Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 96/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 96
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier - - -
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de reclamanții G, cu domiciliul în C, B, - 6,. B,. 5,. 18, jud. D, cu domiciliul în B, sect. 4,- A,. 1,. 32, și GH., cu domiciliul în C,-, - 2,. 3,. 16, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 162 din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul C COMPLEXUL, cu sediul în,-, jud. G, având ca obiect drept de autor și drepturi conexe.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelantul reclamant G, asistat de avocat, același avocat reprezentând și apelanta reclamantă, apelantul reclamant Gh., asistat de avocat, lipsind intimatul pârât C COMPLEXUL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra excepțiilor invocate de intimatul pârât prin întâmpinare și asupra apelurilor.
Avocat, pentru apelanții reclamanți G și, a susținut că reclamanta are calitate procesuală activă, în dovedirea acestui fapt fiind depuse la dosar acte din care rezultă că a transmis drepturile sale conferite de brevetul de invenției reclamantei, contractul de cesiune producând efecte cu data de 18.02.2002. A solicitat respingerea acestei excepții.
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsa de interes a reclamanților, a arătat că aceasta este neîntemeiată, întrucât din adeverința nr. -/18.12.2008 rezultă că apelanții și-au achitat toate taxele aferente brevetului de invenție. A solicitat respingerea acestor excepții.
A susținut oral motivele de apel, formulate în scris, susținând că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a raportului de expertiză, apreciind eronat că invenția nu ar mai fi folosită de către unitatea pârâtă. Deși s-a pretins că invenția ar fi fost înlocuită, din raportul de expertiză, în care a fost făcută o analiză a celor două soluții - cea folosită în prezent de pârâtă și cea brevetată de apelanți - rezultă că în continuare se folosește invenția apelanților, cu câteva îmbunătățiri, respectiv a fost înlocuită conducta concentrică cu rulmenți și cutii de etanșare, s-a scurtat conducta de injecție a apei, s-a finisat prin așchiere carcasa capului de răcire. A pus concluzii de admitere a apelului și a depus concluzii scrise.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a arătat că excepțiile invocate de către pârât prin întâmpinare, sunt neîntemeiate, solicitând respingerea acestora.
A arătat că achiesează la concluziile apărătorului celorlalți doi apelanți, susținând că invenția apelanților este folosită în continuare de către unitatea pârâtă. A pus concluzii de admitere a apelurilor și a depus concluzii scrise.
, pentru apelanții reclamanți G și, a solicitat admiterea apelului declarat de reclamantul.
După încheierea dezbaterilor, s-a prezentat consilier juridic, pentru intimatul pârât C COMPLEXUL, și a depus concluzii scrise și delegație.
CURTEA
Asupra apelurilor de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, reclamanții G, G și au chemat în judecată pe pârâta COMPLEXUL pentru refuzul nejustificat de a încheia contract privitor la drepturi bănești cuvenite pentru invenția "cap de răcire a arborelui morii de cărbune", brevetată sub nr. - B 1 conform 64/1991.
În motivarea cererii reclamanții au susținut că au avut mai multe litigii cu pârâta pe același temei, pe care le-au câștigat, susținerea pârâtei în sensul că nu folosește invenția nu este reală, întrucât nu există decât două soluții, respectiv să se folosească invenția germană sau invenția reclamantului, oat reia soluție nefiind posibilă.
Reclamanții au solicitat plata drepturilor de proprietate intelectuală pe perioada 10.01.2004-31.12.2006.
În cauză a formulat întâmpinare pârâta, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată cu motivarea că invenția reclamanților nu mai este folosită din luna august 2003 conform deciziei nr. 1019 din 13.10.2003, că în prezent se folosește varianta IV, care reprezintă o îmbunătățire a desenului fiind implementată cu ocazia retehnologizării din programul A3.
Reclamanții au formulat precizări la acțiunea principală, prin care nu au schimbat sau modificat obiectul cererii inițiale; au arătat că implementarea făcută de pârâtă ca urmare a programului A3, are la bază tot ideea invenției lor, și pentru dovedirea motivelor invocate prin cererea introductivă au solicitat încuviințarea efectuării în cauză a unei expertize tehnice de către un expert tehnic specialist în proprietate industrială.
Instanța a încuviințat proba solicitată de reclamanți prin încheierea din 24.04.2008, a dispus efectuarea în cauză a unui raport de expertiză tehnică, a numit în cauză pe expertul și a stabilit obiectivele de expertiză.
Prin decizia nr.162 din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții G, G, împotriva pârâtei Complexul Energetic.
S-a reținut că reclamanții sunt titulari ai brevetului de invenție nr.- pentru invenția "Cap de răcire a arborelui morii de cărbune", dar în raport de prevederile art.969 Cod civil, instanța nu poate interveni în exprimarea liberă a acordului de voință, obligând pârâta să încheie contract pentru folosirea invenției în procesul tehnologic, întrucât s-ar încălca principiul consensualismului, iar în speță nu este în discuție o realizare tehnică, pentru a face aplicabile dispozițiile art.73 din Legea nr.64/1991.
Cererea pentru plata drepturilor bănești datorate de pârâtă pe perioada 1.01.2004-31.12.2006 a fost apreciată ca nefondată, din probe rezultând că din anul 2003 pârâta utilizează o variantă a invenției implementată cu ocazia retehnologizării din programul A3.
Expertul a precizat că această variantă are la bază ideea autorilor invenției, aspect ce nu prezintă relevanță, în condițiile în care s-a stabilit cu certitudine că pârâta nu mai folosește invenția reclamanților.
În baza art.282 Cod pr.civilă reclamanții au declarat apeluri împotriva sentinței, criticând-o pentru aprecierea eronată a concluziilor expertizei dispusă în cauză.
Expertul a reținut în raportul depus la dosar că în perioada 2003-2008 pârâta a utilizat varianta brevetată, într-o formă perfecționată, prin înglobarea ei în programul de retehnologizare A3.
Ca atare, reclamanții sunt îndreptățiți să li se plătească drepturile de autor rezultate din folosirea acestei invenții în procesul tehnologic, fără acordul lor.
Pârâtul a formulat întâmpinare, invocând lipsa calității procesuale active a reclamantei, care nu este titulară a brevetului de invenție nr.-, în care figurează ca inventatori, și
Transmiterea drepturilor ce decurg din brevet are loc în condițiile prevăzute de art.45 din Legea nr.64/1991, prin cesiune, licență, sau succesiune legală ori testamentară.
Pârâta a mai susținut în apărare că reclamanții nu au calitate procesuală activă și nu dovedesc interesul în promovarea acțiunii în raport de dispozițiile art.43 din Legea nr.64/1991.
Examinând criticile formulate de reclamanți, se constată nefondate apelurile, pentru următoarele considerente:
În prealabil, se impune verificarea excepțiilor invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Calitatea procesuală activă a reclamantei nu poate fi pusă la îndoială față de actele de la dosar (fila 33-39), din care rezultă că deși inițial invenția a fost brevetată de numiții, G și, prin contractul de cesiune înregistrat la OSIM sub nr.-, a transmis reclamantei drepturile sale conferite de brevetul de invenție nr.-.
drepturilor a fost înregistrată sub nr.590, fapt comunicat cesionarei cu confirmarea de înregistrare nr.-/1.03.2002, prin care s-a precizat că transmiterea produce efecte față de terți începând cu 18.02.2002, aceasta fiind data îndeplinirii condițiilor legale pentru înregistrarea transmiterii la OSIM.
Cu înscrisul depus în apel la fila 39 s-a făcut dovada îndeplinirii de către titularii brevetului, a condițiilor prevăzute de art.43 din Legea nr.64/1991 privitoare la achitarea taxelor legale, adeverința nr.-/18.12.2008 atestând valabilitatea brevetului pentru perioada 18.01.1991 - 18.01.2011, și faptul că taxele de menținere în vigoare au fost plătite inclusiv pentru perioada 18.01.2008-18.01.2009, aspect în raport de care sunt neîntemeiate apărările formulate în acest sens de pârâtă, prin întâmpinare.
Privitor la fondul cauzei, se constată nefondate criticile formulate de apelanții-reclamanți.
Între părți au existat, succesiv, mai multe litigii al căror obiect l-a constituit valorificarea drepturilor de autor rezultate din brevetul de invenție nr.-/1993.
Acțiunea ce vizează perioada 1999-2002 fost respinsă de Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr.146/26.05.2004, cu motivarea că pârâta a renunțat la folosirea invenției, aceasta fiind înlocuită cu varianta inițială tip "".
Sentința a rămas definitivă prin decizia civilă nr.2841/2005 a Curții de APEL CRAIOVA și irevocabilă prin decizia nr.925/2.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În dosarul nr.2056/2006 al Tribunalului Gorj, reclamanții au solicitat plata drepturilor de autor aferente perioadei mai 2003-mai 2006, cerere respinsă prin sentința civilă nr.76/8.02.2007, reținându-se că, potrivit constatărilor din expertiza efectuată în cauză, invenția reclamanților nu mai este folosită din anul 1991, când a fost înlocuită, utilizându-se capete de răcire rotative tip "" în locul capetelor de răcire fixe, tip "".
Apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței menționate a fost respins de Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia civilă nr.661/4.06.2007.
Așadar, s-a constatat în mod irevocabil că începând cu anul 1999 pârâta nu mai utilizează, în procesul tehnologic invenția ai căror autori sunt reclamanții.
În temeiul principiului că o constatare ( nu neapărat în sens de soluție privind raporturile litigioase dintre părți), făcută printr-o hotărâre irevocabilă nu trebuie să fie contrazisă printr-o altă hotărâre ( res judicata pro veritate habetur), în cauză operează prezumția autorității de lucru judecat, prezumție care, impune consecvență și unitate în judecarea acțiunilor succesive.
De altfel, observându-se perioadele pentru care s-au solicitat drepturile bănești în ultimele 2 acțiuni, rezultă că acestea privesc în mare parte perioade identice.
Cererea soluționată prin sentința civilă nr.76/2006 a Tribunalului Gorja vizat perioada mai 2003-mai 2006, în timp ce acțiunea din prezenta cauză privește perioada 1 ianuarie 2004-31 dec.2006, astfel încât pentru durata de până în mai 2006, hotărârea dată în litigiul anterior are autoritate de lucru judecat, conform art.1201 Cod civil.
Având în vedere că în dosarele soluționate prin hotărârile indicate s-a statuat irevocabil asupra renunțării pârâtei la utilizarea invenției brevetată pe numele reclamanților, cererea acestora pentru plata drepturilor bănești rezultate din calitatea de inventatori nu este întemeiată, urmând ca, pentru considerentele expuse, apelurile să fie respinse, conform art.296 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de reclamanții G, cu domiciliul în C, B, - 6,. B,. 5,. 18, jud. D, cu domiciliul în B, sect. 4,- A,. 1,. 32, și GH., cu domiciliul în C,-, - 2,. 3,. 16, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 162 din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul C COMPLEXUL, cu sediul în,-, jud.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.6 ex
2.04.2009
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț
