Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 255A
Ședința publică de la 20 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Andreia Liana Constanda
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta - pârâtă SC SRL împotriva sentinței civile nr. 959/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE autor (-).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-) prin avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. -/19.11.2008, lipsind apelanta - pârâtă SC SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că apelanta - pârâtă SC SRL a depus la data de 19.11.2008, prin fax dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, în cuantumul stabilit, arătând că au fost comunicate și prin poștă. De asemenea, apelanta - pârâtă SC SRL a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul cu intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-) învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea, în baza art. 129 Cod procedură civilă, solicită reprezentantului intimatei reclamante două precizări: să arate dacă între părți au existat raporturi contractuale anterioare licenței depuse la dosar nr. 50/2006, dacă nu, care este temeiul juridic al cererii pentru perioada neacoperită de această autorizație neexclusivă; și cea de-a doua precizare - de ce a considerat că nu a intervenit prescripția dreptului material la acțiune pentru perioada mai mare de 3 ani anterioară formulării cererii, respectiv 1.07.2004-26.10.2004, acțiunea fiind formulată la 26.10.2007.
Reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-) învederează instanței că apelanta - pârâtă datorează remunerație pentru perioada 01.07.2004 - 05.02.2007 pentru radiodifuzarea operelor muzicale, remunerație de 3% din totalitatea veniturilor brute lunare, conform art.3.1 din Autorizația - licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni de radio nr. 50/31.10.2006; de asemenea, arată că nu a existat o autorizație încheiată anterior, însă obligația de plată a remunerației de către toți utilizatorii (deci și pentru radiodifuzare), este una legală, iar acest tip de utilizare este supus gestiunii obligatorii colective.
Totodată, arată că organismele de radiodifuziune pot utiliza în cadrul propriilor programe, repertoriul de opere muzicale numai în baza unei Autorizații licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni de radio încheiate cu -, astfel cum prevedea HG 769/1999, Anexa 1, în vigoare până la data de 06.02.2007. De asemenea, arată că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 13, 130 lit. a,b din Legea nr. 8/1996.
Reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-) învederează instanței că apelanta - pârâtă nu contestă că datorează această remunerație, însă omite să ia în considerare modificarea metodologiei. De asemenea, reiterează argumentul că obligația plății remunerației este una legală.
La interpelarea Curții cu privire la prescripția dreptului material la acțiune față de data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 26.10.2007 și 01.07.2004, reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-) arată că potrivit Metodologiei, remunerațiile sunt scadente în luna următoare încheierii trimestrului. Totodată, arată că a introdus cererea de chemare în judecată, însă dreptul material la acțiune nu se putea naște la acea dată, ci ulterior încheierii trimestrului. Față de aceste considerente, arată că excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de Curtea din oficiu la acest termen de judecată, este neîntemeiată.
Având cuvântul pe cererea de apel formulată de apelanta - pârâtă SC SRL împotriva sentinței civile nr. 959/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-) solicită respingerea acesteia, ca nefondată. Continuând, arată că obligarea pârâtei la plata remunerației reprezentând drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru radiodifuzarea operelor muzicale este o obligație legală. Totodată, arată că prin adresa nr. 109/19.02.2007, apelanta - pârâtă SC SRL a comunicat că nu poate achita integral remunerațiile, însă recunoaște că datorează remunerație. Totodată, învederează instanței că în art.3 pct.3.1. din Autorizația de licență neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni de radio - nr. 50/31.10.2006 se face referire la dispozițiile HG 769/1999, iar apelanta - pârâtă SC SRL datorează remunerație pe toată această perioadă.
Reprezentantul intimatei - reclamante arată că - reprezintă pe
Toți titularii de drepturi, chiar dacă nu au încheiat un mandat, iar remunerațiile sunt stabilite prin metodologie, fără a se ține seama de existența unor contracte directe. Cu cheltuieli de judecată. Depune chitanța nr.195/20.11.2008, reprezentând dovada cheltuielilor solicitate.
Curtea reține în pronunțare cererea de apel formulată de apelanta - pârâtă SC SRL împotriva sentinței civile nr. 959/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-).
CURTEA,
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26.10.2007, pe rolul acestui Tribunalului București, Secția a III-a Civilă, sub nr-, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta SRL, solicitând instanței prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata remunerației reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale pe posturile B, ASTRA și ASTRA G, pentru perioada 01.07.2004 - 05.02.2007, remunerație reprezentând 3% din încasările pârâtei, plus TVA și pentru perioada de la 06.02.2007 până în momentul efectuării expertizei remunerația, remunerația de 4% plus TVA; să se dispună obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere aferente remunerațiilor datorate, pentru perioada 01.07.2004 - 05.02.2007 în echivalentul dobânzii de referință a BNR, conform art. 3.2, lit. c) din Autorizația licența neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni radio nr. 50/31.10.2006, iar pentru perioada 06.02.2007 și data efectuării expertizei, penalități de 0,10/0/ zi de întârziere, calculate conform art. 11 din decizia nr. 432/2006
Prin aceeași cerere reclamanta a mai solicitat să se dispună obligarea pârâtei să-i comunice listele cu operele muzicale utilizate zilnic în perioada 01.07.2004 - data efectuării raportului de expertiză, pentru posturile de radio menționate, indicând pentru fiecare operă muzicală utilizată zilnic: denumirea, autorul, textierii și durata de utilizare a fiecărei opere muzicale; totodată s-a mai solicitat obligarea aceleiași pârâte la plata unor daune cominatorii în cuantum de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere în furnizarea informațiilor menționate la capătul 3 al cererii, informații necesare repartizării remunerațiilor către titularii de drepturi de autor de opere muzicale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că organismele de radiodifuziune pot utiliza în cadrul propriilor programe repertoriul de opere muzicale numai în baza unei Autorizatii-licentă neexclusivă de utilizare a operelor muzicale pentru emisiuni radio, încheiate cu, conform HG 769/1999, Anexa nr. 1, în vigoare până la 05.02.2007, iar începând cu data de 16.02.2007 potrivit Metodologiei privind utilizarea radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuzare, publicate prin Decizia nr. 432/2006 (Of. nr. 93/06.02.2007).
Pârâta a fost autorizată să utilizeze opere muzicale în cadrul activității de radiodifuziune pentru posturile sale B, ASTRA ȘI ASTRA G prin Autorizația licență ne exclusivă de utilizare a operelor muzicale nr. 50/31.10.2006, datorând reclamantei o remunerație procentuală reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru perioada 01.07.2004 - 05.02.2007 de 3% din totalitatea veniturilor brute lunare, iar pentru perioada 06.02.2007 și până la data efecturii raportului de expertiză, 4% din totalitatea veniturilor brute lunare, conform Deciziei nr. 432/2006, precum și penalități de întârziere, calculate conform art. 3.2, lit. c) din autorizație.
Reclamanta a invocat prevederile pct. 11 din Metodologie, conform cărora se datorează penalități de întârziere de 0,l%/zi de întârziere, în cazul întârzierii în plata remunerațiilor, precum și cele din art. 4.1 al licenței neexclusive privind obligația de a preda rapoarte conținând informațiile necesare pentru repartizarea remunerațiilor către titularii de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 123-139 din legea nr. 8/1996, modificată, HG 769/1999, Decizia 432/2006, art. 969 și urm. Cod civil.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, nu s-a prezentat în fața primei instanțe și nu a administrat probe în apărare.
Prin sentința civilă nr. 959/4.06.2008, Tribunalul București, Secția a III-a Civilă a admis în parte cererea formulată de reclamantă, a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 135.530, 79 lei către reclamantă, cu titlu de renumerații datorate pentru radiodifuzarea operelor muzicale, în perioada 01.07.2004 - 31.03.2008; la plata sumei de 60.671 lei către reclamantă cu titlul de penalități de întârziere, aferente remunerațiilor calculate pentru perioada iulie 2004-martie 2008; s-a dispus obligarea pârâtei să comunice reclamantei operele muzicale radiodifuzate zilnic, pentru perioada menționată, cu indicarea autorului, textierului și duratei difuzării; s-a respins ca neîntemeiat ultimul capăt de cerere, privind obligarea la plata daunelor cominatorii, cu 6.799,30 Ron cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a apreciat întemeiate sustinerile reclamantei cu privire la obligarea pârâtei la plata remunerațiilor reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale, întrucât conform dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 8/1996, modificată prin Legea nr. 285/2004 utilizarea unei opere dă naștere la drepturi patrimoniale distincte ale autorului, inclusiv pentru radiodifuzarea operei, conform literei g) a textului menționat.
Or,pârâta din cauză deține posturi de radio care au utilizat opere muzicale din repertoriul reclamantei, ai cărei membrii sunt autori de opere muzicale și autori ai textelor.
S-a mai reținut că reclamanta - este numită de ca organism de gestiune colectivă, colector unic, conform Deciziei nr. 135/2005, fiind îndreptățită să solicite un procent din veniturile brute realizate lunar de către pârâtă, în cuantum stabilit în urma negocierilor cu utilizatorii de opere, desfășurate conform prevederilor legii și devenit obligatoriu prin includerea într-un act normativ cu putere de lege, iar în prezent în cuprinsul deciziei, care conține în anexă metodologia și tarifele aplicate pentru utilizarea operelor, în speță HG nr. 769/1999, în vigoare până la 05.02.2007, ulterior fiind aplicabilă Metodologia publicată în anexa la Decizia nr. 432/2006.
Aceste acte normative sunt menționate și în prevederile din Licența neexclusivă încheiată între reclamanta și pârâtă, licență nr. 50/31.10.2006, prin care aceasta și-a asumat obligația de a plăti remunerația trimestrială de 3% din totalitatea veniturilor brute, dar nu mai puțin de cuantumul remunerației minime prevăzute de HG 769/1999.
Astfel, în raport de cele menționate anterior, tribunalul și-a însușit concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză și în consecință, a admis în parte cererea de chemare în judecată, respectiv primele trei capete de cerere, dispunând obligarea pârâtei SC SRL la plata sumelor menționate în dispozitivul anterior redat, în baza dispozițiilor legale la care s-a făcut referire.
S-a constatat întemeiat și al terilea capăt de cerere și, având în vedere obligația stabilită prin Metodologie pentru utilizatorii de opere muzicale, instanța a dispus obligarea pârâtei să comunice reclamantei listele cu operele muzicale radiodifuzate zilnic, în perioada avută în vedere de expertiză, cu indicarea autorului, textierului și duratei difuzării acestora.
Reținându-se că obligația stabilită anterior în sarcina pârâtei, este o obligație de a face, prima instanță a constatat că potrivit dispozițiilor art. 5803Cod procedură civilă, debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea obligației ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, prin aplicarea unei amenzi civile, ca urmare a sesizării creditorului, iar nu prin obținerea de daune cominatorii, așa încât s-a espins ca neîntemeiat acest capăt de cerere formulat în legătură cu eventuala neîndeplinire a obligației de a furniza informațiile solicitate de reclamantă; totodată s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
În termen legal, împotriva acestei sentințe, pârâta a formulat apel, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, s-a susținut în dezvoltarea motivelor de apel că sentința atacată este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 13 din Legea 8/1996, întrucât intimata reclamantă nu a făcut dovada drepturilor patrimoniale pe care le gestionează; totodată, s-a susținut de către apelantă că reclamanta și-a dovedit acțiunea în pretenții și că în baza deciziei 135/2005 este îndreptățită să solicite un procent din veniturile sale brute, în cuantumul stabilit prin negocieri; pe de altă parte, prima instanță face referire în conținutul motivării la Decizia nr. 432/2006, caz în care, avându-se în vedere perioada pentru care s-au cerut remunerațiile (1.07.2004 - 5.02.2007), s-a făcut o aplicare retroactivă a acestora, cu încălcarea principiului constituțional privind neretroactivitatea legii.
Pe de altă parte, mai susține apelanta, ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autori de opere muzicale, reclamanta trebuia să dovedească portofoliul de opere și interpreți pe care îl are in gestiune.
Într-o a doua critică formulată prin motivele de apel, pârâta a susținut nelegalitatea și netemeinicia sentinței și pentru aceea că expertiza contabilă a prezentat un calcul abstract, ipotetic, astfel încât ea nu putea fundamenta soluția ce s-a dat în cauză.
Expertiza administrată în cauză a fost contestată în integralitatea ei întrucât nu poate oferi concluzii cu privire la obligații certe, lichide și exigibile în sarcina apelantei.
Apelanta a mai învederat că se impune obligarea intimatei la prezentarea portofoliului de opere gestionat, refacerea expertizei contabilepe baza acestui portofoliu de opere din care să reiasă drepturile administrate de intimată, solicitându-se instanței de apel, a se avea în vedere totodată și drepturile de autor pe care deja le-a achitat și către celelalte organisme de gestiune colectivă.
Intimata reclamantă nu a depus întâmpinare la motivele de apel și niciuna dintre părți nu a administrat alte probe în cauză, apelanta solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Apelul formulat este nefondat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, văzând criticile formulate prin motivele de apel și examinând cauza sub toate aspectele, în limitele devoluțiunii fixate prin acestea, conform art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată că soluția apelată este legală și temeinică.
Obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit solicitarea intimatei reclamante de obligare a pârâtei la plata remunerațiilor reprezentând drepturi patrimoniale de autor pentru radiodifuzarea operelor operelor muzicale pe posturile B, ASTRA și ASTRA G, pentru perioda 1.07.2004 până la data efecturăă raportului de expertiză (3% din încasările pârâtei până la 5.02.2007 și 4% din 6.02.2007 pentru perioada ulterioară), a penalităților de întârziere, obligarea pârâtei să comunice lista operelor muzicale utilizate zilnic în perioada anterior indicată, daune cominatorii pe zi de întârziere pentru neîndeplinirea obligațiilor de furnizare a informațiilor solictate, cu cheltuieli de judecată.
Conform art. 1231alin. 1 lit. d din Legea 8/1996, republicată, dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale, este supus gestiunii colective obligatorii, iar colector unic al acestor remunerații a fost desemnată intimata reclamantă - prin decizia nr. 3/1997.
În baza art. 130 alin. 1 lit. a din Legea 8/1996 (în forma acesteia de după modificarea prin Legea 285/2004, text în vigoare de la 30.07.2004), intimata are obligația de a-i autoriza pe utilizatori înainte de utilizarea repertoriului protejat, prin licență neexclusivă, în formă scrisă, în schimbul unei remunerații, la cererea acestora; corelativ, orice utilizator, înainte de utilizarea repertoriului protejat (tip de utilizare care să fie supus gestiunii colective, precum dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale), pentru a putea realiza acte de utilizare în condiții de legalitate, trebuie să solicite licența neexclusivă de la organul de gestiune colectivă.
Potrivit precizărilor solicitate și obținute azi în ședință publică de la apărătorul intimatei, înainte de licența neexclusivă acordată apelantei depusă la dosar, licență nr. 50/31.10.2006, nu au existat alte raoprturi contractuale anterioare cu aceasta.
Așa fiind, observându-se perioada pentru care s-au solicitat remunerațiile datorate, reiese că pentru 1.07.2004 și cea care intră sub incidența licenței neexclusive la care s-a făcut anterior referire (31.10.2006) între părți nu au existat raporturi contractuale derivând dintr-o licență neexclusivă anterioară, iar prin licența acordată apelanei, părțile nu au convenit nimic cu privira la perioada anterioară acesteia, astfel că se constată că pentru perioada 1.07.2004-31.10.2006, intimata pârâtă nu se poate prevala ca temei al acțiunii de prevederile art. 969 Cod civil, deci de cele convenite prin licență, ci de dispozițiile art. 998 - 999 Cod civil.
Concluzia se impune pentru aceea că apelanta pârâtă, în perioada anterioară obținerii licenței neexclusive a realizat acte de radiodifuzare a operelor muzicale (nefăcând susțineri contrare în cauză), fără a obține licența neexclusivă de utilizare a repertoriului protejat, deși potrivit legii, avea obligația de a solicita și obține de a organismul de gestiune colectivă autorizarea utilizării pentru a funcționa în condiții de legalitate; cum aceasta nu s-a conformat conduitei prescrise de lege și totuși a radiodifuzat utilizarea repertoriului protejat, rezultă că răspunderea sa se situează pe tărâm delictual, remunerația cuvenită titularilor de drept de autor pentru operele muzicale, fiind datorată în baza art. 998 - 999 Cod civil; temeiul solictării intimatei reclamante pentru perioada 31.10.2006-data efecturii expertizei contabile la fond urmează a fi reținut ca fiind art. 969 cod civil coroborat cu art. 130 alin. 1 lit e din Legea 8/1996, republicată, text care obligă organismele de gestiune colectivă să colecteze sumele datorate de utilizatori și să le repartizez între titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut.
Date fiind cele anterior reținute, Curtea va înlătura criticile aplantei cu privire la retroactivitatea legii, sau, astfel cum aceasta a precizat prin motivele de apel: retroactivitatea deciziei 135/2005 sau a Deciziei 432/2006; ultima dintre ele este reprezentată de decizia de publicare în Monitorul Oficial a Protocolului având drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către oganismele de radiodifuziune, -, fiind desemnată de asemenea, colector unic al acestor remunerații, metodologie este aplicabilă de la data publicării ei în Monitorul Oficial din 6.02.2007.
Pe de altă parte, dispozițiile art.1311alin. 2 din Legea 8/1996, republicată și după modificare prin OUG 123/2005 sunt în sensul că: "Metodologiile astfel publicate sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat", astfel că legea stabilește opozabililatea noilor metodologii de la data intrării lor în vigoare, iar intimata reclamantă a solicitat în mod corect remunerațiile pe perioade, în mod diferențiat, funcție de reglementarea în vigoare pe fiecare dintre intervalele de acțiune a uneia sau a alteia dintre reglementări, pe întreaga durată a perioadei în legătură cu care a formulat acțiunea în instanță (în perioada 1.07.2004-5.02.2007, în baza HG 769/1999, anexa 1, în vigoare până la 6.02.2007, iar pentru perioada 6-02.2007 - data efecturii expertizei contabile - martie 2008, în baza Metodologiei publicate în temeiul Deciziei 432/2006).
În mod diferențiat, și expertul desemnat în cauză a determinat cuantumul remunerațiilor datorate de apelanta pârâtă pe baza procentelor stabilite prin actele normative sau reglementările de referință la care s-a făcut anterior mențiune.
Astfel cum reiese din conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză, apelanta pârâtă a comunicat expertului pe proprie răspundere, datele privind nivelul veniturilor realizate începând din trimestrul al III-lea 2004 până în trimestrul I al anului 2008 (fila 47 dosar fond), astfel că se dovedește a fi neîntemeiat și motivul de apel vizând pretinsa efectuare a expertizei pe baza unor date ipotetice; că apelanta a comunicat expertului datele solicitate, se confirmă și din conținutul solicitării formulate în scris și adresate primei instanțe de pârâta însăși, prin care preciza că având în vedere că i s-a confirmat primirea documentelor necesare efecturăă expertizei de către expertul desemnat de tribunal, dorește comunicarea expertizei întocmite, pârâta fiind citată cu copia raportului pentru termenul din 7.05.2008, astfel cum reiese din mențiunile din încheierea de ședință de la termenul anterior, după cum a fost citată cu copia completării raportului și pentru termenul de judecată din 4.06.2008.
Deși a avut cunoștință de toate probele cauzei, aceasta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, contrar celor susținute prin motivele de apel (că a contestat expertiza în totalitate), iar în motivele apelului s-a limitat la a solicita refacerea probei, pe baza portofoliului de opere muzicale gestionat de intimată (după ce va fi obligată de instanța de apel să facă dovada lui).
Apelanta a solicitat în același timp judecata cauzei în lipsă, astfel că la termenul de azi, Curtea a apreciat că nu este necesară refacerea expertizei, întrucât apelanta nu a făcut dovada celor afirmate, ci, așa cum s-a arătat anterior, ea însăși a comunicat expertului datele pe baza cărora acesta a întocmit lucrarea, astfel că nu au fost făcute calcule ipotetice; astfel, pentru perioada 1.07.2004-6.02.2007, s-a aplcat procentul de 3% conform Anexei 1 HG -, iar pentru perioada 6.02.2007- martie 2008 (data efctuării expertizei), procentul prevăzut prin noua Metodologie publicată în baza Deciziei 432/2006, de 4%; penalitățile de întârziere au fost determinate, în baza art 8.3 din aceeași Anexă 1 HG 769/1999 (anexa 2-9 raportului de expertiză), iar din februarie 2007, potrivt procentuklui stabilit cu acest titlu prin noua Metodologie, de 0,1% pe zi de întârziere (anexa 10 raportului de expertiză - fila 77 dosar fond).
Curtea a făcut verificări și în ce privește împlinirea termenului de precripție a dreptului material la acțiune pentru perioada 1.07.2004-26.10.2004, întrucât acțiunea a fost formulată la 26.10.2007, iar termenul de prescipție se calculează în cazul obligațiilor cu executare succesivă, de la data scadenței fiecăreia.
Se constată într-adevăr, că remunerațiile datorate de apelanta pârâtă pentru perioada menționată pot fi solicitate în prezenta cauză, iar dreptul material la acțiune nu este prescris, instanța de fond acordându-le în mod legal, dat fiind caracterul trimestrial al acestor plăți datorate de organismele de radiodifuziune, conform art. 8.1 din Anexa 1 la HG 769/1999; astfel, ceea ce era scadent în luna oct. 2004 viza perioada de utilizare prin radiodifuzarea operelor muzicale de către apelantă, în trimestrul anterior (al III-lea), așadar, perioada cuprinsă între 1.07.2004 și 1.10-2004.
Față de cele ce preced, Curtea va respinge apelul ca nefodat, în baza art. 296 Cod procedură civilă.
Se va face aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă privind cheltuielile de judecată efectuate de intimata reclamantă în această fază procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta - pârâtă SC SRL, cu sediul în B,--11, județ B împotriva sentinței civile nr. 959/04.06.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-), cu sediul în B, nr. 141, sector 1.
Obligă apelanta - pârâtă SC SRL la 1.785 lei cheltuieli de judecată intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR (-).
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Tehnored. CN
4 ex./4.01.2009
Tribunalul București, Secția a III- Civilă
Judecător - C
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Andreia Liana Constanda
