Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 184/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 184

Ședința publică de la 20 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu

JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru

Grefier: - -

S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Compania L"OREAL, anonyme- Societatea Civilă de Avocați & din B, împotriva sentinței civile nr. 1228 din 28.06.2009 dată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimatul G, lipsă fiind reprezentantul apelantei.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la primul termen de judecată, apelul este motivat, prin încheierea din camera de consiliu s-a respins cererea de abținere formulată de doamna judecător - - -, la dosar s-au depus prin serviciul de registratură:

- ordinul BCR din 4.11.2009 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 20 lei și timbru judiciar de 0,5 lei.

- întâmpinare, cu duplicat ce a fost comunicat apelantei.

Interpelat, avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.

Avocat solicită respingerea apelului, menținerea sentinței Tribunalului Iași ca legală și temeinică, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței depusă la dosar.

Arată că nu sunt întrunite disp. art. 35 din Legea nr. 284/1998 iar lipsa calității procesuale pasive derivă din împrejurarea că intimatul nu este nici destinatar și nu are nici calitatea de comerciant.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra apelului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 1228 din 24 iunie 2009 s-a dispus următoarele:

Respingerea pe excepția lipsei calității procesual pasive, a acțiunii formulate de reclamanta - anonyme în contradictoriu cu pârâtul G domiciliat în

Obligarea reclamantei să plătească pârâtului suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.93/18.01.2006, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr.5524/2005 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a OSIM și s-a dispus scoaterea acestei instituții din cauză ca fiind o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Prin aceeași sentință s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași ca instanță competentă.

Pe rolul Tribunalului Iași cauza a fost înregistrată sub nr.8049/18.05.2006 dispunându-se citarea legală a părților.

Reclamanta a depus înscrisuri la dosar, iar pârâtul a solicitat audierea martorei pentru a dovedi susținerile sale pe care le-a formulat prin întâmpinare.

Prin sentința civilă nr-266/31.01.2007, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, s-au respins excepțiile privind tardivitatea formulării acțiunii și a lipsei calității procesual pasive a pârâtului G, iar pe fond s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - oreal anonyme în contradictoriu cu pârâtul

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, reclamanta compania - anonyme iar prin decizia civilă nr.98/20.07.2007 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr-, s-a anulat ca netimbrat apelul. Această decizie a fost casată prin decizia civilă nr.2735/06.05.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Iași.

Prin decizia civilă nr.186/14.11.2008 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Iașia admis apelul, a desființat în parte sentința Tribunalului Iași și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Iași. Totodată a păstrat dispoziția privind respingerea excepțiilor tardivității formulării acțiunii.

În considerentele acestei decizii s-a reținut că procedeul instanței de fond care a reținut în considerentele hotărârii că excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârât, privitoare la stabilirea împrejurării dacă acesta a fost destinatarul sau proprietarul mărfurilor sau dacă desfășura în mod constant acte de comerț cu astfel de mărfuri, ține de fondul cauzei - și respinsă ca neîntemeiată -, este greșit din moment ce nici pe fondul cauzei nu a făcut vreo referire la situațiile invocate de parte care conturau fațade diferite ale calității sale procesual pasive. Astfel instanța nu a mai examinat și nici analizat fondul cauzei pe calitatea pârâtului de destinatar ori proprietar al mărfurilor, ori dacă desfășura sau nu activități de comerț, ci instanța a statuat fondul cauzei prin prisma altor elemente de fapt, care priveau caracterul neprobat al cererii, lăsând practic neexaminată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului apelant.

Or, excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, care face de prisos cercetarea fondului pricinii așa cum dispune art.137 alin.1 Cod procedură civilă. În speță însă, instanța nu a unit-o cu fondul ci a respins-o pe motiv că ar ține de fond fără aom ai examina vreodată.

Mai mult, excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de apelant, comportă analiza a patru elemente grupate sub această sintagmă, în realitate fiecare dintre ele antrenând separat, incidența excepției lipsei calității procesuale pasive. Astfel, a fost invocată lipsa lipsei calității procesuale pasive, derivată din: împrejurarea că nu este nici destinatarul mărfii; nu este nici proprietarul mărfurilor; nu este comerciant; nu a desfășurat acte de comerț în legătură cu bunurile ridicate.

Cum instanța într-un procedeu nelegal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive privind faptul dacă pârâtul este destinatarul mărfurilor, dacă este proprietarul mărfurilor și dacă desfășura în mod constant acte de comerț cu astfel de mărfuri, tot astfel nu s-a pronunțat în niciun fel asupra excepțiilor lipsei calității procesuale pasive datorată lipsei calității sale de comerciant.

Cum această excepție nu a fost în nici un fel observată de instanță, din moment ce soluția de respingere vizează celelalte trei situații în care a fost invocată excepția, instanța de apel a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă situație în care a admis apelul promovat de reclamantă și a desființat în parte sentința apelată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, pârâtul a invocat excepția de nelegalitate a deciziei nr.62357/MC/31.10.2005 a Direcției de Supraveghere și Control Vamal din cadrul Autorității Naționale a Vămilor. Sub acest număr au fost înregistrate trei adrese emise de către Direcția Supraveghere și Control Vamal din cadrul, prin care reprezentantului reclamantei i s-a comunicat suspendarea operațiunii de vămuire și reținerea mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, conform art.10 din Legea nr.202/2000, respectiv pentru 24 parfumuri Sensi, 19 parfumuri - și 19 recipiente cu apă de toaletă -"". Actele respective nu au caracterul unui act administrativ în sensul art.2 lit.c din Legea nr.554/2002 întrucât prin ele nu se dispune suspendarea operațiunii de vămuire ( potrivit art.10 din Legea nr.202/2000) ci prin ele se comunică doar luarea acestei măsuri către solicitant.

În acest context, nu este operantă excepția de nelegalitate prev.de art.4 din Legea nr.554/2004 cu privire la aceste adrese.

În această fază procesuală reclamanta a depus înscrisuri, respectiv certificatele de înregistrare ale celor trei mărci, - și SENSI, precum și înscrisurile depuse în dosarul inițial, în copie certificată.

Pârâtul nu a administrat probe noi în rejudecare.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesual pasive în raport de prevederile art.137 Cod procedură civilă, instanța a constatat-o întemeiată pentru următoarele considerente.

În baza certificatelor de înregistrare la organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, societatea reclamantă deține drepturile exclusive asupra mărcilor SENSI, - și, beneficiind de protecție și pe teritoriul României ( până la 09.09.2013 pentru marca -, până la 24.08.2011 pentru marca SENSI și până la 03.04.2018 pentru marca - filele 51-68).

Pârâtul G este angajat pe postul de conducător auto la." Trans" SRL, calitate în care efectua transporturi pe ruta România-Turcia și retur (potrivit foilor de parcurs existente la filele 42-46 dosarul Tribunalului București ).

Cu ocazia controlului efectuat la 25.10.2005 la intrarea în România de către autoritățile vamale, în bagajele aflate în autocarul condus de pârât au fost identificate 24 parfumuri marca Sensi-, 19 parfumuri - - și 19.apă de toaletă.

Prin adresele nr.62357/MC/31.10.2005 emise de - Direcția Supraveghere și Control vamal, reprezentantului reclamantei i s-a comunicat măsura suspendării operațiunii de vămuire și reținerea la 25.10.2005, la Biroul Vamal G, a bunurilor anterior-menționate, fiind indicat ca destinatar al mărfurilor

Potrivit art.35 alin.1 din Legea nr.84/1998, înregistrarea mărfii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.

Titularul mărcii poate cere instanței judectorești competente sa interzic terților să foloseasc, în activitatea lor comercial, fr consimțmântul titularului:
a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acela pentru care marfa a fost înregistrată;
b) un semn care, data fiind identitatea sau asemanarea cu marca ori data fiind identitatea sau asemanarea produselor sau serviciilor crora li se aplica semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrat, ar produce în perceptia publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a marcii cu semnul;
c) un semn identic sau asemntor cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrat, când aceasta din urma a dobândit un renume în România și dac, din folosirea semnului, fr motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.
În aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere sa fie interzise terților, în special, urmtoarele acte:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;
b) oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, dup caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.

Dispozițiile legale menționate nu sunt incidente în cauză întrucât pârâtul nu desfășoară o activitate comercială ( în acest sens adresa nr.65481/16.09.2008 emisă de Oficiul Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași - fila 14 dosar nr- al Curții de Apel Iași ) - cerință impusă de alin.2 al art.35 și nici nu s-a probat că mărfurile reținute nu ar fi originale și ar purta doar un semn identic sau asemănător cu cele pentru care marca este înregistrată.

S-a reținut astfel, incidența art.37 alin.1 din Legea nr.84/1998 potrivit cărora, titularul unei mărci înregistrate nu poate cere să se interzică altor persoane deținerea, oferirea spre vânzare sau comercializarea produselor care poartă această marcă, pentru produsele care au fost puse în comerț de însuși titular sau cu consimțământul acestuia.

Întrucât în cauză nu s-a probat că mărfurile reținute nu au fost puse în comerț de însuși titular sau cu consimțământul acestuia (în speță de către reclamantă), simpla deținere de către pârât a produselor marca SENSI, - și nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală a reclamantei.

Prin urmare, întrucât pârâtul nu se încadrează în nici una din categoriile de persoane enumerate de art.35 din Legea nr.84/1998, instanța a constatat întemeiată excepția lipsei calității procesual pasive, a admis-o și a respins ca atare acțiunea reclamantei.

În baza art.274 Cod procedură civilă, a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( onorariu avocat).

Împotriva acestei decizii a declarat apel reclamanta anonyme, criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii excepției calității procesuale pasive a intimatului-pârât și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Decizia autorităților vamale nu a fost contestată și este definitivă.

Bunurile reținute de autoritățile vamale aparțin intimatului-pârât G, deoarece a semnat pentru ele în calitate de destinatar, iar acesta nu a contestat decizia autorităților vamale privind măsura bunurilor și nu a declarat că bunurile găsite în cala autocarului nu îi aparțin, situație în care a recunoscut tacit că este destinatarul bunurilor devenind astfel răspunzător pentru faptele ilicite de contrafacere a mărfurilor.

Tribunalul a respins greșit acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive, deoacere bunurile care purtau ilegal semnul găsite în autocarul condus de intimatul-pârât nu aparțineau nici unuia dintre pasageri, situație în care responsabilitatea intimatului, reprezentant al firmei de transport, aparținea acestuia.

În acest sens este și Decizia Autorității Naționale a Vămilor nr. 62357/ din 31.10.2005, care a reținut calitatea de destinatar al numitului

Pe de altă parte, numărul mare de produse de parfumerie, exclus ideea consumului propriu și au caracter comercial, intrând sub incidența dispozițiilor Legii nr. 202/2000.

Greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a numitului.

Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului.

Corect in stanța a reținut lipsa calității procesuale pasive deoarece nu este nici destinatarul și nici proprietarul mărfurilor.

Pe de altă parte nu este nici comerciant și nici nu a desfășurat vreun act de comerț în legătură cu bunurile ridicate de unitatea vamală.

Solicită respingerea recursului.

Examinând cererea de apel instanța reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 186 din 14 2008, Curtea de Apel Iași, a desființat în parte sentința civilă nr. 266 din 31 ianuarie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași in stanțe pentru a examina excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului prin prisma a patru situații distincte, fiecare dintre ele antrenând separat incidența excepției: lipsa calității de destinatar al mărfii; lipsa calității de proprietar al mărfurilor; lipsa calității de comerciant; lipsa desfășurării de acte de comerț în legătură cu bunurile ridicate.

Or, instanța de apel nu a examinat lipsa calității procesuale pasive prin prisma indicațiilor instanței de control, ci s-a mulțumit a reține lipsa calității procesuale pasive pe absența caracterului comercial al activității intimatului, situație în care a lăsat neexaminate celelalte trei aspecte vizând calitatea procesuală.

În aceste condiții hotărârea pronunțată este nelegală și va fi desființată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în temeiul art. 296 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

Decide:

Admite apelul declarat de Compania L"OREAL, anonyme- Societatea Civilă de Avocați & din B, împotriva sentinței civile nr. 1228 din 28.06.2009 dată de Tribunalul Iași pe care o desființează.

Trimite cauza la Tribunalul Iași, pentru rejudecare.

Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 2009

Președinte,

- ---

Judecător,

- - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

2 exemplare/05.01.2010

Tribunalul Iași:

Președinte:Valeria Cormanencu Stanciu
Judecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Mona Maria Pivniceru

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 184/2009. Curtea de Apel Iasi