Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 143/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA COMERCIALĂ nr. 143/

Ședința publică de la 14 noiembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan

JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de pârâta SC "- Com" SRL Sibiu împotriva Sentinței civile nr. 1374/C/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, constatându-se că la dosar s-a înregistrat întâmpinare din partea reclamantei intimate Universitatea " " Sibiu.

Instanța, având în vedere faptul că apelanta nu și-a îndeplinit obligația de a depune taxa judiciară de timbru în sumă de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, deși a fost citată cu această mențiune, lasă cauza în pronunțare pe excepția netimbrării.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului de față,

Prin Sentința civilă nr. 1374/C/2008 pronunțată de Tribunalul Sibius -a admis în parte acțiunea comercială formulată și precizată de reclamanta Universitatea " " împotriva pârâtei SC - Com SRL și în consecință:

S-a dispus evacuarea pârâtei din spațiul situat în Sibiu,-.

S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata chiriei și utilităților aferente pentru perioada 26.03.2007-27.04.2007.

A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 10,15 lei.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că:

Reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de închiriere nr. 132 la data de 26.04.2002 pe o perioadă de 10 ani pentru spațiul în suprafață de 77,77 mp. situat pe holul Facultății de Inginerie și în suprafață de 12,23 mp cu destinație bucătărie în același spațiu pentru desfășurarea activității de comercializare de produse alimentare de tip fast-food.

La data de 16.01.2007, cu adresa nr. 39, reclamanta a înștiințat societatea pârâtă că înțelege să denunțe unilateral contractul de închiriere nr. 132/26.04.2002 începând cu data de 22 martie 2006.

În justificarea măsurii, reclamanta a invocat în cuprinsul adresei existența unor motive temeinice determinate de nemulțumirea manifestată de cadrele didactice și studenți cu privire la modul de desfășurare a comerțului, conform înscrisurilor depuse la dosar.

Adresa de înștiințare a fost primită de reprezentanta societății, la data de 25.01.2007, conform semnăturii necontestate, existente pe exemplarul depus la dosarul cauzei.

Susținerea pârâtei cu privire la faptul că înscrisul reprezentând înștiințarea de denunțare din 16.01.2007, nu menționează corect denumirea societății și nu poartă ștampila societății nu a putut fi primită.

Din înscrisurile emanând de la pârâtă, depuse la dosarul cauzei, s-a reținut că între reprezentanta societății pârâte și persoana care a primit înștiințarea de denunțare exista identitate, împrejurare necontestată de altfel în cauză. Lipsa ștampilei în astfel de condiții nu putea fi invocată ca un motiv de inopozabilitate a actului de denunțare unilaterală a contractului.

Prin contractul încheiat, părțile au prevăzut la art. VII posibilitatea revocării unilaterale a contractului, ca o aplicare a principiului simetriei prevăzute de art.969 alin. 2 teza I civ.

acestei cauze în contract are natura juridică a unei promisiuni unilaterale prin care o parte se obligă față de cealaltă parte (față de reclamantă în speță), căreia i s-a recunoscut dreptul de denunțare unilaterală ca, în cazul în care aceasta dorește, printr-un nou contract, poate revoca pentru viitor contractul încheiat, stingându-se astfel raportul juridic de locațiune pentru viitor.

Reclamanta și-a exercitat acest drept prin adresa nr. 39 din 16.01.2007 făcând cunoscut pârâtei intenția de denunțare unilaterală a contractului de închiriere în termen de 60 zile.

Fiind în fața unei manifestări unilaterale de voință expres prevăzute de lege (atât prin prevederile art. 1436 alin.2 și 1443.civ. cât și prin prevederile contractului care constituie legea părților), acordul de voință al pârâtei a fost exprimat în mod tacit, prin lipsa opoziției la momentul primirii adresei de denunțare.

Existența consimțământului pârâtei, dedusă din curgerea termenului de 60 de zile acordat de reclamantă, înlătură ca nefondată susținerea ulterioară cu privire la necesitatea învestirii instanței cu un capăt de cerere privind constatarea rezilierii contractului.

De altfel, potrivit dispozițiilor codului civil, care reglementează contractul de locațiune, manifestarea de voință de a desface contractul este un act unilateral de voință care produce efecte, chiar dacă nu a fost acceptată de partea concediată și care trebuie să suporte desfacerea contractului.

Acțiunea în evacuare constituie manifestarea neechivocă a voinței de denunțare a contractului, existând o jurisprudență constantă care a apreciat că termenul de preaviz poate fi acoperit și de timpul necesar soluționării litigiului, astfel că susținerea cu privire la greșeala de calcul a termenului de 60 de zile prevăzut prin contract era fondată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC - Com SRL care a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului pârâta a arătat că deține spațiul comercial în temeiul contractului de închiriere nr.132/26.04.2002. Notificarea denunțării unilaterale a contractului de către reclamantă nu s-a făcut cu respectarea termenului de preaviz de 60 de zile și nu există dovada comunicării acesteia cu pârâta. Clauza denunțării unilaterale a contractului este abuzivă.

În drept s-au invocat prevederile art. 282 și următoarele, 296 și 274.pr.civ.

Apelul este netimbrat.

Prin citativul din 24.10.2008 s-a dispus citarea pârâtei cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. Pârâta a fost citată la sediul indicat în cererea de apel cu această mențiune la 29.10.2008. Cu toate acestea pârâta nu și-a îndeplinit obligația stabilită de instanță, astfel că, în temeiul art. 20 din Legea nr. 146/1997 urmează ca apelul pârâtei să fie anulat drept netimbrat.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Anulează ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC "- Com" SRL Sibiu împotriva sentinței nr. 1374/C/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 14.11.2008.

Președinte Judecător

- - - -

Grefier

- -

Red.

Th.

Ex.4/16.12.2008

Jud. fond:

Președinte:Mircea Noșlăcan
Judecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 143/2008. Curtea de Apel Alba Iulia