Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- SECȚIA CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR.83/ApDOSAR NR-
Ședința publică din 9 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Roxana Trif- - - JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- - - JUDECĂTOR 3: Cristina Năpar
- - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat dereclamanții UNIUNEA și DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE autor - -împotriva sentinței civile nr.176/S pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 9 mai 2008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 2 septembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 9 septembrie 2008.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr.176/09.05.2008 Tribunalul Brașova respins cererea formulată și precizată de Uniunea și din România - Asociația pentru Drepturile de Autor în contradictoriu cu Municipiul B prin Primar, respingând și cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut în esență următoarele:
Cererea de chemare în judecată a făcut inițial obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brașov, în care s-a pronunțat sentința civilă nr.531/26.11.2007, prin care s-a respins acțiunea.
Decizia nr.55/19.02.2008 a Curții de APEL BRAȘOV, pronunțată în apelul declarat de reclamantă, a constatat că prima instanță a soluționat cauza prin prisma altor dispoziții legale decât cele pe care reclamanta și-a fundamentat acțiunea și a admis apelul trimițând cauza spre rejudecare.
Cu ocazia noii judecăți nu s-au administrat probe noi ci s-a analizat cauza prin prisma dispozițiilor Titlului II din Decizia nr.365/2006 a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, respectiv a art.1 și 2 din acest act normativ.
Prima instanță a examinat cele șase condiții impuse de textul normativ și a concluzionat că spectacolul organizat de pârâtă nu a avut un scop lucrativ ci a fost organizat în temeiul unei hotărâri a guvernului, pentru sărbătorirea aderării României la Uniunea Europeană, publicul nu a plătit bilete de acces și nu a fost obligat să achite costul vreunei consumații și nu au avut loc acțiuni promoționale sau publicitare, ceea ce conduce la concluzia că în speță nu sunt îndeplinite cerințele instituite de prevederile legale pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a criticat faptul că prima instanță, deși a fost investită cu o cerere ce privea mai multe spectacole organizate de pârâtă s-a pronunțat numai cu privire la obligațiile pârâtei decurgând din comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului Euro Revelion 2007 și a aplicat greșit dispozițiile art.13 lit. f, art.15, art.43, art.130 lit.a și lit.e, art.1312alin.2 și art.139 alin.2 din Legea nr.8/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile Titlului II din Decizia nr.365/2006.
Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este neîntemeiat.
În ceea ce privește nepronunțarea instanței asupra altor spectacole organizate de către pârât în cursul anului 2007, curtea constată că acest motiv nu este dezvoltat de către apelantă în motivarea căii de atac, iar din analizarea cererii de chemare în judecată și a materialului probator aflat la dosarul primei instanțe nu rezultă că pentru precizarea de acțiune formulată de apelantă s-ar fi efectuat alte probe decât extrase din publicațiile pe internet ale unei adrese de e-mail "zonabran.ro" (filele 42-45), care este un site comercial și nu site-ul oficial al Primăriei municipiului B, așa încât cele susținute de apelantă nu pot fi analizate de instanță pentru că nu au fost probate, devenind incidente dispozițiile art.1169 Cod civil.
Cu privire la textele de lege invocate a fi aplicate greșit curtea reține următoarele:
Textele din Legea nr.8/1996 invocate fac referire la existența drepturilor patrimoniale rezultate ca urmare a difuzării unei opere de creație intelectuală (art. 13 lit.f), la înțelesul noțiunii de comunicare publică (art. 15), la remunerația cuvenită autorului (art. 43), precum și la drepturile organismelor de gestiune colectivă și modul de stabilire al despăgubirilor de către instanță (art.130 lit.a și e, art.1312alin.2 și art.139 alin.2).
Toate aceste norme legale invocate de apelantă sunt norme generale aplicabile tuturor operelor de creație intelectuală.
Față de obiectul dedus judecății este de netăgăduit că acestea trebuie interpretate în contextul Deciziei nr.365/2006, care nu face decât ca, în baza legii, să detaileze aspectele legate de difuzarea operelor muzicale prin comunicare publică.
Or, prima instanță nu a făcut decât să analizeze dispozițiile Titlului II din această decizie, în cauză fiind vorba de o utilizare a operelor muzicale.
Analiza făcută art.1 din Titlul II al deciziei este în conformitate cu prevederile acestui text normativ, instanța analizând îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse în cazul comunicării publice în scop lucrativ.
Susținerea apelantei că este nelegală respingerea acțiunii atâta timp cât a existat o comunicare publică a operei muzicale, indiferent de condițiile impuse de metodologia proprie comunicării operelor muzicale, nu poate fi primită atâta timp cât din chiar cuprinsul Legii nr.8/1996, art. 1312alin.2 și art.133 alin.1, texte de lege invocate și de apelantă, rezultă că această metodologie este emisă în puterea legii, ceea ce face ca ea să devină parte integrantă a actului normativ în baza căreia a fost emisă.
De asemenea nu poate fi primită critica referitoare la faptul că este suficient ca organizarea spectacolului să fie folositoare sau utilă, atâta timp cât art.1 din decizie impune existența mai multor condiții cumulative pentru a putea aprecia că ne aflăm în fața unei comunicări publice în scop lucrativ.
Dispozițiile art.6 lit.b și art.8 din Titlul II, invocate și ele ca fiind ignorate de prima instanță, reglementează modul de calcul al remunerației datorate de utilizator, în cazul în care din difuzarea operei muzicale nu se obțin venituri, dar aceste dispoziții nu au fost analizate tocmai datorită faptului că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 1.
În ceea ce privește art.14 din metodologie, nu se poate susține că pârâta a fost co-organizator al prestărilor de servicii de către formațiile muzicale, atâta timp cât această latură a activității s-a desfășurat de către Liga pentru apărarea drepturilor celor tineri, care a avut calitatea de prestator de servicii în temeiul contractului nr. 274/15.12.2006 (filele 31-32 din dosar ).
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul și va păstra dispozițiile sentinței atacate.
În baza art.274 Cod procedură civilă, întrucât apelanta a căzut în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată din apel, constând în onorariu de avocat în cuantum de 1190 lei.
Pentru acest motiv,
În numele LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de Uniunea și din România - Asociația pentru Drepturi de Autorîmpotriva sentinței civile nr.176/09.05.2008 a Tribunalului Brașov.
Obligă apelanta să plătească intimatului suma de 1190 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red. /06.10.2008
Dact./14.10.2008
- 4 exemplare -
Jud. fond
Președinte:Roxana TrifJudecători:Roxana Trif, Mihail Lohănel, Cristina Năpar
