Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 10/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 10/A-
Ședința publică din 11 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de pârâta- -SA-A, cu sediul în-, Cod poștal -, județul A, împotriva sentinței civile nr.346/2008, pronunțată de Judecătoria Aiud, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă- -LEASING SA A, cu sediul în str. - -, nr. 20, Cod poștal -, județul A, cauză venită prin strămutare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței, că s-a depus la dosar prin biroul registratură, la data de 11 februarie 2009, o cerere( fax) din partea intimatei - reclamante, prin care solicită judecarea cauzei în lipsa acesteia.
Curtea din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului, invocă excepția de necompetență materială a instanței, privind soluționarea cauzei și o reține în vederea deliberării.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată că:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub dosar nr-, reclamanta - " Leasing " SA AIa chemat în judecată pe pârâta - " " SA A I, solicitând, ca pe calea hotărârii judecătorești, să se dispună evacuarea pârâtei din imobilul înscris în CF 4225, imobil situat administrativ în, str. - nr.1, obligarea acesteiasă se abțină, pe viitor de la orice act de tulburare a pașnicei folosințe a imobilului precizat și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, că imobilul în litigiu, compus din teren și construcții face parte din incinta fostei Fabrici de zahăr. Ca urmare a acumulării unor sume importante, ca datorii la bugetul de stat, la data de 08.10.2007, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A I, a vândut imobilul la licitație publică, iar reclamanta a fost declarată câștigătoarea licitației și a achitat suma de 1.609.515 lei, plus TVA.
La data de 18.10.2007, s-a intabulat în Cartea funciară, ca proprietară a imobilului.
La data de 16.11.2007, reprezentanții Administrației Finanțelor Publice a Municipiului A I, s-au deplasat la imobilul în litigiu și au procedat la punerea reclamantei în posesie, conform dispozițiilor legale, (art.580 Cod pr.civilă), întocmindu-se procesul verbal cu nr.71363/16.11.2007 și uzitându-se de forța publică, respectiv intervenția organelor de poliție, întrucât angajații pârâtei, au opus rezistență.
După ce a avut loc punerea în posesie, s-a prezentat administratorul societății pârâte, care folosind forța fizică, i-a determinat pe reprezentanții administrației financiare, să părăsească imobilul. În prezent, reclamanta, deși a câștigat licitația publică a fost declarată adjudecatara, a achitat integral prețul și s-a intabulat în CF ca proprietar, în cotă de 1/1, nu poate pătrunde în incinta imobilului și nu îl poate folosi, din cauza conduitei abuzive a reprezentanților societății pârâte.
Reclamanta a arătat că este cumpărătoare de bună-credință și nu o interesează eventualele neînțelegeri inventate sau reale existente între - SA și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A Consideră, că atâta timp cât este proprietara tabulară a imobilului, are tot dreptul să beneficieze de prerogativele dreptului de proprietate.
Pârâta a formulat acțiune reconvențională și întâmpinare (16-19), solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Încheierii de intabulare nr.8085/2007 a OCPI A, operată în CF nr.4225, să se dispună obligarea OCPI A să revenină la situația anterioară de carte funciară și să se dispună obligarea pârâtei reconvenționale, la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, pârâta a arătat că a fost debitoare a AI pentru datorii la bugetul consolidat. În cursul verii anului 2007, mai precis în luna august, a solicitat, ca o modalitate de stingere a acestei datorii, o compensare între sumele datorate la buget, pe care le aveau de încasat partenerii de afaceri ai reclamantei, de la buget, cu titlu de rambursare de TVA. În acest sens, a înregistrat cereri scrise, atât din partea debitorilor săi, prin care solicitau rambursarea de TVA și compensarea acestor sume, cu datoria lor, cât și a pârâtei.
Cu toate acestea, creditoarea a refuzat să procedeze la suspendarea procedurii executării silite, prevăzută de art.156 alin.2 din Codul d e procedură fiscală, derulând în continuare executarea silită împotriva unei proprietăți imobiliare a societății pârâte, proprietate cu o mare valoare. În aceste condiții, s-a fixat un termen de licitație pentru acest imobil, care nu este identificat din punct de vedere al corpurilor de avere, ci doar cu indicarea localității în care se afla situat, pentru data de 27.08.2007.
În urma încheierii procesului-verbal de licitație, la data de 12.10.2007 a fost emis procesul verbal de adjudecare în favoarea pârâtei reconvenționale, aceste acte de executare, fiind singurele, în care imobilul vândut, este identificat și cu indicarea cărții funciare în care este înscris, dar fără a se face o indicare a corpurilor de avere pe care imobilul le cuprinde și care sunt foarte numeroase, așa cum a reieșit din extrasul de carte funciară existent la dosarul cauzei.
Astfel, se impunea a se observa, că în materie de executare silită imobiliară, prevederile Codului d e procedură fiscală, se întregesc cu cele ale Codului d e procedură civilă, acolo unde cel dintâi nu dispune, în măsura în care nu sunt dispoziții contrare. Astfel, se consideră, că indicarea unui bun imobil, nu poate fi făcută, fără a se indica datele de carte funciară. Potrivit prevederilor art.504 Cod pr.civilă, publicația de licitație a imobilului care se execută silit, cuprinde aceleași date, ca și publicația specifică executării silite fiscale.
În schimb, în cuprinsul art.489 Cod pr.civilă, se specifică în mod clar, că vânzarea silită a bunurilor evidențiate în sistem de carte funciară, se face pe corpuri de proprietate, în întregimea lor. Această regulă, chiar dacă nu este evidențiată expres și în codul d e procedură fiscală, se impune a fi avută în vedere și la executarea silită a creanțelor fiscale, deoarece vânzarea unor imobile supuse regimului de evidență funciară, prin sistemul de carte funciară, nu poate fi făcută, fără a se evidenția corpurile de avere și fără a se vinde în întregime aceste corpuri de avere. Pe acest imobil, supus executării silite se află amplasată fosta Fabrică de din. La identificarea imobilelor, intimata creditoare, a procedat la o aproximare a întregii suprafețe de teren a acestui imobil și la evaluarea unei singure hale industriale, cea renovată de reclamantă, după cumpărarea imobilului de la - "" SA. Restul construcțiilor, stația de epurare și gardurile împrejmuitoare, nu au fost evaluate, nu au fost cuprinse în actul de licitație, nici în publicație și nici în procesul verbal de licitație. De asemenea, vânzarea nu putea fi făcută și pentru aceste bunuri imobiliare, fără evaluarea lor, fără descrierea lor în publicațiile de licitație; nici vânzarea doar a terenului de sub ele sau în cazul stației de epurare a terenului, în care sunt încorporate, nu poate fi făcută, cel puțin, fără a se identifica ce parte a dreptului de proprietate și asupra căruia dintre bunuri, se vinde la licitație, deoarece accesiunea imobiliară, nu este aplicabilă în această situație.
Din extrasul de carte funciară al imobilului, a reieșit, fără putință de tăgadă, că nu există nici o suprafață de teren, evidențiată în vreun corp de avere, liberă de edificate, deci fiecare corp de avere, cuprinde, atât terenuri, cât și construcții. Într-o astfel de situație, vânzarea nu poate avea loc, iar dacă ea a fost făcută nelegal, intabularea procesului-verbal de adjudecare, fără identificarea topograficilor vânduți, sau fără o prevedere expresă, că se vinde în întregime imobilul înscris în CF nr.4225, nu putea fi făcută, așa cum s-a operat în cartea funciară.
Prin Încheierea din Ședință publică din data de 19.02.2008, Judecătoria Aiud, a dispus disjungerea cererii reconvenționale de acțiunea principală și formarea unui nou dosar.
Prin Sentința civilă nr.346/01.04.2008, a admis acțiunea principală formulată de reclamantă și a dispus evacuarea pârâtei din imobilul înscris în nr.4225.
Pârâta a fost de asemenea, obligată să se abțină în viitor de la orice act de tulburare a folosinței imobilului menționat.
Pentru a hotărî în acest mod, a reținut în considerente, că reclamanta este proprietatea exclusivă a imobilelor înscrise în nr.4225, după cum rezultă din înscrisul de carte funciară și celelalte înscrisuri.
Pârâta refuză să permită accesul reclamantei în imobil, aspectul fiind evidențiat în procesul-verbal nr.71363/16.11.2007, deși nu se află în posesia unui titlu, care să-i confere acest drept.
Împotriva acestei soluții, a formulat apel pârâta, invocând nelegalitatea soluției, prin, prisma nelegalei intabulări, datorită confuziei dintre imobilele adjudecate și cele aflate în proprietatea sa., a susținut, că imobilele vândute, nu au fost identificate topografic, astfel încât, nu se poate ști, care dintre cele trei hale existente a fost înstrăinată; au fost intabulate atât imobilele vândute, cât și cele nevândute, intimata erijându-se în proprietară asupra tuturor, "inclusiv asupra stației de epurare a apelor uzate, care deservește întregul oraș".
Apelanta apreciază, că se impune, ca acțiunea prezentă să fie suspendată, în temeiul art.244 pct.1 Cod pr.civilă, până la soluționarea litigiilor care vizează titlul de proprietate al intimatei, asupra imobilului și întinderii acestuia.
În completarea motivelor de apel, apelanta a susținut, că imobilul din litigiu, face parte din fondul său de comerț și, cum și intimata este societate comercială, acțiunea este de natură comercială; speța atrage competența tribunalului comercial, în primă instanță.
Prin Încheierea nr.440/R/04.09.2008, Secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Alba -I, a scos cauza de pe rol și a înaintat-o spre competentă soluționare la Curtea de Apel Alba -I, Secția comercială.
În considerente, s-a arătat, că litigiul care are ca obiect evacuarea unui comerciant, ar fi trebuit să fie judecat, în primă instanță de către secția comercială. Secția comercială nu are competență de a judeca în materie de apel, curțile de apel, fiind cele care judecă apelurile, declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și tribunale în primă instanță.
În urma formulării cererii de strămutare de către apelantă, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția comercială, a admis cererea și a dispus strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Alba I, la Curtea de Apel Pitești.
Prin Încheierea din data de 10.12.2008, Curtea de Apel Alba -I, a scos cauza de pe rol și a înaintat-o Curții de Apel Pitești.
Analizând criticile suplimentare invocate, punctele de vedere exprimate de cele două instanțe, precum și dispozițiile legale aplicabile, instanța constată, că tribunalul comercial este competent material (în primă instanță), să judece cauza, întrucât, litigiul se desfășoară între doi comercianți, iar imobilul vizează un fond de comerț. Tocmai de aceea, cererea de strămutare, a fost soluționată de către Secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Chiar Tribunalul Comercial Alba -I, motivează, că tribunalul comercial, de primă instanță, are competența de a soluționa speța, însă în loc să-i înainteze acestuia cauza, o înaintează curții de apel, motivând că numai aceasta poate soluționa apelul, însă, o poate face numai atunci, când s-a pronunțat o soluție de către tribunalul comercial în primă instanță, iar împotriva soluției s-a formulat apel.
În condițiile date, a fost pronunțată o soluție de către o instanță necompetentă material, fiind încălcate dispozițiile art.2 pct.1 lit. a Cod pr.civilă.
De aceea, în temeiul art.296 Cod pr.civilă, se va admite apelul, se va anula încheierea tribunalului și se va trimite cauza instanței competente din punct de vedere material, respectiv Tribunalului Comercial Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta " " A, cu sediul în-, Cod poștal -, județul A, împotriva sentinței civile nr.346/2008, pronunțată de Judecătoria Aiud, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă -LEASING A, cu sediul în str. - -, nr. 20, Cod poștal -, județul
Anulează în tot sentința și trimite cauza spre competentă soluționare, Tribunalului Comercial Argeș.
Definitivă.
Cu drept de recurs în tremen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
/4 ex./16.02.2009
Jud.fond
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Ioana Miriță
