Spete drept de autor si drepturi conexe. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 12.05.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 3: Georgeta Stegaru
GREFIER - - - -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta-reclamantă TEATRUL T și recurenta-pârâtă împotriva deciziei civile nr.1466 din 15.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-intervenientă SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTULUI DE autor ÎN DOMENIUL ARTELOR.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă TEATRUL T prin consilier juridic cu delegația nr.409 din 09.03.2009 depusă la dosar,lipsind recurenta-pârâtă și intimata-intervenientă SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTULUI DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARTELOR.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 28.04.2009 recurenta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinarea formulată de recurenta-reclamantă Teatrul T, în patru exemplare.
Reprezentantul recurentei-reclamante Teatrul T, solicită să i se comunice un exemplar al răspunsului la întâmpinare depus de recurenta-pârâtă precum și lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de conținutul respectivului înscris.
Curtea înmânează în ședință publică recurentului-reclamant Teatrul T un exemplar al răspunsului la întâmpinarea acestuia formulată și depusă de recurenta-pârâtă și dispune lăsarea cauzei la ordine pentru a da posibilitate recurentului-reclamant să ia cunoștință de conținutul înscrisului comunicat.
La a doua strigare a cauzei, au răspuns recurenta-reclamantă TEATRUL T prin consilier juridic cu delegația nr.409 din 09.03.2009 depusă la dosar și recurenta-pârâtă personal, lipsind intimata-intervenientă SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTULUI DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARTELOR.
Reprezentantul recurentei-reclamante Teatrul T, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererile de recurs.
Recurenta-pârâtă, personal, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită cuvântul pe cererile de recurs.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe recursurile declarate.
Reprezentantul recurentei-reclamante Teatrul T, solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și motivat, cu cheltuieli de judecată. În susținerea recursului său, precizează că pârâta nu a respectat obligațiile asumate prin contractul încheiat cu reclamanta.
Recurenta-pârâtă,personal, solicită admiterea recursului său astfel cum a fost formulat și motivat și respingerea recursului formulat de reclamanta Teatrul T. În susținerea recursului său, precizează că a respectat în totalitate obligațiile stabilite prin contractul de creație încheiat cu reclamanta, în cauză nefiind încheiat un contract de prestări servicii. De asemenea, arată că așa cum rezultă din actele depuse la dosar, este autoarea creației artistice constând în decor și costume pentru spectacolul cu piesa "Celălalt", decor care există și în prezent pe scena.
CURTEA
Pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise,
DISPUNE
Amână pronunțarea pentru data de 14.05.2009 în cauza ce are ca obiect soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta-reclamantă TEATRUL T și recurenta-pârâtă împotriva deciziei civile nr.1466 din 15.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-intervenientă SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTULUI DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARTELOR.
Dată în ședința publică de azi, 12.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
--- -
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 266.
Ședința publică de la 14.05.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - - -
Pe rol pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurenta-reclamantă TEATRUL T și recurenta-pârâtă împotriva deciziei civile nr. 1466 din 15.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - intervenientă SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTULUI DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARTELOR.
Dezbaterile pe fondul cererilor de recurs au avut loc în ședința publică din data de 12.05.2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 14.05.2009 - data pronunțării prezentei decizii civile.
CURTEA,
Deliberand asupra recursurilor de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III a Civilă, sub nr-, reclamantul Teatrul T "" a chemat în judecată pe pârâta, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 9.560 lei reprezentând prejudiciu produs reclamantului.
În motivarea cererii s-a arătat că între părți s-a încheiat contractul nr. 113/26.07.2007 având ca obiect realizarea creației artistice scenografice și a ului vestimentar aferente producției spectacolului "CELĂLALT" în temeiul Legii 8/1996.
Conform contractului, tot în sarcina scenografului era și realizarea efectivă a decorului și a costumelor, după confecționarea acestora urmând a intra în proprietatea reclamantului, având calitatea de beneficiar.
După încheierea contractului, conform prevederilor acestuia, dar și uzanțelor, scenograful urma să înceapă lucrul, alături de regizor și de ceilalți membri ai echipei implicate în realizarea spectacolului, premiera acestuia fiind stabilită pentru data de 2.10.2007, moment până la care toți colaboratorii externi, contractați de instituție, aveau obligația de a-și duce la bun sfârșit și a-și îndeplini obiectul contractului la care s-au obligat.
După un interval de timp s-a procedat la evaluarea activității depusă de echipa de producție, printre care și activitatea scenografului, evaluare determinată și de faptul că la data de 3.09.2007 nu s-a putut realiza vizionarea cerută de directorul instituției.
Până la acest moment, au existat o serie de întâlniri între regizor și scenograf cu privire la aspectul artistic al decorului, regizorul având o anumită imagine de ansamblu asupra modului cum trebuie să arate decorul, așteptând propuneri, în acest sens, pentru definitivare din partea scenografului, propuneri care la fiecare întrevedere nu au fost efectuate.
La data stabilită pentru vizionare - 3.09.2007 nu au fost prezentate concret elementele decorului, întrucât încă nu se finalizase, în nici un fel, forma și conținutul acestuia.
Din acest motiv, pârâtei scenograf i s-a întocmit o ultimă evaluare, s-a stabilit o ședință de analiză a activității depuse, împreună cu regizorul și coordonatorul de proiect desemnat de conducerea teatrului, respectiv numita, în care pârâta a prezentat o viziune pentru decor care nu avea nimic în comun cu concepția regizorală și cu ceea ce se discutase până atunci.
Constatând că spectacolul nu poate fi realizat din punct de vedere scenografic, regizorul spectacolului, transmite către directorul reclamantului, adresa nr. 1562/10.09.2007 prin care anunța imposibilitatea realizării spectacolului din cauza scenografului și a solicitat rezilierea contractului de către reclamant.
Ca urmare, reclamantul a convocat verbal pe scenograful spectacolului pentru a prezenta stadiul în care se află activitatea desfășurată, ocazie cu care a prezentat o serie de schițe și machete ce nu aveau legătură cu concepția regizorală, reclamantul susținând că au fost realizate superficial pentru a se demonstra îndeplinirea obligației contractuale.
Față de situația de fapt prezentată, conducerea reclamantului a luat hotărârea de reziliere a colaborării cu pârâta, și a emis invitația de reziliere atât în scris cât și pe cale verbală.
Pârâta a răspuns doar la invitația verbală, însă a refuzat semnarea actului de reziliere nr. 166/8.10.2007, reclamantul fiind nevoit să o notifice în scris și față de faptul că pârâta nu și-a manifestat acordul în acest sens, reclamantul s-a considerat îndreptățit să rezilieze de drept contractul intervenit între părți.
În baza contractului încheiat, pârâta a primit suma de 9.650 lei brut, din care avea obligația de achiziționare a unor materiale destinate realizării decorului, care să conducă la confecționarea acestuia, pe lângă creația artistică scenografică. Pentru acest motiv, i s-au solicitat să prezinte documente și chitanțe justificative cu privire la modalitatea de cheltuire a banilor, solicitare la care nu a răspuns, invocând diverse motive.
Reclamantul a mai menționat că pentru acoperirea creației și execuției scenografice, a fost nevoit să suporte costuri suplimentare prin apelarea la serviciile unui alt scenograf, nota tehnică nr. 1656/17.09.2007 atestând neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către pârâtă, și implicit nerealizarea obiectului contractului.
În drept se invocă disp. art. 998 - 999.civ.
Anexat cererii, reclamantul a depus contractul nr. 113/26.07.2007, nota tehnică 1656/17.09.2007, invitație nr. 2928/12.10.2007 și altele.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pe calea întâmpinării, pârâta a susținut că din conținutul acțiunii și a înscrisurilor anexate, nu rezultă că ar fi încălcat, întârziat sau nesocotit obligațiile asumate prin contract, motivarea cererii fiind o expunere a unei situații de fapt neadevărate și nedrepte.
A mai arătat că a primit în avans doar suma de 7.983 lei ( valoarea netă) și nu 9560 lei cum s-a solicitat prin acțiune, premiera spectacolului a fost stabilită pentru luna septembrie 2007 și nu luna octombrie cum s-a susținut, iar clauzele cuprinse în contract sunt cu caracter general, astfel că pârâta nu le putea încălca, neavând termene ferme și condiții de reziliere.
Pârâta nu a prejudiciat material reclamantul, utilizând avansul exclusiv în interesul realizării obiectului contractului, schițele de decor fiind predate la semnarea contractului și executate în materialitatea lor, acestea fiind indicate nominal și evaluate în nota tehnică anexată la acțiune, fără a semna însă vreo clauză privind datoria pârâtei de a justifica cheltuielile și de a restitui 50% din avans.
Referitor la răspunderea imputată pârâtei pentru întârzierea premierei spectacolului, s-a arătat că colaborarea cu regizorul a decurs inițial în condiții bune, însă acesta nu și-a pregătit un concept unitar asupra spectacolului în ansamblul său, și din această cauză, în apropierea vizionării a pretins soluții noi, radical diferite fată de cele convenite.
Separat de această situație, au existat și carențe de organizare din culpa reclamantului, întrucât sala de spectacol se afla în renovare, încăperea în care se făceau repetițiile și în care pârâta a depozitat decorurile era improprie, fiind nevoită să le supravegheze permanent pentru a nu se degrada.
Pe calea cererii reconvenționale, pârâta - reclamantă a solicitat obligarea reclamantului - pârât la plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâta - rec1amantă a arătat că în respectul contractului de colaborare nr. 113/26.07.2007 a realizat decorul spectacolului "CELĂLALT", aflat în prezent pe afișul pe care l-a predat pentru repetiție încă din 7.07.2007, produsul artistic reprezentând un concept personal, căruia i-a dat o notă originală, în concordanță cu cerințele regizorale.
Pârâta susține că a dat soluții pentru desăvârșirea scenografiei, culoarea și textura materialelor în care urmau să fie îmbrăcate modulele, ecleraj, atmosferă etc.
Realizând scenografia spectacolului, pârâta - reclamantă susține că este titularul dreptului de autor asupra creației artistice, așa cum prevăd dispozițiile legale în domeniu, reclamantul - pârât reziliind contractul de colaborare în mod abuziv, rămânând însă beneficiarul scenografiei.
În actele publicitare, procedând cu rea credință și în disprețul adevărului, reclamantul a indicat o altă persoană ca autor al scenografiei, încălcând drepturile de autor ale pârâtei - reclamante.
Prin aceste fapte, pârâta - reclamantă susține că i-au fost cauzate grave prejudicii morale, atât pe planul imaginii, cât și a reputației, suma solicitată fiind în raport direct cu suferințele încălcate și cu calitățile profesionale.
În drept se invocă disp. art. 10 lit. b din Legea 8/1996.
În ședința publică de la 26.03.2008, rec1amantul- pârât a depus la dosar o cerere completatoare, astfel cum a fost calificată de instanță, în baza art. 84 coroborat cu art. 129.pr.civ. întrucât a fost intitulată în mod greșit cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea pârâtei - reclamante la plata sumei de 15.000 lei reprezentând prejudiciu de imagine adus reclamantului.
În motivarea acestei cereri completatoare, s-a arătat că pentru întârzierea nejustificată în realizarea obiectului contractului, nu s-a mai putut respecta data la care era programată premiera spectacolului, motiv pentru care a fost bulversat programul teatrului, s-au iscat încurcături față de alte echipe care urmau să repete, au fost schimbați actori din distribuție, nu s-a putut realiza remunerația pentru prestațiile actorilor înlocuiți, existând și alte contracte care nu au putut fi respectate.
Reclamantul - pârât a mai arătat că prin acțiunea inițială nu a solicitat decât suma plătită ca avans, dar față de cererea reconvențională formulată în cauză a apreciat ca necesară formularea prezentei cereri completatoare.
Prin serviciul registratură s-a înregistrat și o cerere de intervenție accesorie formulată de Societatea de Gestiune Colectivă a Dreptului de Autor în Domeniul Artelor - în interesul pârâtei - reclamante, solicitând respingerea acțiunii principale și admiterea cererii reconvenționale.
În motivarea cererii, s-a arătat că pârâta - reclamantă este membră a societății interveniente, societate la care a fost depus repertoriul creațiilor pârâtei - rec1amante, printre care figurează și realizarea scenografiei la spectacolul "CELĂLALT".
Conform statutului societății interveniente, acesteia îi revine obligația de apărare a drepturilor morale și patrimoniale ale membrilor săi, în cazul în care acestea sunt încălcate.
În drept, s-au invocat disp. art. 49 - 56.pr.civ.
La dosar s-a depus mandatul de gestiune nr. 63/23.06.2004.
În ședința publică de la 23.04.2008, tribunalul a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie.
La același termen a încuviințat probele solicitate de către părți, respectiv înscrisuri, interogatoriu și testimonială.
Prin sentinta civilă nr. 1466/15.10.2008 pronuntata de Tribunalul București Secția a III-a Civilă au fost espinse ca neintemeiate acțiunea principală, astfel cum a fost completată, cererea reconvențională si cererea de interventie accesorie.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut urmatoarele:
"Prin contractul de creație scenografie și vestimentar nr. 113/26.07.2007, încheiat în temeiul Legii nr. 8/1996, actualizată prin Legea 285/2004, OUG 123/2005 și Legea 329/2006, între reclamantul-pârât TEATRUL T "" în calitate de beneficiar și pârâta reclamantă, în calitate de autor, aceasta din urmă s-a angajat să realizeze în spectacolul aflat în repertoriul beneficiarului, "CELĂLALT" de, regia, creația artistică scenografie și vestimentar.
Prin același contract, autorul a cesionat beneficiarului, în regim de exclusivitate, toate drepturile patrimoniale care decurg din dreptul de autor, pentru toate utilizările și exploatările acesteia pe perioada prevăzută în contract, și, totodată, a cedat decorul și costumele, care deveneau proprietatea exclusivă a beneficiarului.
Onorariul cuvenit autorului, potrivit contractului a fost de 17000 RON brut, ce urma a fi plătit autorului, în trei tranșe, din care 9560RON brut la semnarea contractului.
La capitolul IV din contract s-a prevăzut că premiera spectacolului va avea loc în luna septembrie 2007, iar la capitolul VI au fost stabilite obligațiile autorului.
Dintre toate obligațiile stipulate, în sarcina autorului, tribunalul apreciază că sunt relevante în cauză următoarele: respectarea termenelor de avizare și de predare cuvenite cu beneficiarul, prezentarea la ora fixată, la data și locul stabilite pentru prima instalare a decorului, repetițiile de fixare a luminilor, precum și pentru repetițiile generale, respectarea programului de lucru stabilit de beneficiar, obligația de a răspunde tuturor solicitărilor regizorului, iar înainte de premiera oficială, dacă era necesar, participarea la repetițiile stabilite de regizor.
Reclamantul (beneficiar) a solicitat obligarea pârâtei (autor) la restituirea sumei de 9560 lei, pentru neexecutarea obligațiilor asumate prin contract.
Sub aspectul cuantumului sumei, ce ar putea fi datorată de către pârâtă, tribunalul constată că prin contract a fost stabilită o primă tranșă la suma de 9560 lei (brut), însă pârâta a încasat efectiv doar suma de 7983 lei astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 202 din dosar, reprezentând "stat colaboratori iunie 2007", pe care este menționată ca dată pentru plata sumei - 30.07.2007.
Referitor la cel de al doilea aspect, și anume neexecutarea obligațiilor asumate prin contract, de către pârâta autor, tribunalul urmează a avea în vedere punctele comune din declarațiile martorilor propuși de ambele părți, și care se coroborează și cu celelalte probe administrate în cauză.
Astfel martorul -, propus de reclamant, angajată a teatrului în calitate de secretar literar, a arătat că, deși în contract s-a prevăzut ca premiera spectacolului "CELĂLAL T" să aibă loc în septembrie 2007, de comun acord între regizor și pârâtă, s-a stabilit ca primul spectacol să se desfășoare la începutul lunii octombrie, urmând ca o primă vizionare cu scenografia realizată de pârâtă să fie la 30.09.2007.
Martorul a declarat că în ceea ce privește decorurile, din cele 8 module predate de pârâtă, s-au folosit doar 6 module, care însă au fost modificate, adaptate și îmbunătățite pentru spectacol.
"Totodată a mai menționat că cele 8 module din decor au fost predate în stare bună de către pârâtă, până la momentul rezilierii contractului.
Față de obligațiile stabilite în contract, care implică realizarea decorurilor și a costumelor, persoana, care are aceste obligații, depune la biroul de achiziții al teatrului, schițe care cuprind în detaliu alcătuirea și aspectul decorului, detalii artistice și tehnice, aspectul și compunerea costumelor, toate acestea alcătuind "dosarul spectacolului", prezentarea acestuia fiind o condiție pentru încheierea contractului între teatru și scenograf.
Martorul a arătat că pârâta nu a materializat schițele din dosarul spectacolului, din luna august 2007, cu excepția celor 8 module predate în stare brută, la data de 13.08.2007, pe care nu le-a mai îmbunătățit, potrivit spectacolului.
Însă martorul reclamantului a subliniat că modulele predate de pârâtă au corespuns întrutotul detaliilor consemnate în schițele care au stat la baza încheierii contractului dintre părți, dar nu au fost și finalizate, conform decorurilor din schițe.
au fost folosite în timpul repetițiilor, apreciate la momentul folosirii, dar din această cauză s-au deteriorat, și atât regizorul cât și actorii au solicitat refacerea, repararea lor.
Cele arătate, cuprinse în declarația martorului reclamantului, sunt confirmare de declarația martorului propus de pârâtă, sub aspectul realizării modulelor din, fără husă, și predării de către pârâtă pentru repetiții la spectacolul "CELĂLALT" fără însă a fi realizate, prezentate sau predate costumele.
Reclamantul a depus în cauză "dosarul spectacolului" care conține documente ce privesc regizorul, documente ce privesc pârâta și documente întocmite de reprezentanții teatrului și scenograful, din care tribunalul constată că pârâta întocmise schițe privind decorurile și costumele spectacolului "CELĂLALT", iar modulele au fost realizate conform schițelor și sunt similare cu schițele aflate la filele 217-256, iar din planșele fotografice rezultă chiar identitatea modulelor predate de pârâtă cu modulele folosite la repetiții și în spectacol.
Prin urmare, tribunalul apreciază că pârâta și-a îndeplinit parțial obligațiile asumate prin contractul încheiat cu reclamantul, respectiv realizarea și predarea decorului.
Din înscrisurile administrate de ambele părți, reprezentând corespondență prin poșta electronică între pârâtă și regizorul spectacolului, precum și între regizor și teatru, tribunalul reține, de asemenea, că regizorul a fost de acord și a apreciat propunerile scenografului (pârâta din cauză) la începutul derulării raporturilor contractuale, dar că ulterior a revenit asupra acestei atitudini.
Tribunalul nu poate aprecia care au fost motivele deteriorării relațiilor dintre pârâta scenograf și regizor, câtă vreme martorul propus de reclamant a arătat că schițele și propunerile scenografului pe parcursul repetițiilor nu au mai corespuns cu viziunea regizorală, iar martorul propus de pârâtă a arătat că decorurile nu au fost finalizate, iar costumele nu au fost realizate întrucât sala se spectacol a "" se afla în renovare, iar regizorul nu era hotărât asupra alegerii soluțiilor și propunerilor scenaristului.
Tribunalul constată că, și martorul propus de pârâtă a arătat că motivul încetării colaborării cu regizorul a fost nefinalizarea decorurilor pentru spectacol, dar, pe de altă parte, a mai susținut că decorul era realizat în proporție de 90%, acesta participând atât la repetiții, cât și la premiera spectacolului.
La filele 195 - 200 se află procesele verbale întocmite ca urmare a desfășurării repetițiilor la spectacol, din care rezultă că pârâta a participat la unele repetiții, care s-au efectuat cu decorul adus de scenografă, dar și că actorii au fost nemulțumiți de calitatea modulelor din, și la una dintre repetiții și regizorul a criticat calitatea decorului.
Prin urmare, Tribunalul apreciază că în cauză s-a dovedit că pârâta și-a îndeplinit doar parțial obligațiile prevăzute în contract, respectiva realizat și predat o parte din decoruri, a participat la repetiții, a respectat parțial termenele stabilite de comun acord între părți, dar nu și prin contract, care a prevăzut doar data premierei spectacolului, și a răspuns până la un moment dat solicitărilor regizorului.
Așa fiind, Tribunalul apreciază că pârâta nu poate fi obligată la restituirea sumei de 7983 lei, încasată efectiv, și în nici un caz la restituirea sumei brute de 9560 lei reprezentând o parte din onorariul cuvenit de 17.000 RON brut, conform contractului, întrucât prin contract nu s-a prevăzut ca această sumă trebuia folosită pentru achiziționarea decorurilor și costumelor, o parte din obligații au fost realizate, iar suma reprezintă în opinia instanței și plata cuvenită muncii de creație scenografică realizată de pârâtă, nota tehnică întocmită de reclamant la data de 17.09.2007 fiind lipsită de relevanță sub acest aspect.
Mai mult decât atât, tribunalul reține și culpa reclamantului care a procedat la rezilierea unilaterală a contractului, deși potrivit capitolelor VIII și IX din contract, neînțelegerile dintre părți trebuiau supuse judecății instanței competente, iar nerespectarea obligațiilor asumate prin contract de către una dintre părți, dădea părții lezate dreptul să ceară rezilierea contractului, în contract nefiind prevăzut vreun pact comisoriu care să înlăture rolul instanței.
Referitor la cererea completatoare pe care reclamantul a apreciat-o ca necesară ca urmare a cererii reconvenționale formulate de pârâtă, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15000 lei reprezentând prejudiciu de imagine adus reclamantului, Tribunalul constată că în cauză nu a fost administrată nici o probă din care să rezulte că reclamantul ar fi suferit vreun prejudiciu și în ce a constat acesta, întârzierea nejustificată în realizarea obiectului contractului de către pârâtă, modificarea programului teatrului, încurcăturile față de alte echipe care urmau să desfășoare repetiții sau schimbarea actorilor din distribuție, aspecte nedovedite de altfel, neputând reprezenta motive temeinice pentru a se putea constata un prejudiciu de.
Reclamantul nu a dovedit nici faptul că alte contracte nu au putut fi respectate, din același motiv, astfel că cererea este neîntemeiată.
Față de considerentele expuse, Tribunalul apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale și față de disp. art. 1169.civil va respinge cererea principală astfel cum a fost completată ca neîntemeiată.
Referitor la cererea reconvențională, prin care pârâta a solicitat 15.000 lei cu titlu de daune morale, întrucât prin indicarea unei alte persoane ca autor al scenografiei, i-au fost cauzate grave prejudicii morale, atât pe planul imaginii, cât și al reputației, Tribunalul apreciază că și aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Astfel, din considerentele expuse, în analizarea cererii principale, rezultă că pârâta nu a finalizat decorurile spectacolului "CELĂLALT"și nici nu a realizat costumele, prin urmare nu a realizat, conform contractului, în totalitate, creația artistică scenografie și vestimentar, pentru a putea fi menționată ca autor al scenografiei, din probele administrate de reclamant, rezultând că scenografia a fost finalizată de, aceasta întocmind la rândul ei, alte schițe pentru costume, realizând costumele și finalizând decorurile.
Totodată, Tribunalul constată că, pârâta reclamantă nu a administrat probe din care să rezulte în ce fel au fost afectate imaginea și reputația acestuia, pentru a justifica daunele morale.
Astfel, nu rezultă că pârâtei - reclamante i s-ar fi refuzat colaborarea cu alte teatre sau instituții în domeniu, ca urmare a celor susținute în cerere, și nici că acest litigiu i-ar fi cauzat suferințe, adeverința medicală aflată la fila 116 din dosar, care ar atesta că pârâta a primit o puternică lovitură de imagine care i-a afectat sănătatea, potrivit susținerilor acestuia (fila 117) nefiind concludentă în raport de diagnosticul menționat.
Față de soluția dată cererii reconvenționale, Tribunalul va respinge și cererea de intervenție accesorie formulat în interesul pârâtei reclamante, neîntemeiată, chiar dacă cererea principală a fost respinsă ca neîntemeiată."
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantul-parat si parata-reclamanta.
In motivarea recursului formulat de reclamantul-parat Teatrul T "" au fost formulate urmatoarele critici:
"Analizând punctual aspectele reținute de instanță, remarcăm constatarea greșită a datei stabilite pentru vizionarea spectacolului de către Consiliul al teatrului, aceasta fiind 03.09.2007, și nu 30.09.2007, cum greșit s-a reținut.
că scenograful nu realizează "dosarul spectacolului", aceasta intrând în sarcina personalului teatrului, fiind complet greșit a se considera că predarea schițelor reprezintă o condiție esențială pentru încheierea contractului, acesta putându-se încheia, și este recomandabil, a se proceda așa, și înainte de acest moment. Susținerea se bazează pe faptul că aceste momente nu au cum să coincidă de fapt, pentru că nimeni nu se poate obliga la o activitate, decât în momentul în care între părți este perfectat un act juridic bilateral (contractul) care să conțină obligații reciproce pentru părțile contractante. Mergând pe raționamentul instanței de fond se acreditează ideea că una dintre părți (respectiv scenograful) și-a îndeplinit la momentul semnării angajamentului aproximativ J din activitate, ceea ce este ilogic și lipsit de suport real.
Instanța de fond, în mod eronat, apreciază că pârâta-reclamantă și-a îndeplinit parțial obligațiile contractuale prin predarea unor module din aflate în stare brută. Trebuie întrevăzută aplicabilitatea, întrebuințarea și utilitatea ulterioară a acestora în cadrul unui tot unitar, și anume în ansamblul final al spectacolului. Pentru că, respingând acțiunea noastră, doar pe considerentul "parțial" al îndeplinirii obligațiilor contractuale, ne vedem nevoiți a ne întreba ce era de făcut cu aceste materiale nefinisate, nelucrate care nu corespundeau viziunii regizorale și jocului actoricesc, în condițiile în care scenograful avea datoria de a-și - îndeplini toate obligațiile contractuale" (-"să respecte întocmai toate clauzele prezentului contract"- cap. VI, pct. 8) și a răspunde tuturor solicitărilor regizorului" (- "autorul este obligat să răspundă tuturor solicitărilor regizorului" - cap. VI, pct. 17).
Trebuie avut în vedere și că instituția noastră este una bugetară, subvenționată de Consiliul General al Municipiului B, neputându-și permite să folosească banii publici, ai contribuabililor, pentru proiecte în care prestatorii să-și îndeplinească NUMAI PARTIAL obligațiile contractuale. Din punct de vedere legal și contractual îndeplinirea obiectului contractului de către scenograf implică realizarea și confecționarea a decorului și costumelor, această așa-zisă îndeplinire parțială nefolosind nimănui și prejudiciind banul public.
Neîndeplinirea unei singure obligații contractuale de către prestator, neîndeplinire dovedită și însușită de instanța de fond atrage aplicarea automată a prevederilor pct. 3, c. VII, Răspunderea contractuală, care prevede: "AUTORUL este ținut să plătească beneficiarul penalități de întârziere în valoare de 100% din onorariul convenit, în situațiile în care nu și-a respectat obligațiile asumate".
De asemenea, subliniem că regizorul avea dreptul de a face diverse solicitări scenografului până în momentul realizării spectacolului, neputându-se reține că circumstanța exoneratoare de răspundere faptul că, inițial, acesta a apreciat propunerile înaintate de scenograf. În acest sens, menționăm că, în cadrul realizării unui proiect artistic, regizorul este directorul de scenă, coordonatorul întregului ansamblu de activități artistice menite a da naștere unui spectacol de teatru. Așadar, acesta, pentru buna realizare a produsului finit, spectacolul, are dreptul de a face toate solicitările pe care le consideră necesare către colaboratorii implicați (scenograf, coregraf, luminist, actori etc.), inclusiv către conducerea instituției, instituție care reprezintă producătorul spectacolului. Finalizarea decorului și realizarea costumelor erau independente de renovarea sălii de spectacol a "" pentru că aceasta nu reprezenta cadrul în care se lucra iar depoziția martorului propus de scenograf a este irelevantă deoarece acesta nu a perceput printr-o sursă nemijlocită realitatea relațiilor dintre scenograf și regizor, acesta recunoscând că, tot ce știe, privitor la obiectul cauzei, cunoaște de la pârâta-reclamantă, care, bineînțeles, și-a susținut propriul punct de vedere și în fața acestuia.
Astfel, acesta nu avea de unde să cunoască, la un moment dat, proporția realizării decorului (90%, așa cum se susține), neavând calitate în acest sens, nefiind parte în vreun act juridic referitor la realizarea spectacolului, sau angajat al teatrului ori colaborator, depoziția sa având la bază doar aspectul dezvoltării unor relații interumane cu pârâta-reclamantă. Acest fapt a fost recunoscut și în timpul audierii sale, la întrebarea reprezentantului reclamantului - pârât. Participarea scenografei la repetiții și "realizarea unei părți din decoruri" (așa cum a reținut instanța de fond) nu prezintă relevanță în raport cu obiectul principal al contractului care nu a fost realizat. nu trebuie "să răspundă doar până la un moment dat solicitărilor regizorului" cum iarăși s-a reținut, ci până la scoaterea spectacolului, de-abia atunci se poate considera îndeplinită această obligație.
Motivul acțiunii nu-l reprezintă neapărat faptul că suma primită cu titlu de avans trebuia cheltuită în scopul achiziționării decorului și costumelor, nici nu era vorba de așa ceva, trebuia să se achiziționeze materiale, iar pe baza acestora să fie confecționate decorul și costumele. Aceasta reprezintă o altă reținere greșită făcută de instanță, în opinia noastră. Nici nu se putea prevede o asemenea clauză în contract, căci atunci ar fi achiziționat teatrul în mod direct decorul și costumele și nu mai aveam nevoie de serviciile unui scenograf. Așadar, reprezintă o motivație de neînțeles în argumentarea imposibilității obligării scenografului la plata sumei solicitate. Concluzionând, nici acest aspect nu poate duce la exonerarea de răspundere a pârâtei-reclamante. În ce privește rezilierea contractului s-a dovedit depunerea tuturor diligențelor și efectuarea tuturor demersurilor care, însă, s-au lovit de pasivitatea și desconsiderarea acestora de către scenografă, care nu s-a prezentat la cererile de conciliere, conform documentelor depuse la dosar. Referitor la prejudiciul de imagine suferit, s-a explicat pe larg în cererea completatoare depusă și, vom reveni, în caz de necesitate, și cu alte documente în acest sens. Acestea pot doar întări o realitate evidentă și de necontestat, și anume întârzierea premierei spectacolului cu aproximativ 4 luni. În acest sens, există clauzele contractuale care prevăd sancțiuni, așa cum am arăt pentru neîndeplinirea integrală a obligațiilor asumate: cap. VII, cpt. "BENEFICIARUL este în drept să solicite organelor jurisdicționale competente obligarea AUTORULUI la plata de daune pentru prejudiciile cauzate, în situațiile în care AUTORUL nu și-a respectat obligațiile asumate prin prezentul contract". Deci, nu putem avea în vedere și reține că reala ipoteză ce stă la baza întregii argumentații expusă de instanță, și anume că, îndeplinindu-și parțial aceste obligații, este exonerată de răspundere, atât cu privire la onorariul încasat, cât și la prejudiciul produs, textul din contract anterior citat coroborându-se cu pct. 20 al Cap. VI, Obligațiile Autorului:"Să nu prejudicieze imaginea ". Amânarea datei premierei este un fapt cert care a rezultat din dezbaterile la fond, nemaitrebuind fi dovedit, cererea completatoare întemeindu-se pe dispozițiile contractuale anterior citate. Așadar, devreme ce chiar instanța de fond a constatat "neîndeplinirea în totalitate a obligațiilor contractuale", rezultă fără echivoc încălcarea unui alt articol mai suscitat, și anume cap. VI, pct. 8. Celelalte aspecte invocate în susținerea cererii completatoare derivă în mod automat.
Relevanța pentru dezlegarea cauzei, în întregul său, este susținerea esențială reținută de instanța de fond, potrivit căreia "pârâta nu a finalizat decorurile spectacolului "CELALALT" și nici nu a realizat costumele, prin urmare nu a realizat, conform contractului, în totalitate, creația artistică scenografie și vestimentar, pentru a putea fi menționată ca autor al scenografiei, din probele administrate de reclamant, rezultând că scenografia a fost realizată de, aceasta întocmind la rândul ei, alte schițe pentru costume, realizând costumele și finalizând decorurile"."
In motivarea recursului formulat de parata-reclamanta - au fost formulate urmatoarele critici:
"Prin sentința civilă nr. 1466/15. instanța de fond a respins cererea reconvențională a subsemnatei prin care am solicitat daune morale, conform prevederilor Legii 8/996 cu modificările și completările ulterioare, motivându-și soluția prin aceea că "pârâta reclamantă nu a administrat probe din care să rezulte în ce fel a fost afectată imaginea și reputația sa pentru a justifica daunele morale".
Consider soluția primei instanțe ca fiind nelegală și solicit modificarea acesteia.
. întemeiez recursul prin disp. art. 304 pct. 9 "când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
- Prin cererea introductivă astfel cum a fost completată, reclamantul Teatrul B m-a chemat în judecată spre a fi obligată la plata de despăgubiri bănești în sumă de 9560 lei plus 15.000 lei cu titlul de daune morale, cu motivarea că aș fi încălcat prevederile contractului nr. 113/26.2007 și că, urmare acestei atitudini aș fi prejudiciat imaginea instituției (Teatrul ).
Precizeze că acțiunea principală a fost motivată în drept pe disp. art. 998 - 999 Cod Civil, ca cererea completatoare pentru daune morale nu a fost deloc motivată în drept. Învederez Instanțe că la data de 26.07.2007 între subsemnata și reclamant a fost semnat Contract de SI perfectat în temeiul Legii 8/996 cu modificările și completările ulterioare și că în mod inexplicabil, reclamantul nu a avut în vedere, nici la promovarea acțiunii și nici pe parcursul cercetării judecătorești că între părți s-a încheiat un contract de întemeiat pe prevederile Legii 8/996, respectivul contract fiind tratat ca unul de PRESTARI SERVICI.
Instanța de fond a analizat probatoriul și a pronunțat hotărârea în temeiul prevederilor Codului civil privind răspunderea civilă contractuală înscriind în considerentele hotărârii că subsemnata am realizat decorul spectacolului și că am predat schițele pentru costume astfel că acțiunea a fost respinsă, instanța reținând culpa instituției teatrale privind modul de reziliere a contractului specific contractului de prestări servicii) precum și neasigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a repetițiilor și a punerii în scenă, în ansamblu a spectacolului.
Cererea reconvențională a subsemnatei, intemeiată pe disp. Art. 10 lit. b din Legea 8/996 - cu modificările și completările ulterioare, a fost respinsă de instanță întrucât nu am justificat daunele morale solicitate.
Prin cererea adresată instanței am arătat că sunt autorul creației artistice DECOR SI, pentru spectacolul cu piesa "Celalalt" din repertoriul, fapt incontestabil, că prin încălcare a legii o altă persoană a fost indicată în actele publicitare ca fiind autor al scenografiei spectacolului și că, procedând astfel, subsemnata am suferit prejudicii morale pe planul imaginii și al reputației.
Art. 10 lit. b din Legea 8/996 - consfințește dreptul de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei (dreptul de paternitate) și această calitate de autor reprezintă cea mai importantă prerogativă care alcătuiește drepturile intelectuale în general.
Conf. art. 3 al i din Legea 8/996 "este autor persoana fizică (ori persoanele care au creat opera". Subsemnata am realizat decorul spectacolului cu piesa Celălalt pe care l-am predat în bune condiții, pentru repetiții încă din 7.08.2007 împreună cu schițele pentru costume (situație confirmată de instanța de fond și consemnată în hotărâre )iar produsul artistic reprezintă un act de creație, un concept personal, care mă reprezintă ca artist scenograf și care-mi conferă calitatea de autor al. Instanța de fond consideră însă, că nu am definitivat aceste creații.
În lucrarea "Drepturile morale de autor" semnată de Dr. (Ed Universul juridic, 2007) autorul aduce următoarea întărire a textului legii:" pentru recunoașterea calității de autor nu se cere nici o condiție deoarece aceasta izvorăște din simplul fapt al creării operei, din momentul în care opera a luat o formă concretă chiar dacă nu e definitivată"
Faptul că Teatrul a decis să indice un alt nume ca autor al scenografiei în materialele publicitare ale spectacolului în condițiile în care subsemnata sunt autorul adevărat al creației scenografice (pe baza proiectelor și schițelor predate la semnarea contractului) reprezintă un fapt grav sancționat atât de Legea dreptului de autor cât și de noul Cod Penal art.437.
Instanța de fond a respins cererea subsemnatei de acordare a daunelor morale întrucât nu am cuantificat prejudiciul moral încercat.
Cu tot respectul, apreciez că instanța s-a aflat în eroare deoarece art. 10(b) din Legea 8/996 (pe care mi-am întemeiat cererea) prevede dreptul de a pretinde calitatea de autor al operei (dreptul de paternitate) în mod necondiționat. Numai art. 10(d) prevede dreptul autorului de a pretinde respectarea integrității operei, de a se opune la modificări și la orice atingere adusă operei dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa.
Curtea de Casație Italiană consemnează în Decizia din 22 X 1981(conținută în lucrarea Dreptul de autor tradusă de autorii romani, ) că, autorul este în drept să ceară repararea prejudiciului rezultat din nesocotirea paternității operei sale, fără să fie nevoit să arate că a suferit o daună gravă și nejustă, asemenea condiție fiind cerută de lege numai în ipoteza unei atingeri a dreptului la integritatea operei.
Curtea de Apel București - Secția IV Civilă - a pronunțat Decizia nr. 2385/21.XII.2004 din care redau următoarele fragmente: "Judecarea dreptului moral de autor este prin ea însăși aptă să producă autorului unei opere, un prejudiciu, așa încât susținerea potrivit căreia reclamantul nu a făcut dovada acestui prejudiciu, în condițiile art. 1169. este lipsită de temei" Prejudiciul moral încercat de autor - care nu și-a văzut numele înscris pe materialele de promovare și publicitate, nu poate fi stabilit pe bază de probe, instanța urmând a-l stabili prin apreciere".
În motivarea cererii reconvenționale am subliniat faptul că rezilierea brutală abuzivă și ilegală a contractului de colaborare de către Teatrul și înscrierea în materialele publicitare a altei persoane ca autor al, mi-a produs grave prejudicii morale pe planul imaginii, cunoscând că sunt conferențiar universitar doctor și că studenții pot percepe diferit măsura luată de instituția teatrală cu consecința scăderii încrederii în profesionalismul meu, că dispun de un repertoriu cunoscut și apreciat dar că o astfel de sancțiune îmi atrage atitudinea rezervata a altor teatre de a-mi oferi contracte. Desi, dupa cum am dovedit mai sus, textul art. 10 lit. b din Legea 8/996 nu mă obligă să fac dovada prejudiciului încercat, îmi pun întrebarea de justețe, în ce mod aș fi putut cuantifica și dovedi respectivul prejudiciu.
Subsemnata am solicitat rezolvarea prin înțelegere a litigiului, obligându-mă să renunț la acțiune având ca obiect daunele morale în situația în care conducerea instituției teatrale repară nedreptatea și îmi înscrie mie numele de autor al pe materialele publicitare.
Întrucât acest demers nu a reușit, am fost obligată să promovez acțiunea solicitând daune morale la nivelul onorariului care ar fi trebuit să-mi revină în cazul în care aș fi fost lăsată să-mi finisez creația și nu ar fi intervenit decizia de reziliere a contractului de colaborare, măsură ilegală și abuzivă." Analizand lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Recursul formulat de recurentul-reclamant-parat este nefondat. Astfel, din probele administrate rezulta in mod indubitabil ca parte din obligatiile asumate in contract au fost indeplinite de catre parata-reclamanta. In ce priveste proportia in care acestea obligatii au fost indeplinite, curtea retine ca nu s-a facut nici o proba din care sa se poata determina cu certitudine matematica aceasta proportie. De altfel, intrucat realizarea scenografiei unui spectacol presupune atat aspecte non-creative, cat si aspecte de creatie, iar valoarea acestora din urma nu se poate cuantifica dupa criterii obiective, stabilirea proportiei in care obligatiile scenografului au fost indeplinite nu se poate face decat in mod subiectiv, plecand insa de la elementele obiective care au fost probate.
Astfel, din nota tehnica inregistrata la reclamant sub nr. 1656/17.09.2007 rezulta ca parata-reclamanta a predat o canapea, un fotoliu, o cotiera mare, o cotiera si un pat decor realist, toate aceste module fiind realizate din.
Totodata, in schitele de scenografie depuse la dosar rezulta ca modulele de mobilier care urmau a constitui decorul spectacolului "Celalalt" urmau a fi prevazute cu casete luminoase din plexiglas cu racord electric, in timp ce modulele predate nu aveau astfel de casete luminoase.
De asemenea, din actele depuse la dosar rezulta ca la 3.09.2007 urma sa aiba loc o repetitie in care sa fie folosite atat decorul, cat si costumele, iar la data respectiva nici decorul si nici costumele nu erau finalizate, iar dupa aceasta data au fost predate doar piesele de mobilier mentionate mai sus.
Parte din piesele de mobilier predate, chiar in conditiile in care nu corespundeau schitelor realizate si propuse initial de parata-reclamanta, au fost folosite ulterior in cadrul spectacolului, dupa ce au fost finisate si imbunatatite, de alte persoane decat parata-reclamanta, pentru a raspunde cerintelor regizorilor si actorilor. Folosirea lor in cadrul spectacolului conduce la aceeasi concluzie, respectiv ca parte din obligatiile asumate de scenograf au fost indeplinite.
Ca atare, in mod corect instanta de fond a retinut ca parte din obligatiile asumate in contract au fost indeplinite, acestea materializandu-se in schitele facute de parata-reclamanta, participarea acesteia la o parte din repetitii, conlucrarea, pana la un punct, cu regizorul spectacolului si piesele de mobilier predate. Or, in aceste conditii, in mod corect instanta de fond a respins cererea principala in ceea ce priveste cererea de obligare a paratei la restituirea avansului, in mod corect apreciind ca avansul respectiv corespunde obligatiilor deja executate din contract.
De asemenea, in mod corect instanta de fond a constatat neintemeiat capatul de cerere privind obligarea paratei-reclamante la daune, avand in vedere ca, pe de o parte, nu s-a facut dovada unui prejudiciu de imagine adus reclamantului-parat prin neindeplinirea in totalitate a obligatiilor asumate de parata-reclamanta prin contract.
Astfel, reclamantul-parat nu a facut proba ca amanarea premierei s-a datorat in exclusivitate paratei-reclamante, cu atat mai mult cu cat din probele administrate rezulta ca amanarea premierei a fost decisa chiar inainte de a se constata neindeplinirea la termen a obligatiilor paratei-reclamantei, din moment ce atat partile, cat si martorii, au invederat ca premiera urma sa aiba loc in luna octombrie, desi in contract se preciza ca premiera va avea loc in luna septembrie. Mai mult, reclamantul-parat pretinde ca inlocuirea unor actori ar fi fost consecinta faptului ca parata nu si-a respectat obligatiile contractuale, dar nu face nici o dovada in sensul ca parte din actori au fost schimbati si nici ca schimbarea actorilor s-a datorat faptei paratei. Totodata, din actele dosarului si sustinerile partilor rezulta ca teatrul a suferit lucrari de renovare, asa incat in mod implicit activitatea teatrului a fost perturbata de aceste lucrari de renovare, care au contribuit la amanarea premierei.
Totodata, degrevarea unei angajate de o parte din atributiile prevazute in fisa postului nu are cum sa conduca la un prejudiciu de imagine a reclamantului-parat, cu atat mai mult cu cat executarea decorului si recuzitei de catre personalul a fost propusa de Seful Serviciului si acceptata de conducerea teatrului in conditiile in care rezilierea contractului incheiat cu parata-reclamanta nu a avut loc cu respectarea clauzelor privind rezilierea, fiind dispusa in mod unilateral de reclamantul-parat.
In consecinta, curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul-parat.
In ce priveste recursul formulat de parata-reclamanta, curtea retine ca acesta este, de asemenea, nefondat.
Astfel, recurenta-parata reclamanta pretinde ca a suferit daune morale prin atingerea adusa imaginii si reputatiei sale profesionale prin rezilierea contractului. Recurenta pretinde ca, datorita rezilierii contractului de catre reclamantul-parat alte teatre au retineri in a realiza colaborari cu recurenta, fapt care nu a fost dovedit. Totodata, recurenta pretinde ca increderea studentilor in profesionalismul sau ar putea avea de suferit. Or, recurenta nu a facut nici o proba pentru a demostra pretinsa scadere a increderii studentilor. De altfel, chiar recurenta prezinta acest prejudiciu ca fiind unul potential, iar nu ca unul care s-ar fi produs.
In ce priveste sustinerile in sensul ca i-ar fi fost adusa atingere dreptului de autor asupra unei opere scenografice, prin mentionarea pe afisul spectacolului, a unei alte persoane in calitate de scenograf, curtea retine ca acestea nu sunt intemeiate. Astfel, scenografia este definita in ca fiind "arta de a executa decoruri, costume etc.pentru un spectacol". Alte surse definesc scenografia ca fiind "arta scenica", "tehnica de organizare a spatiului scenei pentru prezentarea spectacolelor", "arta de a executa decoruri scenice", "arta de a picta si de a aseza decorurile in teatru", "arta de a crea ambianta plastica (decoruri, recuzita, iluminat) in teatru, cinematografie etc.
Or, din toate definitiile sus-mentionate rezulta ca, pentru a fi in prezenta unei opere scenografice, este absolut necesar ca ea sa se fi concretizat in elemente de decor si recuzita care sa fie folosite intr-un spectacol. Din probele administrate rezulta ca parata-reclamanta a realizat o serie de schite ale elementelor de decor si ale costumelor, precum si o serie de elemente de mobilier.
In ce priveste schitele, curtea retine ca acestea nu pot fi considerate opere scenografice, intrucat schitele nu pot servi ele insele ca decor sau costume intr-un spectacol, iar opera scenografica nu poate exista in lipsa unui spectacol, de orice natura ar fi acesta.
Astfel de schite ar putea face, eventual, obiectului protectiei prevazute de Legea dreptului de autor, insa nu ca opera scenografica, ci, eventual, ca opere grafice.
Cat priveste elementele de mobilier predate de parata-reclamanta la 17.09.2007 catre reclamantul-parat, curtea constata ca acestea sunt simple elemente de mobilier. Astfel, potrivit schitelor elementelor de decor propuse de parata-reclamanta, elementele de mobilier ar fi trebuit sa fie prevazute cu carcase luminoase din plexiglas cu racord electric. de mobilier predate de parata-reclamanta nu aveau astfel de carcase luminoase. Ca atare, nu se poate retine ca realizarea lor s-ar fi facut in cadrul unei conceptii legate de desfasurarea spectacolului, atat timp cat nu corespund elementelor de decor propuse initial si aprobate. Totodata, din probele administrate rezulta ca nu au fost realizate de parata-reclamanta toate elementele de decor prevazute initial si nu a fost realizat nici un constum din cele convenite. Mai mult, la elementele de mobilier predate de parata-reclamanta a fost necesar sa se intervina, fapt recunoscut chiar de parata-reclamanta in cererea-reconventionala, prin crearea de huse. Or, in conditiile in care elementele de mobilier predate nu corespundeau schitelor aprobate, elementele creative din cadrul schitelor de decor fiind eliminate din cadrul produselor realizate, iar la acestea au fost necesare interventii pentru ca respectivele elemente de mobilier sa poata fi folosite ca decor, este evident ca aceste elemente de mobilier nu pot face obiectul protectiei ca opera scenografica, intrucat ele nu au fost folosite ca decor in stadiul in care au fost predate, ci, pentru a deveni decor al spectacolului, au suferit transformari.
Ca atare, din punct de vedere al reclamantului-parat,
In plus, in masura in care parata-reclamanta considera ca dreptul sau asupra unei opere scenografice a fost incalcat, trebuie sa se indrepte impotriva acelei persoane cu privire la care considera ca, fara drept, si-a insusit calitatea de autor al respectivei opere, insa, din punct de vedere al reclamantului-parat, acesta a folosit ca decoruri si costume produse care au fost realizate sau transformate pentru a constitui decoruri de catre o alta persoana decat parata-reclamanta, asa incat nu se poate retine ca ar fi incalcat vreun drept de autor al paratei-reclamante asupra unei opere scenografice atunci cand a inscris pe afis ca fiind scenograf pe acea persoana care i-a predat decorurile si costumele pe care le-a folosit, ca atare, in spectacol.
In consecinta, curtea va respinge ca nefondat si recursul formulat de parata-reclamanta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenta-reclamantă-parata TEATRUL T și recurenta-pârâtă-reclamanta împotriva deciziei civile nr. 1466 din 15.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - intervenientă SOCIETATEA DE GESTIUNE COLECTIVĂ A DREPTULUI DE AUTOR ÎN DOMENIUL ARTELOR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astazi, 14.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- - -
Red. MS
.red.
2 ex./22.06.2009
Jud Fond Secția a III-a Civilă
I
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Melania Stanciu, Georgeta Stegaru
