. 13. Se pot solicita despăgubirile arătate în baza răspunderii contractuale sau a răspunderii pentru fapta ilicită, dar nu în baza Legii 8/1996. Practic, reclamanta pretinde folosirea unor idei, procedee, care sunt cuprinse în operă; acestea sunt excluse de la analiză în baza Legii 8/1996. Ceea ce reglementează Legea 8/1996 este "circulația" operelor, iar nu utilizarea unor idei care s-ar desprinde din opera, fără ca utilizarea să îmbrace forma tot a unei opere. Reclamanta pretinde că pârâta a continuat acțiunea de realizare a proiectului (fapt nedovedit, deoarece pârâta a arătat că acțiunile au fost diferite de cele din proiect, fiind propuse de alte persoane, iar reclamanta nu a produs alte dovezi ), dar nu arată în ce fel, față de drepturile patrimoniale asupra operei, pârâta a utilizat, ca și creație și exprimare, proiectul ce face obiectul litigiului.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel la data de 12.06.2009 reclamanta, prin care a solicitat schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii formulate de către reclamantă.
În motivarea cererii de apel, s-au arătat următoarele:
În fapt, în anul 2000, domnul, director al, a conceput Proiectului - "Implementarea unui sistem de Management de Mediu conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare, proiect având ca obiectiv principal reducerea impactului asupra mediului generat de piețele agroalimentare, care își desfășoară activitatea în mod permanent în spații deschise sau parțial deschise și demonstrarea modului în care eco-etichetarea poate deveni un instrument eficient în derulare a producției și a comerțului agroindustrial din România către o dezvoltare durabilă.
Conform Proiectului, societatea și directorul ei urmau să participe nemijlocit la realizarea tuturor modulelor proiectului, având drept de proprietate intelectuală atât asupra Proiectului în sine cât și asupra produselor ce aveau să fie realizate în cadrul Proiectului. Beneficiarul Proiectului urma să fie o primărie municipală, selectată de către subscrisa, în urma discuțiilor cu diverse primării municipale interesate. Ulterior acestor discuții, primăria municipală aleasă ca beneficiar a fost Primăria Municipiului
Proiectul a fost prezentat și susținut în fața Comisiei europene, în cadrul programului 2000-2001, acumulând punctajul necesar pentru calificare și obținând finanțarea de la Comisia Europeană pentru implementare. La data de 06.12.2002 a fost semnat de către Primăria Municipiului B, în calitate de beneficiar și, în calitate de partener, un contract de parteneriat încheiat în cadrul proiectului "Implementarea unui sistem de Management de Mediu conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare", contract având ca obiect implementarea proiectul, realizat de către domnul și finanțat de către Uniunea Europeană.
În conformitate cu contractul menționat, societatea reclamantă a fost implicată în implementarea tehnică a unor acțiuni, respectiv pregătirea proiectului și raportare, actualizarea sistemului de management existent prin implementarea unui sistem de management de mediu în conformitate cu - în, elaborarea unei metode de evaluare de mediu și a indicatorilor dezvoltării durabile pentru piețe agro-alimentare, precum și realizarea și implementarea unei scheme voluntare de eco-etichetare pentru magazinele situate în cadrul piețelor agro-alimentare. Astfel, în conformitate cu Proiectul ecomarket, s-au realizat următoarele lucrări de către societatea reclamantă: proceduri de calitate, ședințe de lucru cu referitoare la Procedurile (procedurile Sistemului de Management al Calității), revizuire, manualul de mediu, pregătirea unui curs "Documentele " (Documentele Sistemului de Management de Mediu), elaborarea procedurilor de sistem, susținerea unui curs "Documentele ", politică de mediu, proceduri de sistem.
În mai 2004, pârâta a introdus însă o cerere de chemare prin care a solicitat Tribunalului București, Secția a VI-a comercială să dispună rezilierea contractului de parteneriat, pe motiv că societatea reclamantă și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile contractuale (dosar nr. 7948/2004).
În acest dosar, instanța a pronunțat Sentința Comercială nr. 148/12.01.2005 prin care, în mod corect, a apreciat ca neîntemeiată cererea de reziliere, având în vedere că din totalitatea materialului probator administrat rezulta faptul că doar Primăria Municipiului Baa vut o atitudine culpabilă în desfășurarea contractului de parteneriat, societatea reclamantă depunând în permanență eforturi pentru a duce la bun sfârșit proiectul finanțat de Uniunea Europeană, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă (la data de 31.05.2007) prin respingerea ca nefondate atât a apelului declarat împotriva sentinței, cât și a recursului declarat împotriva deciziei pronunțate de către Curtea de Apel București.
O dată cu introducerea acțiunii, fără a se aștepta o decizie a instanței de judecată, pârâta a hotărât în mod abuziv și unilateral încetarea parteneriatului și înlăturarea societății reclamantă din cadrul proiectului. În același timp, a . să se folosească în continuare, fără consimțământul societății reclamante, de Proiectul, proiect asupra căruia societatea reclamantă avea un drept exclusiv de a-l utiliza, continuând implementarea acestuia pe piața românească și folosindu-se de toate documentele realizate de către consultanții societății reclamantă în cadrul proiectului, prin prezentarea acestora către alți consultanți, prin distribuirea către aceștia, documente asupra cărora apelanta invocă un drept de proprietate intelectuală. Dovada acestor aspecte o constituie faptul că proiectul a fost finalizat la jumătatea anului 2005, în parteneriat cu alte societăți, două piețe din Municipiul B ( și ) fiind certificate ca piețe ecologice.
După înlăturarea abuzivă a din proiect, recunoaște că a contractat o altă societate pentru finalizarea proiectului al cărui autor era domnul și cu privire la care acesta cesionase drepturile de autor către subscrisă. Proiectul a fost finalizat într-o formă incompletă și defectuoasă față de obiectivele stabilite inițial, rezultatele sale fiind semnificativ inferioare celor estimate în versiunea originală elaborată.
În data de 19 iulie 2004 domnul doctor, în calitate de director al societății și autor al proiectului, a înregistrat proiectul respectiv la Societatea de gestiune colectiva a drepturilor de autor. Prin această înscriere la societatea, pe de o parte, i s-au recunoscut, și, pe de altă parte, s-au protejat drepturile de autor asupra proiectului.
Potrivit art. 39 din Legea nr. 8/1996, drepturile patrimoniale de autor pot fi cesionate de către autor altor persoane. Potrivit contractului de cesiune, autorul Proiectului, domnul a cesionat drepturile sale de autor asupra acestui proiect către societatea reclamantă.
Potrivit art. 12 din legea nr. 8/1996, autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei sale de către alții, drept patrimonial care, potrivit celor menționate mai sus, aparține societății.
Se arată că în niciun moment nu i s-a solicitat acordul pentru utilizarea proiectului de către Primăria Municipiului B și de către partenerul/partenerii ulteriori implicați pentru finalizarea proiectului și implementarea acestuia, după excluderea societății reclamantă din proiect.
Apelanta consideră că instanța, în mod nelegal, a apreciat că nu s-a făcut dovada utilizării proiectului de către pârâtă, în sensul legii nr. 8/1996. Astfel, se apreciază că apelanta a făcut dovada faptului că pârâta a pus la dispoziția altor societăți proiectul conceput de către domnul și cesionat ulterior către, acțiunea acesteia încadrându-se în cadrul acțiunii de distribuire a operei, distribuire protejata de prevederile art. 13 lit. b din Legea nr. - (prin distribuire, se înțelege vânzare a sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului sau a copiilor unei opera). De asemenea, legea nr. 8/1996 protejează și dreptul patrimonial de a autoriza sau de a interzice realizarea de opere derivate, potrivit art. 13 lit. i, prin realizarea de opere derivate, în sensul legii, înțelegându-se traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea, precum și orice altă transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creație intelectuală. Or, atâta timp cât proiectul nu a fost continuat în forma concepută de autorul său (aspect recunoscut chiar de pârâtă) este mai mult decât clar că a existat o transformare a acestei opere, încălcându-se astfel drepturile de autor ce aparțin apelantei.
Toate aceste aspecte, în mod nejustificat, nu au fost luate în considerare de către instanța de fond, din probele administrate în cauză rezultând cu claritate faptul că, prin acțiunile sale, pârâta se face vinovată de încălcarea drepturilor patrimoniale de autor ale societății reclamantă asupra proiectului.
Așa cum prevede legea nr. 8/1996, conform art. 139, titularii drepturilor recunoscute și protejate prin această lege, cum este și cazul societății reclamantă, pot solicita instanțelor de judecată recunoașterea drepturilor lor și constatarea încă1cării acestora și pot pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat, despăgubiri pentru stabilirea cărora trebuie să țină cont de criterii cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului.
În ceea ce privește câștigul nerealizat, apelanta a arătat instanței faptul că, potrivit contractului de parteneriat, pârâta primea contribuția financiară de la Comisia Europeană, fiind obligată să livreze o parte din aceasta către partener, suma totală ridicându-se la 91.260 Euro. Din această sumă, pârâta i-a livrat suma de 36.450 Euro, rămânând de achitat suma de 54.810 Euro, sumă de care nu a mai beneficiat având în vedere că proiectul a fost continuat cu o altă societate, societatea reclamantă fiind eliminată din proiect.
În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 282 și urm. din Proc. Civilă.
Cererea de apel a fost timbrată cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Analizând cauza de față prin prisma motivelor de apel formulate de apelantă, a apărărilor formulate de intimată și a probelor administrate, Curtea reține următoarele:
În fapt, în anul 2000, numitul, director al, a conceput Proiectului - "Implementarea unui sistem de Management de Mediu conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare, proiect având ca obiectiv principal reducerea impactului asupra mediului generat de piețele agroalimentare, care își desfășoară activitatea în mod permanent în spații deschise sau parțial deschise și demonstrarea modului în care eco-etichetarea poate deveni un instrument eficient în derulare a producției și a comerțului agroindustrial din România către o dezvoltare durabilă.
În conformitate cu contractul menționat, societatea reclamantă a fost implicată în implementarea tehnică a unor acțiuni, respectiv pregătirea proiectului și raportare, actualizarea sistemului de management existent prin implementarea unui sistem de management de mediu în conformitate cu - în, elaborarea unei metode de evaluare de mediu și a indicatorilor dezvoltării durabile pentru piețe agro-alimentare, precum și realizarea și implementarea unei scheme voluntare de eco-etichetare pentru magazinele situate în cadrul piețelor agro-alimentare. Astfel, în conformitate cu Proiectul ecomarket, s-au realizat următoarele lucrări de către societatea reclamantă: proceduri de calitate, ședințe de lucru cu referitoare la Procedurile (procedurile Sistemului de Management al Calității), revizuire, manualul de mediu, pregătirea unui curs "Documentele " (Documentele Sistemului de Management de Mediu), elaborarea procedurilor de sistem, susținerea unui curs "Documentele ", politică de mediu, proceduri de sistem.
Conform contractului de parteneriat încheiat la data de 06.12.2002 în cadrul proiectului "Implementarea unui sistem de Management de Mediu conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare" între Primăria Generală a Municipiului B și - SRL, s-a stabilit că "beneficiarul" (în speță, ) poartă întreaga răspundere legală și financiară în fața Comisiei pentru implementarea proiectului.
Prin actul adițional din 06.03.2003, au fost modificate condițiile de plată ale "partenerului", respectiv ale societății recurente din prezenta cauză, prevăzute la art. 2.1 din contract.
În mai 2004, pârâta a introdus însă o cerere de chemare prin care a solicitat Tribunalului București, Secția a VI-a comercială să dispună rezilierea contractului de parteneriat, pe motiv că societatea reclamantă și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile contractuale (dosar nr. 7948/2004).
În acest dosar, instanța a pronunțat Sentința Comercială nr. 148/12.01.2005 prin care a apreciat ca neîntemeiată cererea de reziliere, având în vedere că din totalitatea materialului probator administrat rezulta faptul că doar Primăria Municipiului Baa vut o atitudine culpabilă în desfășurarea contractului de parteneriat, societatea reclamantă depunând în permanență eforturi pentru a duce la bun sfârșit proiectul finanțat de Uniunea Europeană, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă (la data de 31.05.2007) prin respingerea ca nefondate atât a apelului declarat împotriva sentinței, cât și a recursului declarat împotriva deciziei pronunțate de către Curtea de Apel București.
Conform comunicatului din 21-04-2005 emis de -Direcția Relații Publice și Informare, două piețe din Municipiul B ( și ) urmau să fie certificate ca piețe ecologice, prin introducerea Sistemului de Management de Mediu certificat 14001.
La data de 26.04.2005, un alt anunț comunica faptul că a finalizat proiectul, realizat cu aport financiar al Uniunii Europene, fiind astfel realizate piețele și.
În data de 19 iulie 2004 numitul, în calitate de director al societății și autor al proiectului, a înregistrat proiectul respectiv la Societatea de gestiune colectiva a drepturilor de autor.
Prin contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor din 01.08.2004, numitul a cedat apelantei toate drepturile patrimoniale asupra operei "Proiect - Implementarea unui sistem de Management de Mediu conform 14001, modelelor de eco-etichetare și de piață ecologică, ca instrumente bazate pe indicatori ai dezvoltării durabile în administrațiile publice și piețe agroalimentare".
Într-un prim motiv de apel, se invocă faptul că intimata a ănțeles să se folosească în continuare, fără consimțământul societății reclamante, de Proiectul, proiect asupra căruia societatea reclamantă avea un drept exclusiv de a-l utiliza, continuând implementarea acestuia pe piața românească și folosindu-se de toate documentele realizate de către consultanții societății reclamantă în cadrul proiectului, prin prezentarea acestora către alți consultanți, prin distribuirea către aceștia, documente asupra cărora apelanta invocă un drept de proprietate intelectuală.
Curtea constată, din proba cu înscrisuri administrată în cauză, supusă principiului disponibilității procesului civil, că nu s-a dovedit că implementarea finală a programului a avut ca bază proiectul întocmit de către apelantă, aceste susțineri ale apelantei nefiind susținute din punct de vedere probatoriu.
Dimpotrivă, intimata a invocat faptul că documentația care a stat la baza proiectului //00462, în formă finală este rezultatul activității depuse de firma Total Consult, iar criteriile, indicatorii specifici și metodologia de certificare ecologică a piețelor agroalimentare și respectiv ecoetichetare a magazinelor reprezintă rezultatul activităților partenerului din Danemarca ().
Apelanta-reclamantă era cel care, potrivit art. 1169 din Codul civil, avea obligația de a-și dovedi afirmația că intimata a folosit proiectul său pentru finalizarea programului, în ciuda nerespectării contractului de parteneriat dintre ei, împrejurare de fapt care nu a fost dovedită. Astfel, acest prim motiv de apel este nefondat.
În al doilea rând, apelanta invocă un drept de autor asupra acestui proiect, arătând că, potrivit art. 12 din legea nr. 8/1996, autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei sale de către alții, drept patrimonial care aparține societății.
Problema de drept căreia trebuie să îi răspundă instanța de apel este aceea dacă asupra acestui proiect se pot naște sau nu drepturi de autor, în sensul Legii nr. 8/1996.
Numitul a susținut că se pot naște astfel de drepturi, mai mult, a fost încheiat și un contract de cesiune a acestora drepturi către apelantă.
Intimata a susținut, însă, că elaborarea documentației și implementarea unui sistem de management de mediu nu reprezintă o operă originală de creație intelectuală, deoarece modul de elaborare al documentațiilor aferente sistemului de management de mediu și implementării acestuia într-o organizație, precum și aspectele privind etichetele de mediu, sunt reglementate prin standardele specifice din domeniu. Se arată că apelanta nu a elaborat o operă originală de creație științifică, dimpotrivă, nu a făcut decât să aplice la situația prevederi ale standardelor susmenționate.
Curtea constată că, potrivit art. 9 lit. a din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor, nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile, conținute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare.
Pe de altă parte, ceea ce se protejează prin dreptul de autor este forma de exprimare a ideii, iar nu ideea în sine.
Din analiza conținutului proiectului de management rezultă că acesta cuprinde o aplicare a standardelor de management de mediu conform 14001, ceea ce în sine reprezintă un procedeu sau o metodă de funcționare exclusă de plano de la protecție, așa cum s-a reținut mai sus. De asemenea, proiectul mai conține fapte și date, excluse de la protecție conform literei f) de la art. 9 din același act normativ.
Curtea mai reține, dincolo de aceste argumente, faptul că ceea ce face obiectul dreptului de autor este forma, iar nu ideea în sine. Or, așa cum s-a reținut mai sus, nu s-a dovedit de către reclamantă că forma proiectului său, așa cum se află depus la dosar, a fost folosită de către pârâtă în punerea în aplicare a programului.
În al treilea motiv de apel, se arată că în niciun moment nu i s-a solicitat acordul pentru utilizarea proiectului de către Primăria Municipiului B și de către partenerul/partenerii ulteriori implicați pentru finalizarea proiectului și implementarea acestuia, după excluderea societății reclamantă din proiect.
Apelanta consideră că instanța, în mod nelegal, a apreciat că nu s-a făcut dovada utilizării proiectului de către pârâtă, în sensul legii nr. 8/1996. Astfel, se apreciază că apelanta a făcut dovada faptului că pârâta a pus la dispoziția altor societăți proiectul conceput de către domnul și cesionat ulterior către. Or, atâta timp cât proiectul nu a fost continuat în forma concepută de autorul său (aspect recunoscut chiar de pârâtă) este mai mult decât clar că a existat o transformare a acestei opere, încălcându-se astfel drepturile de autor ce aparțin apelantei.
Toate aceste aspecte, în mod nejustificat, nu au fost luate în considerare de către instanța de fond, din probele administrate în cauză rezultând cu claritate faptul că, prin acțiunile sale, pârâta se face vinovată de încălcarea drepturilor patrimoniale de autor ale societății reclamantă asupra proiectului.
Cu privire la acest motiv de apel, Curtea constată că s-a pronunțat deja odată cu soluționarea primului motiv de apel, stabilind că nu s-a făcut dovada utilizării de către intimată a proiectului elaborat de către apelantă.
situația premisă - existența unui drept de autor care să fie protejat - rezultă că nu se poate vorbi nici de o încălcare susceptibilă de reparație patrimonială, astfel încât celelalte motive de apel invocate de apelantă pe acest aspect sunt nefondate.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă - SRL, cu sediul social în B,--4,. 15E, 6,. 82, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J40/10038/1996, având CUI R -, reprezentată legal prin dl., în calitate de administrator, cu sediul procedural ales la Cabinet Avocat din B,-,. 104,. 5,. 6,. 102, împotrivasentinței civile nr. 363/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilăîn contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.AV
.red.
4 ex./11.12.2009
sentința civilă nr. 363/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă
Jud Fond Secția a V-a Civilă
Președinte:Andreea VasileJudecători:Andreea Vasile, Ileana Ruxandra Dănăilă
